504 matches
-
au adus desbinarea regatului evreu după moartea lui Solomon și urmările acelei dezbinări. Pentru cel oral teza: Introducerea regalității la evrei sau întîiul rege al lor asupra căreia concurenții au să fie examinați peste 24 de oare, conform legii. Sub privegherea membrului comisiei, păr. Const. Știubei, concurenții au lucrat astăzi teza înscris din religie, cari lucrări sigilîndu-se se păstrează până la citirea lor din partea comisiei. Spre adeverirea celor de mai sus s-au încheieat acest proces-verbal subsemnat de noi toți M. Eminescu
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
simplă și compusă, apoi să se dezlege demonstrând problema: "Care este capitalul carele produce dobânda de 7, 80 lei în 3 luni 10 zile, procentul fiind de 7 1/2 pe an? " Teza înscris s-au lucrat de către concurenți sub privegherea membrului comisiei d. Toma Săvescu. Spre adeverirea celor de mai sus s-au încheiet acest proces-verbal, semnat de noi toți. V. I. Castan C. I. Știubeiu T. Săvescu M. Eminescu I. A. Darzău VI Nr. 4 Proces-verbal Astăzi, luni, în
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
și orașele mai însemnate Când s-au suit Ștefan cel Mare pe tronul Moldovei"? Răsboiul de la Valea Albă " " oral din geografie ": Geografia imperiului chinez " " " " istorie ": Cari sunt faptele alese ale lui Alexandru cel Bun? Tezele înscris s-au lucrat sub privegherea membrului comisiei d. A. Darzău. Drept care s-au încheiet acest proces-verbal, adeverit de semnăturile noastre. T. Săvescu V. I. Castan M. Eminescu I. A. Darzău C. I. Știubei 72 {EminescuOpXVI 73} {EminescuOpXVI 74} VII Nr. 5 Proces-verbal Astăzi, marți, în 8
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
geografie-oral". La tragerea la sorți a tezelor de limbă franceză au ieșit, pentru înscris: "Traducerea bucății Le Cheval de Buffon"; iar pentru examenul oral traducerea și analiza bucății Puissance de l'imagination de Pascal. Tezele înscris s-au lucrat sub privegherea membrului comisiei d. Castan. Spre adeverirea acestora s-au încheiat acest proces-verbal, semnat de noi toți. V. I. Castan C. I. Știubei T. Săvescu M. Eminescu I. A. Darzău VIII Nr. 6 Proces-verbal Astăzi, miercuri, în 9 iulie 1875, subsemnații
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
oral". Trăgîndu-se la sorți cestiunile din fizică, au ieșit: pentru examenul înscris teza: Cari sunt proprietățile generale ale corpurilor? Vorbiți despre întindere, nepătrunzibilitate și porozitate " " oral ": Vorbiți despre meteorii apoși: roua, negura, nourii, ploaia. Tezele înscris s-au lucrat sub privegherea membrului comisiei d. Eminescu. Drept care s-au încheiet acest proces-verbal, adeverit de semnăturile noastre. C. I. Știubei T. Săvescu M. Eminescu I. A. Darzău V. I. Castan IX Nr. 7 Proces-verbal Astăzi, joi, în 10 iulie 1875, subsemnații au examinat
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
suprafeței sferei, pentru a II[-a] lecțiune orale nr. 9 adecă Trigonometrie plană. Formulele fundamentale și formulele de transformare a sumei și diferenței a două linii întîi producții* Pentru lucrarea probei scrise s-a dat timp de două ore sub privegherea d-lor N. Culianu și Șt. Micle. Drept care s-au încheiat acest proces-verbale. [... ] IX Proces-verbale nr. 4 1874 septem[brie] 26 zile Astăzi procedând la ascultarea candidaților George Dimitriu și I. Chernach în susținerea I[ei] lecțiuni orale rezultatul este
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
inima, liniștește-te măcar cu limba. Și dacă nu poŃi pune rânduială în gânduri, pune rânduială măcar cu trupul tău. Și de nu poți lucra cu trupul tău, întristează-te măcar în cugetul tău. Și de nu poŃi sta la priveghere, priveghează măcar șezând pe patul tău, sau chiar întins pe el. Și de nu poŃi posti două zile, postește măcar până seara. Și de nu poŃi până seara, păzește-te măcar să nu te saturi. De nu ești curat în inima
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
în biserici și mănăstiri în zilele prăznuirii acestuia. Mănăstirea Secu se va înveșmânta și anul acesta în haine de sărbătoare în zilele de și 30 august. Programul liturgic va începe ca în fiecare an la ora 18:00 cu slujba Privegherii, formată din Vecernia Mare unită cu Litia, Utrenia și Ceasul I. A doua zi dis-de-dimineață se va săvârși slujba de sfințire a apei, urmată de Sfântul Maslu, Ceasul III, Ceasul VI și Sfânta Liturghie, care potrivit tradiției acestor locuri este
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
