991 matches
-
lui Koestler, Orwell, Sperber sau Istrati" (99). Autorul documentarului reflexiv n-a uitat nici de Dan Deșliu, un disident rămas în România, într-un nonconformism tolerat de regimul Ceaușescu. Despre Deșliu nu se menționează că este și un fost proletcultist privilegiat în anii '50, într-o lume, binecunoscută de D. Schlesak, ca rămânând una a "minciunilor verosimile", cum o prezintă prozatoarea dictaturii din Est, Herta Müller. Întoarcerea exilatului transilvan nu devine sosire ori rămânere, ci o pură călătorie "acasă", încheiată cu
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
Titlul trimite la opera lui N. Filimon, fiind o scriere în linia prozei de inspirație socială cu specific „balcanic”, inaugurată de Ciocoii vechi și noi. Protagoniști sunt profitorii de pe urma evenimentelor din decembrie 1989, iviți, pe de o parte, dintre foști privilegiați ai regimului comunist, care au știut să se adapteze, iar pe de alta dintre „revoluționarii” cu „fitanție”, ca nea Niță, isnaful, personajul lui I. L. Caragiale. Sub nume și porecle pitorești, precum Jupânul, Eftimie Belciug, Nae Ormolu, Bebe Burtosu, Erotida, Didi
SARARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
bunăstării dobândite) spre sisteme private de asigurare. Alunecarea spre individualism este un aspect al societăților moderne dezvoltate pus în discuție și de Giddens (2001). Recursul la schemele private de asigurare, ca și retragerea din sfera publică a unui segment de privilegiați exprimă, în accepțiunea lui Lasch, preluată de Giddens, „revolta elitelor”, ca formă de excluziune voluntară a celor bogați de la viața și obiectivele societății. Giddens atrage, astfel, atenția asupra faptului că excluziunea socială se petrece la ambele capete ale distribuției veniturilor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
arăta ( HYPERLINK http://web.inter.nl.net/users/Paul.treanor http://web.inter.nl.net/users/Paul.Treanor) că, acum 1 500 de ani, indivizii aparținând elitei justificau situația lor favorabilă prin moștenirea primită din generație în generație. În schimb, privilegiatul zilelor noastre își explică situația favorabilă prin faptul că, în viitor, se va putea adapta la schimbări mai repede decât ceilalți. Prin urmare, inegalitatea contemporană se raportează la viitor, și nu la trecut. Atributele care situează un individ pe o
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pe seama forței. Nu este, în această constatare, nici o noutate. Majoritatea cercetărilor au arătat de multă vreme că nici chiar regimurile cele mai crude nu se pot menține la putere în absența unui minim consens social, care depășește sfera îngustă a privilegiaților. Dar acest lucru nu iese la iveală dintr-o perspectivă politică și ideologică a analizei. El apare însă imediat, atunci când examinarea acestor regimuri are loc din unghi social. Or, tocmai aici își vădește însemnătatea istoria cotidianului, în felul în care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sistemului - bineînțeles, totul în mod aluziv, utilizându-se o simbolistică specifică, de teama delatorilor -, pentru individ deci, un prilej de acțiune, de afirmare, de (auto)confruntare, o formă de risc, un mijloc de socializare. Cei ce nu fac coadă (profitorii, privilegiații, „slăbănogii”, intelectualii) sunt disprețuiți și marginalizați. Simbol al crizei și dezechilibrului, coada poate fi și un factor de reglaj, imprimând compromisul sau demisia ca mijloace de echilibrare. Ca „specific noțional”, coada românească aduce și unele elemente particulare: gradul ridicat de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
bursieri fie beneficiau de o sesiune de admitere specială, fie erau admiși cu orice medie superioară lui 5 (când alții erau respinși cu nota 8!). Numărul lor era mare: ajungea până la 50% din totalul studenților. Cei mai buni dintre acești privilegiați erau trimiși la studii în URSS. Condițiile materiale ale traiului studențesc erau, firește, în raport cu cele ale societății. Imediat după război au fost grele. În special la Iași era o mare criză de locuri în cămine, date fiind bombardamentele rusești. Studenții
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
expresii stereotipe, aparținând propagandei timpului, raportarea extrem de critică la prezent și la gestionarii puterii, care sunt făcuți răspunzători de toate eșecurile postdecembriste. Discursul ambivalent nu este un discurs pervers, nu reprezintă categoria celor ce au profitat de avantajul situării între privilegiații puterii. Aceia pe care i-au numit ambivalenți, probabil într-un număr important, sunt cei care nu au dorit (sau nu au putut) să ocupe poziții importante în aparatul de partid sau în alte ierarhii ale regimului, dar nici nu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
