517 matches
-
Cu inima mâhnită și pasuri grăbitoare împăratul zbură pe teatrul de război și sosi întîi în ținutul Bulgarophygos, avid după o ciocnire cu cumanii, cari roiau desfăcuți prin țară după pradă. La știrea grabnicei apropieri a împăratului ei fugiră cu pripă înapoi și pierdură prin spada romeilor ce înaintau pe mulți dintre semenii și din însemnatele lor căpetenii naționale. Lipsit de nădejdea unei bătălii, împăratul își concentră o astea sa numeroasă și așeză cartierul său general lângă râul Rigina, de unde făcu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
credință, Musa la-nceputul anului 1410 înaintă din ponoarăle și ascunzătorile Emului, împinse oastea inamică până dincolo de Sofia și apăru pe neașteptate cu putere considerabilă la porțile Adrianopolei. Cu toată primejdia vădită a situației și cu toate sfaturile foarte cu pripă ale celor mai însemnați căpitani de oaste, Suleiman nu se-ndura să se smulgă din sânul îmbătătoarelor plăceri ale simțurilor, crezând una și bună, că n-are-a face decât cu niște potlogari fără de căpătâi, care nu sânt harnici a se lupta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cunosc întreaga însemnătate a cestiunii? Când a fost vorba de electivitatea magistraturii "Romînul" a făcut loc la o sumă de studii privitoare la cestiune, dar aci, unde milioane sunt angajate și producțiunea agricolă pe ani înainte pusă în rizic, unde pripa unei soluțiuni greșite ar putea duce la o catastrofă economică generală, aci să nu mai încapă discuțiune, aci d. C. A. Rosetti, care n-are un petec de pământ pe toată suprafața României..., să reguleze după cum [î]l taie capul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
naționale trebuiesc plătite de undeva și de cineva și că ele apasă în ultima linie pe producător și anume pe producătorul de căpetenie, pe țăran? Lovitura de stat de la 1864 a avut o generoasă intenție, dar a fost viciată prin pripă. La 1 mai țăranul s-a culcat încă clăcaș, neavând de plătit statului într-un an de zile decât faimosul galben găurit și șase zile de șosele, fără nici o îndatorire cătră comună, fără nici una cătră județ. La 2 mai - peste
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
știau ce e la mijloc. 64 {EminescuOpXIII 65} Dar să lăsăm procesul lui 2 mai, pe care d. Boerescu 'l va pierde împreună cu toți contimporanii, căci, daca nu tăgăduim greșalele lui Vodă Cuza, cea mai constantă greșeală a lui era pripa, răsărită din silă de temporizare, pe de altă parte orbi am fi și răi români dacă am tăgădui meritele lui. Am înțelege chiar ca să-i arunce mănușa oamenii nepărtinitori; am înțelege-o să i-o arunce viitorul. Trecutul n-are
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
simț în foiletoanele "Pseudo-Romînului" [5 martie 1882] ["PROIECTUL DE LEGE"] Proiectul de lege al tocmelelor venind luni la ordinea zilei, multele idei eronate cari s-au produs în anii din urmă asupra originii proprietății precum și a clăcii în România și pripa reformelor răsărite din aceste erori ne face să ne întoarcem încă o dată la istoria adevărată a relațiunilor vechi dintre proprietatea mare de pământ și muncă, căci ni se pare că o descriere clară a evoluțiunii unor raporturi atât de necesare
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mai de rând bun simț de-a compara mărimi incomensurabile și de-a vorbi de augmentarea bugetului Olandei pentru a esplica neprevederea și dezordinea de la noi. Suntem departe de-a voi trecutul, pentru că această voință ar fi în deșert. Orice pripă în dezvoltarea organică nu se poate face nefăcută; odată porniți pe această clină, întoarcere nu mai e cu putință. Nu contestăm asemenea că averile s-au înmulțit în România - numai nu în mâinile românilor; nu că esistă mai multe palate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ei decât acelea ale unui interes momentan. Dar o grămadă de indivizi nu e un popor, precum o movilă de frunze și rădăcini uscate nu e pădure. Acest rezultat l-a avut în România lepădarea tradiției, lipsa de simț istoric, pripa de-a ajunge, fără cultură și fără avere suficientă, la rezultatele civilizației apusene. 196 {EminescuOpXIII 197} Un copac nu poate crește decât din rădăcinele sale proprii, nu poate da decât frunzele și fructele sale proprii. Tot astfel și un popor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ar putea fi declanșate prin pronunțarea nechibzuită a unor cuvinte? Cine știe ce duh ascuns le poate auzi și ce urmări le poate da? Dincoace de credința aceasta, rămâne valabilă o consecință mai profană: nu e bine să te pronunți prea în pripă și prea ritos despre ceva sau cineva și cu atât mai puțin să-ți iei angajamente pe care nu se știe dacă ai să le poți ține. Sunt oameni entuziaști care aprinzându-se ușor apucă să ia atitudini declarate care