anul 2007 mănăstirea a primit ca ocrotitor și pe Sfântul Ierarh Varlaam Mitropolitul Moldovei, an când a și fost trecut în rândul sfinților. Astfel că pe 29 august la orele 18:00 timpul se sfințește din nou cu slujba de priveghere în cinstea Sfântului Ierarh Varlaam Mitropolitul Moldovei și a Sfântului Ierarh Ioan de la Râșca și Secu, canonizat în anul 2008. Ziua liturgică se continuă a doua zi dimineață cu Acatistul Sfântului Ierarh Varlaam Mitropolitul Moldovei. Urmează apoi Ceasurile III, VI
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
casa. Ironia blândă a moșierului îl făcu să tacă și probabil că, după anume socoteli, ar fi consimțit. Doctorul se izbi însă, când ieși afară, de opunerea dârză a Aglaei, care pretindea că fratele ei trebuia să stea acolo, sub privegherea ei, iar nu printre străini. Stănică, dimpotrivă, în gândul lui blestema îndîrjirea soacră-sei, fiindcă își făcuse repede planul ca în lipsa de acasă a bătrânului să scotocească cu de-amănuntul toate odăile. În sfârșit, Stratulat ridică din umeri, recomandă liniște în
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Când te crezi mai tare, te pomenești deodată la picioarele lui Dumnezeu. Nici o nemurire nu te poate mântui de o atare cădere. Dar ce să faci dacă rănile vieții sânt ochi spre Creator și guri deschise spre merinde de absolut! Privegherile înfricoșate ne mântuie - peste vrerea noastră - de superstiția ființării și, obosindu-ne avântul, ne hrănesc din adierile deșertului divin. Slăbirea voinței înfige pe Dumnezeu - ca un par de spânzurătoare - în mijlocul nesiguranțelor noastre... Absolutul e un stadiu crepuscular al voinței, o
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
orice noapte, nu mai respirăm în timp, ci în amintirea lui, precum în mijlocul luminii care ne rănește nu mai trăim în noi, ci în amintirea noastră. Melancolia e singurul sentiment care dă drept omului la majusculă. Din ațipirea simțurilor și privegherea cugetului își cristalizează ea aroma visătoare, fără de care n-am mai privi spre noi fără remușcarea de-a nu fi murit în Dumnezeu. Otrava deliciilor amare ale ființării ia glas în iadul muzical al sângelui, din aburii căruia se înalță
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
sînt semne ale aceleiași suferințe. Semne și trepte. N-am putea spune care este ordinea lor. Poetul le schimbă, Într-un loc Începe cu oftatul, În altul trece direct la plîns. În orice caz, starea de oftare este specifică așteptării, privegherii. Este simptomul suferinței cronice. Ritmul durerii suportabile. Plînsul este o eliberare după un moment de paroxism, oftatul reprezintă o Împăcare cu soarta . O Împăcare și o acumulare pînă la o nouă criză. Așadar: „Să petrec tot cu oftări” (Peirea) e
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
din sfera morală. Împreună cu celelalte, din cîmpul fiziologici, ele produc acea stare de oboseală iritată, plîngăcioasă de care suferă, În mod cert, Conachi. Este o formă de astenie amoroasă ce se manifestă printr-o insomnie rebelă, sentiment permanent de neodihnă (priveghere) a trupului și a sufletului: „Zori răsar și eu tot treaz Ah, nici somn nu-i la năcaz!” sau: „Ce noapte Îndelungată de plîns, de gînd, de oftat, Deplin vreme unei vieță pîn’la moarte-am colindat Ș-Încă zorile
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
oftat, Deplin vreme unei vieță pîn’la moarte-am colindat Ș-Încă zorile de ziuă mai au mult a zăbovi. Ah, apuca-m-or cu viață, ori mai degrab-oi muri? Ce noian de cufundare, ce mormînt Întunecat Este noaptea privegherii pentr-un suflet Întristat. Toate rălele trecute să Întorc și vin la loc, Sporesc cele viitoare, arz și mă frig ca pe foc. Amar mie, că nu trece noaptea asta de durere, Plîng oftez, suspin, mă vaiet, lumina nu-i
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
donjuanism. Tema reală a poemului este chiar tema mistificării sentimentale: „Ce durere, suflețăle, Îi durerea de amori. Dăruiește-mi, ah, cer sfinte, d-ace patimă să mori! Adevăr c-a lui durere nu dă minut de răgaz, Toată noaptea-i priveghere, ziua-i toată În năcaz Dar năcaz, dar priveghere nu cu chin supărători, Ci cu hazul de plăcere unui foc răcoritori, Căruie Îi zic temutul cu frățiorul lui dor, Și tocma asta-i minune că dintr-o stare așa Izvorăște
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sentimentale: „Ce durere, suflețăle, Îi durerea de amori. Dăruiește-mi, ah, cer sfinte, d-ace patimă să mori! Adevăr c-a lui durere nu dă minut de răgaz, Toată noaptea-i priveghere, ziua-i toată În năcaz Dar năcaz, dar priveghere nu cu chin supărători, Ci cu hazul de plăcere unui foc răcoritori, Căruie Îi zic temutul cu frățiorul lui dor, Și tocma asta-i minune că dintr-o stare așa Izvorăște și tot hazul ce are ființa sa. Ah. năcaz