respectivă. Culmea era că trebuia să stai și acolo la coadă!” 6. Relatarea unui inginer pensionar: „Membrii de partid cu funcții înalte aveau magazinele lor, unde găseai tot ce voiai la prețuri mici. Era un circuit închis al produselor pentru privilegiații sistemului. Pentru ceilalți, piața neagră era la putere. Ca să cumperi câteva kilograme de carne era o adevărată aventură. Mergeam noaptea cu mașina prin sate și cumpăram de la oameni cunoscuți. Dacă vedeai un milițian, înghețai. Nu trebuia să știe nimeni, te
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
restul populației se distribuie între marginali de toate nuanțele, lăturalnici și lumpeni. Ar merita totuși sugerat că a caracteriza această combinație exclusiv drept „Lumea a Treia” poate distrage atenția de la modul în care Lumea Întâi este indigenizată în România, foștii privilegiați de până în 1989, precum și cei capitalizați mai recent aparținând Lumii Întâi din punctul de vedere al consumului. Referințe bibliografice Appadurai, A. (ed.) (1986), The Social Life of Things: Commodities in Cultural Perspective, Cambridge University Press, Cambridge. Berdahl, D. (1999), Where
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
rândul celor simpli, cinstiți și mult prea adesea loviți de soartă, valorile neîntinate, harul iubirii, capacitatea de jertfă, puterea de a ierta. „Fiul din popor”, în mintea răzbită de clișee a dramaturgului, este „aristocratul adevărat”, în timp ce - în aceeași rigidă antiteză - privilegiații se lăfăie în „mocirlă”. Autorul, care incriminează și educația defectuoasă ce agravează tarele moștenite, crede în posibilitatea răscumpărării unor greșeli în cazurile când resursele profunde nu sunt viciate. Texte lozincarde, cu o brumă de referiri la evenimente istorice, sunt Lucaci
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
altor” sociologii, dintr-un spațiu național sau altul, are o realitate din ce În ce mai firavă. De altfel, este un adevăr elementar: știința este universală și nu poate fi deci Închisă Într-un domeniu anume al existenței, fie chiar și unul atât de privilegiat de ideologii cum e câmpul național. Or, sociologia aspiră și ea de la naștere la statutul de știință, chiar dacă și astăzi i se mai contestă Încă această aspirație. Este adevărat că o conjugare a științei cu „mândria națională” are, cel puțin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care unii oameni de știință au trecut pe langă fenomene deosebit de interesante și importante pe care le-au descris, dar nu au știut să le interpreteze, le-au ignorat sau chiar le-au negat. Roentgen a fost unul dintre puținii privilegiați ai soartei care au înțeles importanța fenomenului observat și i-a găsit imediat utilitatea practică. La 13 ianuarie 1896 Roentgen și-a prezentat descoperirea împăratului Wilhelm al II-lea, dar punctul culminant al lucrării sale îl reprezintă comunicarea pe care
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
91-93; Boz, Anii, 168-169; Dan Grigorescu, Shakespeare în cultura română modernă, București, 1971, 208-209; Ist. teatr. Rom., III, 520-523; V. Corchiș, G. Voșloban, Lirica dobrogeană, Constanța, 299-302; Constantin Măciucă, Teatrul și teatrele, București, 1989, 5-85; Ceuca, Teatrologia, 134-137, 189-190; Acterian, Privilegiați, 52, 64-68, 129-144, 150-155, 170; Ionuț Niculescu, Haig Acterian - un destin tragic asumat, „Ararat”, 1995, 14; Dan C. Mihăilescu, Haig Acterian, „Shakespeare”, LAI, 1995, 28; Mircea Morariu, „Shakespeare” de Haig Acterian, F, 1995, 12; Mircea Anghelescu, O apariție întârziată cincizeci
ACTERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285156_a_286485]
-
oricare alta, FLC, 1991, 46; Ion Buzera, „Jocurile” lucidității, R, 1991, 12; Ioana Bot, Jurnalul unei ființe care a învins, TR, 1992, 20; Ovid S. Crohmălniceanu, Pedeapsa lucidității, CC, 1992, 1-2; Arșavir Acterian, Recviem pentru Jeni, ECD, 1992, 10-11; Acterian, Privilegiați, 156-170; Marta Petreu, Jeni Acterian, APF, 1993, 6; Lovinescu, Unde scurte, VI, 263-268; Eugen Simion, Jurnalul unei fete exaltate, L, 1996, 3; Dicț. analitic, II, 313-315; Faifer, Faldurile, 48-50, 58-64; Simion, Ficțiunea, III, 277-286; Ioana Pârvulescu, Suferințele tinerei Jeni, RL
ACTERIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285157_a_286486]
-
se rezolvau, cât ai bate din palme, situații care, „pe teren”, își arată întreaga dificultate. Logica plauzibilului a fost încălcată cu o nepăsare ea însăși sugestivă: pentru Chandler, scrierea cărții și-a pierdut acutul sentiment de înaltă obligație estetică. Din privilegiat, Marlowe decade în postura unui personaj distribuit în rolul de a face legătura între diversele episoade ale unei povestiri ce nu pare să-l intereseze prea mult nici pe cel care a imaginat-o. Și totuși, ca suspans, ca artă
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