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Deschizând șirul de tomuri ce cuprind mineiele traduse de G. și imprimate la Buzău în 1698-1699, mitropolitul Theodosie Veștemeanu îl roagă pe cititor să ierte greșelile, tipograful vorbește despre cadența tensionată a muncii, despre lucrul noaptea, despre corecturi făcute în pripă („graba citirii la prube”) etc. Iertare își cere și traducătorul G.: „De ar și cunoaște niscare greșală, să nu defaime, că cu greu iaste a tălmăci neștine singur, ales despre limba elinească spre cea rumânească”, mai cu seamă că există
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
figura poligrafului și polivalentului Honigberger. Ecouri care se contrazictc "Ecouri care se contrazic" Trebuie spus de la Început că biografia sa are porțiuni În care e bine documentată (nu și studiată), dar și numeroase zone de penumbră, amplificate de o anumită pripă În redarea unui rezumat al ei - pentru că sunt Încă rare cazurile În care despre Honigberger s-a scris pornind fie de la lucrările lui, fie de la rolul pe care l-a jucat În Europa și Asia. Aceste imprecizii merg desigur până la
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
155-161; Odangiu, Romanul, 132-139; Ungureanu, Proza rom., I, 720-726; Rotaru, O ist., III, 864-869; Băileșteanu, Aorist, 158-162; Cosma, Romanul, I, 148-151; Bogdan Popescu, Un pariu câștigat, CC, 1993, 10-12; Ierunca, Dimpotrivă, 211-213; Lovinescu, Unde scurte, IV, 147-152; Bogdan Popescu, În pripă, CC, 1995, 3-4; Perian, Pagini, 142-148; Petria, Vâlcea, 356-358; Răzvan Voncu, O tragedie țărănească la sfârșit de mileniu, CC, 2000, 2-3; Micu, Ist. lit., 480-481; Dicț. analitic, III, 132-136; Popa, Ist. lit., II, 753-758; Cristina Modreanu, „Crimă pentru pământ” - o
SARARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
poemul Rumânească, se invocă iarăși un „neam al nevoii” și se preconizează recuperarea unui drum al ispășirii spre țară („Crucea Ta o duc în spate,/ Drum al vântului și-al ploii/ Dor pribeag, singurătate.../ Și cum urc cu Tine-n pripă,/ Tu Te scrii în pieptul meu,/ Zbor cu moartea-ntr-o aripă,/ Scump altar Lui Dumnezeu.”). Cântece din fluier adună poeme datând din anii ’50-’51, din care doar puține și-au găsit locul în paginile revistelor românești din exil
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
observabile și inversează pozițiile pentru a oferi pacientului o poziție de specialist în ceea ce-l privește și în legătură cu situația în care se găsește. Iată un exemplu: Pacientul - Ce trebuie să fac? Medicul - Vă sfătuiesc să vă gândiți. Deciziile luate în pripă sunt periculoase. (Poziție înaltă a terapeutului). Pacientul - Aveți dreptate. Am mereu tendința de a merge prea repede și apoi îmi rup gâtul! (Reacție complementară a pacientului). Medicul - Este normal să faci experiențe, înveți adesea din erorile proprii. (Simetrizare realizată de către
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
din această carte. Doctorul Frank Mayo spune: Suntem foarte îngrijorați de folosirea prematură a acupuncturii în America, pentru calmarea durerii în timpul operațiilor chirurgicale. O tehnică valoroasă care a fost folosită timp de mii de ani în China este aplicată în pripă, fără mijloace de precauție și fără analizarea riscurilor. Dacă acupunctura se aplică fără discernământ, unii pacienți ar putea suferi traume grave. În timp ce terapeuții chinezi au recomandat ca acupunctura să fie folosită cu precauție, mulți dintre experții noștri în științe medicale
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
încercarea de distrugere și anihilare a lor a fost un eșec. Motivele pentru care planurile comuniștilor nu au reușit în totalitate țin de proasta lor gestiune, pe de o parte (decizia de a implementa acțiunea și în alte închisori, în pripă și fără o atentă studiere a situației de la fața locului, a fost fatală din acest punct de vedere), și de incredibila putere de regenerare a sufletului omenesc, pe de alta. În funcție de mediul în care s-au aflat după experiența din
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