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cu chin supărători, Ci cu hazul de plăcere unui foc răcoritori, Căruie Îi zic temutul cu frățiorul lui dor, Și tocma asta-i minune că dintr-o stare așa Izvorăște și tot hazul ce are ființa sa. Ah. năcaz, ah. priveghere, temutule și tu dor, Cu cită plăcere dulce a noastre inimi vă vror!” Este un moment de sinceritate În istoria acestei pasiuni. Momentul În care actorul Își scoate, la sfîrșitul spectacolului, masca. Conachi nu ezită s-o pună Însă la
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În această epocă, În legătură secretă cu timpul cosmic. Conachi, ca profesionist al amorului, iubește „zi și noapte”, fără răgaz, indiferent la rotirea anotimpurilor. „Nopți și zile lăcrămez” - serie el Într-un loc. Sau, În altă parte: „toată noaptea-i priveghere, ziua-i toată În năcaz”... Astenic din cauza Îndelungatei suferințe, petrece noaptea În plîns și În oftat. Precizarea se repetă În poezie, Încît putem zice că momentul de priveghere (și jeluire) al marelui logofăt este mai ales noaptea. Zorile Îl prind
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
serie el Într-un loc. Sau, În altă parte: „toată noaptea-i priveghere, ziua-i toată În năcaz”... Astenic din cauza Îndelungatei suferințe, petrece noaptea În plîns și În oftat. Precizarea se repetă În poezie, Încît putem zice că momentul de priveghere (și jeluire) al marelui logofăt este mai ales noaptea. Zorile Îl prind, În orice caz, cu ochii deschiși, arși de plîns: „Zori răsar și Încă-s treaz, Ah, nici somn nu-i la năcaz! .............................................. Zori răsar și voi tot plîngeți
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
tot plîngeți Ochilor, Îi să vă stingeți... ............................................. Zori de zîuă să răvarsă Și ochi Încă n-am Închis...” Petrecerile sînt scurte (și, mai ales, trecute), așteptările sînt lungi. Existența erotică a lui Conachi este, În fond, o interminabilă „noapte[a] privegherii”. 20. N-a trecut neobservată implicarea biografiei În poezia erotică. Numele lui Conachi este legat de acela al Zulniei. Asachi a devenit celebru prin amorul pentru Bianca. Alecsandri prin romanul lui de dragoste cu Elena Negri, celebra Steluță. Zoica, Lucsandra
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
acest plan mai modest. Însă cu cît decorul este mai sărac, cu atît pasiunea găsește forme mai convingătoare În chinul, umilința și izolarea ei de lume... Apare, astfel În poezie e veritabilă mitologie a plînsului, suspinului, a lacrimilor și a privegherii (insomniei). Trecînd de la acest ritual erotic la retorica propriu-zisă, constatăm că faptele sînt, aici, mai tulburi. Formele de adresare se păstrează, Însă este greu, dacă nu imposibil, să descoperi la Conachi sau la Alecu Văcărescu un pur salut d’amour
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Un obiect metonimic: umbreluța. 16. Un univers erotizat. Soarele și alte stele... Demersul conachian: ceremonia apropierii. 17. Obiectele erotice. 18. Instrumentele muzicale: scripca, chitara și harpa. 19. Timpuri și anotimpuri În iubire. CÎnd iubesc primii noștri poeți? Lunga „noapte a privegherii”. 20. Carnavalul numelor. Un spirit prevăzător și un invariabil pățit: Anton Pann. Îngerul iatacului și Îngerul demon. 21. Anton Pann și critica erosului. Cum se poate vindeca „nădădaica” la femei. Femeia modistă după C. Stamati și Asachi. Fatalitatea sexului: „A
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
încetul sufletul tău prin pocăință, și arzând materiile patimilor tale așezate pe el, care nu erau patimi trupești sau materiale, ci spini nemateriali: nori, întuneric gros, ceață și negură. Vreau să spun că te subțiai prin post și prin ostenelile privegherii, ale rugăciunii, ale tuturor neplăcutelor pătimiri, și te spălai neîncetat prin lacrimi fierbinți, în rugăciune, în felul mâncării și mai ales al băuturii. Astfel, am izbutit cu greutate să te fac pe tine un vas încăpător și nu numai încăpător
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
teatru chiar de azi, fără ca națiunea să contribuie ca atare un ban măcar, pentru că masa poporului aleargă, cu banul din urmă chiar, pentru a vedea reprezentîndu-se naintea sa necuviințe pe cari eu, să am o putere, le-aș pune sub privegherea tribunalului corecțional..., dar oare, dacă națiunea ca atare se simte dispusă ca să contribuie pentru înființarea unui teatru național, ea să cadă în aceleași greșeli în care a căzut lumea toată? Oare noi să nu învățăm din greșelile altora? Să nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]