sunt interdependente”. În anumite cazuri, sentimentele sociale înlocuiesc „înclinațiile spre rivalitatea generată de invidia față de frați și surori” (Freud, 1908a/1974). Această rivalitate poate duce la o altă trăsătură de caracter: simțul dreptății. Constatând că el nu poate fi cel privilegiat, fostul invidios cere ca nimeni să nu se bucure de favoruri speciale (Freud, 1921/1981). Astfel, altruismul este văzut de Freud ca o formațiune reacțională, întrucât se înregistrează o transformare a egoismului în altruism și a cruzimii în compasiune (1915
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Înmulțirea liniilor de instruire deschisă și la distanță, includerea cyberculturii ca un nou referențial în învățare, atragerea internetului ca sursă și mijloc didactic, multiplicarea în timp real a legăturilor dintre partenerii educației mediate de calculator, raportarea la cyberspațiu ca mediu privilegiat și informatizarea educației în genere constituie exemple concludente ale evoluției enunțate. Nu înseamnă că totul în materie de educație se mută dinspre actual către virtual. Fără o necesară și o precisă actualizare (a unor cunoștințe, deprinderi, valori), nu poate fi
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
lume, cu iscusință de povestitor, îi încânta pe cei din jur, după cum și la școală era, se pare, iubit de elevi. În scris, însă, zăcașul nu prea filtrează toxinele atâtor „parapoane”. Pizmaș dintotdeauna pe cei înstăriți și, în genere, pe privilegiații sorții, el se dedă, odată cu venirea comuniștilor la putere, unei publicistici devotate (până la mistificare) noului regim. Moare în urma unei crize cardiace. După debutul din „Foaia populară” (1899), B. publică texte umoristice, în proză și versuri, la „Zeflemeaua”, „Belgia Orientului”, „Furnica
BOTEZ-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
Întoarcerea la matcă), care sfârșește tragic după prima noapte petrecută în țară, alții însă nu se lasă înșelați de aparențe. Replica „savantului” din Sarea exilului pare a fi un motiv suficient: „Nu vă faceți iluzii, doamnă. Șefii de azi sunt privilegiații de ieri... Pentru ei nu sunteți decât un transfug, printre mulți alții, care vă întoarceți în țară ca să-i dislocați pe ei și ai lor din bunurile pe care și le-au însușit cu japca. L-au asasinat [pe tiran
ASTALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
aude pe Herodes Agrippa spunând destul de tare lângă el: — La voi audiența domestică nu se termină odată cu ora a doua, ca să ajungeți la sacrificiul de la Ara Pacis? Stăpânul casei sesizează ocazia din zbor și se întoarce către cubicular și secretar, privilegiații lui: — N-am făcut încă libația de dimineață, și suntem în în târziere. Ocupați vă voi de ceilalți! Cu un gest afectuos, îl ia cu el pe Iulius Herodes, fără să-i pese de figurile mofluze ale solicitanților rămași de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
că Aum investea o grămadă de bani în asta și că reprezenta o prioritate. Mă întrebam dacă ne ajuta să ne apropiem de mântuire. Numai unui număr limitat de persoane le era permis să vadă asta și m-am simțit privilegiat că eram unul din cei aleși. În continuare mă gândeam la ciudățenia respectivă. Nu credeam că puteau fi arme. În toamna lui 1994, dacă îmi aduc bine aminte, a avut loc un accident. Mă aflam la al doilea etaj din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
să fie politicoasă cu vânzătoarele arogante din magazinele în care nu se găsea nimic, îngăduitoare cu dactilografa leneșă și mojică, impasibilă față de înjurăturile șoferului de autobuz gata oricând să te lase în drum, sfioasă în fața mucosului profitând de legitimația de privilegiat a tatălui sau chiar a sa. Încât, acceptase filantropia șmecheroasă, caricaturizată în gesturile expeditive și condescendente ale viitorilor doctori de pe depărtate meleaguri necunoscute. Trofeele lor de tranzit, țigări tranzistoare băuturi ciorapi casete ciocolată, nu erau decât confirmarea cosmopolită a inevitabilului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
prea lungi. Simpatic, totuși, și Venera deschisese, în sfârșit, larg, ușa sufrageriei, ca semn de bunăvoință. Băiat manierat, Tolea acceptă invitația, intră, se așeză. Reveni marți, reveni joi. Se răsturnase calendarul, dispăruseră miercuri și vineri, veniseră la putere marți-joi-sâmbătă. Dar privilegiatul nu voia să supere zeii, nu abuza. Venea doar marțea și joia. Rămânea cât putea de mult, până ce Venera trebuia să se întoarcă acasă, în apartamentul în care amintiri recente o terorizau, se pare. O însoțea până la taxi, se despărțeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
sufletele, oricât de ciudate, ale prietenilor noștri, ale prietenilor noștri. Vom putea astfel vorbi, abia acum cu sinceritate, despre fantoma absentă care ne-a marcat pe amândoi. Astea erau neliniștile cu care urcam, scumpă prietenă, treaptă cu treaptă, spre acest privilegiat refugiu... Dom’ Dominic numără tacticos treptele. Ajunsese la etajul doi, la comutator. Filamentul pâlpâi, imediat se stinse, dar soneria se declanșă. Doamna Venera se mișca greu, de data asta, ocupată cu bucătăria sau cu lecturile sau cu igiena santinelei Tavi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]