prilejuri, tot cititorii au semnalat mai stăruitor această penurie. Câțiva critici i-au dibuit apoi pricinile, încheindu-și sârguincioasele lor investigații cu concluziile și îndemnurile cuvenite. Iar poeții - luați se vede cam pe neașteptate - au căutat să facă față în pripă acestei situații. Situație cât se poate de paradoxală, când stai să te gândești, deoarece în privința aceasta parcă ar fi mai nimerit ca poeții să nu aștepte formularea anume a comenzii sociale. Situație și mai paradoxală încă, dacă se ține seama
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
întreaga șandrama. Ca să ghicească metehnele morii, morarul asculta cu urechea aplecată viersul acesta al pornirii. Trimisese un țigan la stavile. Scăpat dintre năzi și prăvălit pe scoc, valul bubui în bulboană. Abia atunci, când liniștea fu spartă, morarul ridică în pripă oblonul. Bubuitura se tăie și zvonul măcinișului începu să bată în plin un ritm continuu. Odată cu el, toată hardughia tresări ; încet- încet intră într-o urducătură necontenită. Podurile pline de păienjeniș, lada vămii, cântarul, sacii și-n cele din urmă
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
între dragoste și dorință. Se uită din nou la soția lui. O acoperă cu grijă. Atinge în treacăt, mângâietor, pântecul umflat. Degetele sesizează mișcările zbuciumate ale fătului. I-a deranjat liniștea. Genele i se umezesc. Ros de remușcări, înalță în pripă o rugă către zeii atotputernici să nu i fi făcut cumva rău micuțului. Să nu se nască infirm, cu malformații, precum fratele său Claudius. O groază irațională pune stăpânire pe el și alungă orice urmă de toropeală. Doar capul și
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pradă animalelor din arenă. „La lei!“ Acesta este sloganul care le definește identitatea culturală și coeziunea de grup. Mai bine nu venea aici. Pentru că în orice clipă frustrarea lui Germanicus riscă să se întoarcă împotriva lui. A luat decizia în pripă, sub impulsul spaimei, fără să se gândească la consecințe. Ce mai, un ceas nefast. La rândul său, Germanicus se simte rușinat. Îl înjosește propria-i slăbiciune. Dar și mânia neputincioasă că e doar un obiect la cheremul voinței altora: a
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
dor. Pe câmp se văd două ființe ușoare Săltînde pe-un cal, Pe care le-ncinge de flutură-n boare Subțire voal; {EminescuOpI 4} Ca Eol ce sboară prin valuri și țipă, Fugarul ușor Nechiază, s-aruncă de spintecă-n pripă Al negurei flor, O dalbă fecioară adoarme pe sânul De-un june frumos, Astfel cum dormită oftarea, suspinul, În cântul duios; Iar talia-i naltă, gingașă, subțire Se mlădie-n vânt, Și negrele-i bucle ondoală-n zefire, Sclipesc fluturând. I-
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
de rubin; De-aș fi, mândră, râușorul Care dorul Și-l confie câmpului, Ți-aș spăla c-o sărutare, Murmurare, Crinii albi ai sînului! ". Ca Eol ce sboară prin valuri și țipă, Fugarul ușor Nechiază, s-aruncă de spintecă-n pripă Al negurei flor; Vergina îl strânge pe-amantu-i mai tare La sînu-i de crin, Și fața-și ascunde l-a lui sărutare În păr ebenin. Iar eco își râde de blândele plângeri, De junii amanți Și râul repetă ca cântul de
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
să prindem legătura. Dacă ar fi să spun ce am învățat din cele două experiențe, atacul cu sarin de la metrou și incidentul Matsumoto, aș spune următoarele: Când se întâmplă un lucru atât de grav, nu e bine să acționezi în pripă.» În Japonia nu există un sistem prin care o organizație să acționeze eficient și rapid când se întâmplă un asemenea dezastru. Problema e că sistemul autorităților nu este bine pus la punct. Nu e de nici un folos. Exact ca în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
de două parale. Asahara Shōkō a avut puterea necesară de a-i convinge pe oameni de povestea lui veche (mulți chiar au venit să-i ceară asta). Conștiința lor s-a bazat pe povestea respectivă. O narațiune ridicolă, însăilată în pripă. Pentru cei „din afară“ nu era decât o poveste fără fond. Dar, de fapt, pentru „inițiați“, narațiunea avea o consistență violentă: „Să luptăm și să vărsăm sânge pentru ceva.“ Din această perspectivă, într-un sens limitat, Asahara era un povestitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
blamându-l, Îl ține subaltern. O, ce tezaur mare Ar fi oricând în noi, De clisa, prin chemare, Nu ne-ar dori ’napoi! Deși legați de humă Din leagăn la mormânt, Gândirea își asumă Eternul legământ. În goană sau în pripă Crezu-i spre veșnicii, Argila-n orice clipă Ne ia-n nimicnicii. O oarbă nemurire S-avântă fără har : Țărâna-i lămurire, Furtună în pahar, Căci după legi știute Din trecute ere Pământul dă virtute, Dar înapoi ne cere. Cu
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]