999 matches
-
adopta astfel de strategii; invită Comisia să ia în considerare adoptarea unor strategii naționale de combatere a fraudei, ca o condiție pentru accesul la fondurile europene; ... 59. reamintește necesitatea de a include în strategiile naționale de combatere a fraudei metode proactive care să asigure nu numai detectarea fraudelor, ci și prevenirea eficientă a acestora; ... Mai mult, la 19 ianuarie 2023, Parlamentul European, prin rezoluția adoptată referitoare la protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene - combaterea fraudei - raport anual 2021 (2022/2152(INI)), a reiterat
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277523]
-
strategiei, pentru a atenua riscurile de fraudă, și pentru o cooperare mai strânsă între toate părțile interesate și o coordonare consolidată a acțiunilor, ● DETECTAREA FRAUDEI - este o etapă esențială căreia ar trebui să i se acorde atenția cuvenită în mod proactiv de către toate părțile interesate, ● INVESTIGAREA ADMINISTRATIVĂ ȘI URMĂRIREA PENALĂ sunt strâns legate între ele. Pentru ca acestea să se desfășoare în mod eficient este nevoie de personal calificat corespunzător, de cooperarea deplină a autorităților de gestiune și control și
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277523]
-
identitate în raport cu legislația aferentă domeniului liberei circulații a cetățenilor români în străinătate. Văzând faptul că situațiile descrise echivalează cu o potențială afectare a dreptului la liberă circulație a cetățenilor români, se impune ca Guvernul, având în vedere rolul proactiv pe care îl exercită, să realizeze o intervenție, cu celeritate, pentru soluționarea acestei situații care nu poate fi amânată. Având în atenție faptul că lipsa adoptării în regim de urgență a măsurilor prevăzute de prezentul act normativ poate conduce la
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 122 din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277808]
-
9/9 loturi atribuite - contract semnat; ordin începere lucrări emis); • Coșlariu-Teiuș-Cluj-Napoca (35/37 loturi atribuite - 35 contracte semnate; 2 loturi în licitație); • Mărășești-Tecuci-Bârlad-Vaslui-Iași (20/20 loturi atribuite - contract semnat). Obiectiv 4: Accelerarea investițiilor publice • Creșterea eficienței implementării proiectelor de infrastructură: () management responsabil și proactiv; proceduri de selecție în derulare la nivelul MTI pentru companiile din subordine. Măsura va fi realizată prin finalizarea selecțiilor în conformitate cu Legea nr. 111 din 27 mai 2016 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
servicii, atât pentru armata română, cât și pentru export, în așa fel încât să se întoarcă o parte din procentul de 2,5% din PIB alocat apărării și în industria națională Obiective de guvernare I. Reindustrializarea României Reindustrializarea României și atragerea proactivă de investiții strategice și crearea unor ecosisteme industriale și a unei rețele de huburi industriale și de inovare în următoarele domenii: • reducerea deficitului comercial provenit din importul de echipamente de eficiență energetică prin stimularea investițiilor în capacități de producție (panouri
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
ROSCI0066 Delta Dunării - zona maritimă) și o arie de protecție specială acvifaunistică (ROSPA0031 Delta Dunării și complexul Razim-Sinoie), astfel încât Delta Dunării să devină un model de dezvoltare durabilă: • reorganizarea Administrație Rezervației Biosferei „Delta Dunării“ - ARBDD și asumarea unui rol proactiv de suport al comunităților locale pentru asigurarea echilibrului dintre activitățile de conservare și prosperitatea populației locale din Delta Dunării; • utilizarea noilor tehnologii și a digitalizării pentru creșterea performanțelor activităților de monitorizare și control ale ARBDD; • redefinirea rolului, componenței și atribuțiilor
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
respect față de lege și să asigure un mediu prielnic pentru dezvoltarea de servicii publice de calitate. Structurile MAI vor fi principalii actori în realizarea obiectivelor instituționale, dar și parte a viziunii propuse. Responsabilitatea, individuală și colectivă, modul de lucru proactiv și îmbrățișarea valorilor și principiilor euroatlantice vor guverna activitatea instituțiilor MAI. Performanța acestora va fi susținută de angajați profesioniști, competenți, integri și dedicați realizării serviciului public. Indiferent de natura crizelor care s-au manifestat sau continuă să fie prezente în
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
unor situații de risc (vezi campaniile de informare și pregătire a comportamentului populației în caz de cutremur), precum și la subiecte care vizează activitatea personalului/structurilor MAI. MAI va urmări ca toate acțiunile de comunicare publică să se facă transparent, deschis, proactiv și să aibă ca obiectiv central construirea unui parteneriat corect și responsabil cu cetățenii și comunitățile; de asemenea, MAI va eficientiza mecanismele prin care sunt realizate comunicarea în situații de criză, dezvoltarea unei dimensiuni strategice a comunicării, precum și îmbunătățirea
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
deschis problemele fundamentale cu care se confruntă competitivitatea Uniunii Europene: costuri ridicate ale energiei, costuri ridicate de capital și cu forța de muncă, bază limitată pentru inovare și rezervele limitate de materii prime aflate pe propriul teritoriu; ... d) insuficient de proactiv calendarul cu măsurile care urmează să fie implementate, având ca orizont de timp anul 2030. În comparație, documentul similar de politică publică al S.U.A. prevede ca unele măsuri din Legea privind reducerea inflației (Inflation reduction act - IRA) să fie aplicate
HOTĂRÂRE nr. 91 din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274737]
-
mai cuprinzătoare a apei furnizate, trebuie îmbunătățită în continuare conștientizarea privind eficiența utilizării apei, în special în sectoarele industriale, unde consumul de apă este relativ ridicat; ● este necesară refacerea stării corpurilor de apă aflate în stare chimică/ecologică slabă, ca măsură proactivă pentru a reduce stresul asupra surselor de apă potabilă și pentru reducerea poluării deja produse, prin valorificarea capacităților naturale de autoepurare a apei. ... 4.10.2. Obiective și acțiuni Acțiuni prioritare Tabelul 10. Obiective și acțiuni pentru sectorul apei și al apelor
PLANUL DE ACȚIUNE din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276965]
-
de EC al ING "The Orange Circle" are ca scop să ajute clienții să treacă la modele de afaceri de EC. De asemenea, ABN AMRO sprijină tranziția către eC printr-o combinație de consultanță și finanțare și caută în mod proactiv clienți care doresc să treacă la un model de afaceri circular. Spania Ecrowd! este o platformă de crowdfunding care face legătura între deținătorii de proiecte durabile care caută împrumuturi la scară mică și investitorii privați. Sursa: Platforma europeană a părților
PLANUL DE ACȚIUNE din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276965]
-
în spiritul valorilor umaniste și democratice, cât și prin promovarea democrației și a statului de drept, noua programă contribuie la dezvoltarea competențelor-cheie europene precum competență personală, socială și a învăța să înveți, respectiv competența de sensibilizare și exprimare culturală. Spiritul proactiv și responsabil, exprimarea opțiunii pentru un set de valori, creativitatea și inițiativa personală sau derularea de proiecte se înscriu ca forme de manifestare ale competențelor-cheie. Disciplina școlară „Istoria Revoluției din 1989 și a schimbării de regim din România“ este structurată
ORDIN nr. 4.039 din 22 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281657]
-
propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare (devenită Legea nr. 101/2019), a urmărit „reașezarea piramidei de grade și funcții“ și crearea „posibilității de evoluție în cariera militară a diferitelor categorii de personal prin măsuri proactive de motivare și fidelizare“. ... 19. Referitor la principiul egalității în fața legii, consacrat prin art. 16 din Constituție, în jurisprudența sa constantă, Curtea Constituțională a statuat că acest principiu constituțional presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție
DECIZIA nr. 574 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265296]
-
preponderent pe răspunsul la situații de urgență - atitudine reactivă, s-a ajuns la concluzia că cel mai eficient mod prin care pot fi prevenite pierderile umane și materiale este reducerea efectelor dezastrelor, a expunerii și a vulnerabilității - atitudine preventivă și proactivă. Având în vedere faptul că severitatea dezastrului natural nu poate fi redusă, principala direcție de acțiune o reprezintă reducerea expunerii la risc și a vulnerabilității. Reducerea riscurilor la dezastre este un efort complex, care presupune o abordare multisectorială, focalizată pe
STRATEGIA din 4 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285383]
-
Dezastre*3 care se organizează și funcționează ca organism național multisectorial și interdisciplinar cu rol consultativ în stabilirea strategiilor și programelor privind reducerea riscurilor la dezastre și are ca scop îmbunătățirea problematicii managementului situațiilor de urgență și trecerea la o atitudine proactivă, de prevenire a manifestării riscurilor ori de limitare a pagubelor potențiale. *3 Hotărârea Guvernului nr. 768/2016 privind organizarea și funcționarea Platformei naționale pentru reducerea riscurilor la dezastre. Platforma națională oferă un cadru pentru toți actorii implicați - guvern, administrația publică, societatea
STRATEGIA din 4 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285383]
-
24 de tipuri de risc și 41 de riscuri asociate cu potențial de manifestare pe teritoriul național. Ținând cont de această hotărâre, Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență (SNMSU) din România a făcut progrese importante către o abordare proactivă și complexă privind gestionarea riscurilor de dezastre. Așadar, prin intermediul finanțărilor externe, a fost implementat proiectul RO-RISK, coordonat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență în parteneriat cu 13 institute de cercetare, universități și autorități ale statului, realizându-se astfel
STRATEGIA din 4 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285383]
-
articolul 4 alineatul (2) din STR privind accesul la date. Prin urmare, este important ca informațiile furnizate în formular să fie cât mai exacte și complete posibil și, în acest scop, este de așteptat ca RCT să colaboreze în mod proactiv cu autoritățile. În special, dacă un RCT, pe baza informațiilor pe care le-a colectat și le-a analizat, consideră că formularul prezintă erori sau omisiuni (de exemplu, un mandat specific nu a fost bifat de o autoritate), RCT trebuie
GHID ESMA din 19 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283043]
-
să utilizeze clarificările din tabelul de mai jos. Câmpurile indicate se bazează pe împuternicirile și mandatele existente la momentul elaborării prezentului ghid, prin urmare, RCT nu trebuie să se supună clarificărilor incluse în prezentul ghid, ci să monitorizeze în mod proactiv evoluțiile responsabilităților și ale mandatelor relevante și să ajusteze în consecință accesul pentru autorități. Înainte de punerea în aplicare a unei ajustări, RCT trebuie să o confirme cu ESMA și cu autoritatea relevantă. TABELUL 102 Lista entităților de la articolul
GHID ESMA din 19 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283043]
-
a angajatului pe un post, la un anumit moment și performanța care ar trebui obținută pe postul respectiv la același moment. Această strategie mai este denumită și „reactivă” și este specifică organizațiilor care nu acordă prioritate dezvoltării resurselor umane; strategia „proactivă” - urmărește eliminarea decalajului între performanța ocupantului postului la un anumit moment și performanța dorită de postul respectiv la un alt moment, respectiv în viitorul imediat sau previzibil. Strategia este bazată pe previzionarea dezvoltării firmei în viitor și pe identificarea nevoilor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
a menținerii competitivității pe piețele financiar monetare. În funcție de nivelul sau gradul de introducere a noilor servicii (produse) pe piața financiar-monetară, instituțiile financiar-monetare se grupează În două categorii<footnote Iuliana Cetină, Marketing financiar-bancar, Editura Economică, București, 2005. footnote>, respectiv: • instituții financiar-monetare proactive, care, În general, sunt mari instituții sau companii ce activează În domeniul financiar-monetar și au capacitatea financiară și de marketing de a iniția și produce schimbări, relativ majore, pe piața financiar-monetară; • instituții financiar-monetare adaptive, care, de regulă, nu au puterea
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
care generează costuri de complexitate, atunci lista se poate dovedi relativ lungă, pentru că orice relație specifică dintre entitățile organizației se poate dovedi potențial conflictuală. Dat fiind mecanismul de generare a costurilor de complexitate, managementul lor strategic poate însemna: - o abordare proactivă, care se bazează pe cunoașterea surselor lor posibile și se concretizează într-o serie de acțiuni concertate pentru a simplifica organizația și funcționarea sa, astfel încât apariția costurilor să fie evitată; - o abordare reactivă, care se traduce în contabilizarea lor cât
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
și fidelizarea personalului utilizând o motivare pozitivă ar putea fi mai avantajoase din punctul de vedere al costurilor decât instituirea unui control hipertrofiat. Abordarea strategică a acestor costuri obligă managerii la: - recunoașterea configurațiilor care induc creșterea lor; - adoptarea unui comportament proactiv care să împiedice proliferarea comportamentelor oportuniste; - crearea unui sistem de evidențiere focalizat asupra lor. 1.1.2.5. Costurile de transfertc "1.1.2.5. Costurile de transfer" Costurile de transfer sau de substituție (engl. switching costs) sunt asociate momentului
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
guvern va genera instabilitate prin intervenții frecvente în sistemul de reguli sau va patrona organizațiile publice cu un comportament abuziv sau corupt, atunci va primi un răspuns în același spectru de valori. Dacă adoptă o atitudine responsabilă social de tip proactiv, atunci va deveni un stakeholder implicat în adoptarea unui comportament pozitiv chiar la nivelul IMM-urilor. 4.5. Obiectivarea evaluării responsabilității sociale: standarde și coduritc "4.5. Obiectivarea evaluării responsabilitĂȚii sociale\: standarde și coduri" Dezvoltarea abordărilor teoretice ale subiectului și
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
and problem behavior „, American Psychologist, 54, pp. 755-764. Dishion, T.J., Spracklen, K.M., Andrews, D.W., & Patterson, G.R., (1996), „Deviancy training in male adolescent friendships”, Behavior Therapy, 27, pp. 373-390. Dodge, K.A., (1991), „The structure and function of reactive and proactive aggression”, in D.J. Pepler & K.H.Rubin (eds.), The development and treatment of childhood aggression (pp. 201-218), Hillsdale, New Jersey, Erlbaum. Dodge, K., Bates, J., & Pettit, G., (1990), „Mechanisms in the cycle of violence”, Science, 250, pp. 1678-1683. Donahue, B., & Azrin
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
lung, este momentul, mai mult ca oricând, ca măsurile să vizeze ținte normative și nu simple prognoze, acestea din urmă fiind modificabile prin invocarea de corecții la schimbarea independentă a unor condiții interne și internaționale, creându-se tocmai percepția inacțiunii proactive guvernamentale. 1.5. Necesitatea unei reforme în politica guvernamentală Natura predominant internă a determinării actualei situații economice dificile a României, spre care își îndreaptă atenția marea majoritate a analiștilor, este motivată de precaritatea în timp a acțiunilor și deciziilor care
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]