385 matches
-
explicație se găsește, de cele mai multe ori, dincolo de capacitatea de înțelegere a omului obișnuit, existând însă și situații, așa cum argumenta Sfântul Teodor Studitul, când "Nevăzutul s-a făcut văzut"279, descoperind modelul vizual al lumii spirituale, supramundane. Modul acesta de a problematiza imaginea nu este însă valabil pentru toate sistemele religioase. Astfel, spre deosebire de creștinism, în religia iudaică, de pildă, concepția despre imagine a fost mult mai restrictivă, fiind înglobată în tendința aniconismului cultual ulterior Exilului. Sursa acestei atitudini prohibitoare față de imaginile cultuale
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
tratează în speță aceleași subiecte, putând fi astfel observate numeroase discrepanțe în ceea ce privește abordarea tematică și stilistică a creațiilor actuale pe tematică sacră și religioasă. De altfel, evoluția stilistică amintită echivalează în plan spiritual cu resimțirea unui gol tot mai acut, problematizând caracterul "sacru" al unor imagini ce frizează, uneori, cu kitsch-ul și prostul gust. Alături de exemplele autentice ale artei sacre, contemporaneitatea așează deopotrivă în fața privitorului și unele realizări artistice continuatoare ale valorilor consacrate, "golite" însă de încărcătura lor sacră, dar
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
am devenit extrem de labirintici. Arta atârnă de har, știința de studiu. Aleg din îndoieli zona expusă mai puțin regretelor. Noutatea devine alambicată numai în mințile confuze. Într-o polemică, în afara numelor competitorilor, mai trebuie să fie ceva adevărat. Frustrările ne problematizează viața. A avansat cunoașterea. Dar se aburește perspectiva. Einstein l-a împăcat pe Copernic cu Ptolemeu. Inteligența este resursa resurselor. În materie de certitudini rămâne cum a stabilit Hamlet. Deocamdată, mașinile au transformat omul într-un și mai pitoresc semn
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
new media marchează legătură dintre studiile referitoare la audiență și receptare în relație cu difuzarea mediei, a Internetului și asocierea ideilor ei de psihologie socială de perspectivele emergente ale politicii economice și studiile culturale 102. Domeniul studiilor new media este problematizat dintr-o perspectivă a cercetării care este diferită de abordările altor autori. În primul rând, originile Internetului și ale tehnologiilor new media au reieșit prin interfață sistemelor tehnologice informaționale, a practicilor comunicaționale, a managementului informației, a sistemelor sociale și ale
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
practica relațiilor internaționale este ideea că statul modern este forma naturală de comunitate politică. Statul suveran a fost "fetișizat", ca să folosim termenul lui Marx, ca model normal de organizare a vieții politice. Cu toate acestea, teoreticienii critici internaționali doresc să problematizeze acest fetișism și să atragă atenția asupra "deficiențelor morale" create de interacțiunea statului cu economia capitalistă globală. În această secțiune vom evidenția cercetarea filozofică a teoriei critice internaționale asupra bazelor normative ale vieții politice și critica făcută de ea particularismului
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și divizată politic. În particular, după cum notează Kimberly Hutchings (1999: 125), ele au determinat teoria critică internațională să "pună la îndoială statul-națiune ca model normativ dezirabil de organizare politică". În acord cu alți teoreticieni critici internaționali, Hutchings (1999: 122, 135) problematizează "ontologiile rigide idealizate" ale națiunii și ale statului ca subiecți ai autodeterminării. Hutchings merge mai departe decât Linklater, problematizând de asemenea "sinele" individualizat al liberalismului. Intenția ei este de a examina statutul tuturor pretențiilor normative de auto-determinare, expresie în care
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
la îndoială statul-națiune ca model normativ dezirabil de organizare politică". În acord cu alți teoreticieni critici internaționali, Hutchings (1999: 122, 135) problematizează "ontologiile rigide idealizate" ale națiunii și ale statului ca subiecți ai autodeterminării. Hutchings merge mai departe decât Linklater, problematizând de asemenea "sinele" individualizat al liberalismului. Intenția ei este de a examina statutul tuturor pretențiilor normative de auto-determinare, expresie în care "auto" este înțeles ca referindu-se la individ, națiune sau stat. Dar atâta timp cât critica ei are ca scop punerea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
rațiunea pură. Avertismentul lui Kant (1970: 115) conform căreia "deținerea puterii corupe inevitabil libertatea de judecată a rațiunii", este un exemplu clasic al acestei viziuni. Aceasta este ideea pe care Michel Foucault, și postmodernismul în general, au început să o problematizeze. În loc să trateze producerea cunoașterii ca pe o simplă problemă cognitivă, postmodernismul o consideră o chestiune normativă și politică (Shapiro 1999:1). Foucault a încercat să găsească o matrice comună care să unească domeniile cunoașterii și puterii. Potrivit lui Foucault, există o
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
situație se aplică și în cazul refugiaților și imigranților. Ei relaționează altfel spațiul, prin comparație cu cetățenii. Având un caracter nomad mai degrabă decât sedentar, ei sunt definiți prin mișcarea pe care o practică prin și între spațiile politice. Ei problematizează și desfid "imperativul teritorial" al statului suveran (Soguk și Whitehall 1999: 682). Într-adevăr, mișcarea lor de rătăcire dislocă norma ontopologică ce caută să fixeze identitățile oamenilor în cadrul frontierelor spațiale ale statului național (1999: 697). Drept consecință, conceptele pe care
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
suveran (Soguk și Whitehall 1999: 682). Într-adevăr, mișcarea lor de rătăcire dislocă norma ontopologică ce caută să fixeze identitățile oamenilor în cadrul frontierelor spațiale ale statului național (1999: 697). Drept consecință, conceptele pe care le avem despre centralitatea statului sunt problematizate, la fel ca și înțelegerea pe care o avem despre caracterul și localizarea politicului. Argumente similare sunt aduse și de Peter Nyers și Mick Dillon privind imaginea refugiaților. Așa cum afirmă Nyers (1999), figura refugiatului, o persoană ce nu poate pretinde
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
studiul relațiilor inter-naționale. În primul rând, prin metoda genealogică pe care o adoptă, el caută să demaște legăturile strânse dintre pretențiile asupra cunoașterii și pretențiile asupra puterii și autorității. În al doilea rând, prin strategia textuală de deconstrucție, caută să problematizeze toate pretențiile de totalizare epistemologică sau politică. Acest fapt are implicații importante în mod deosebit pentru statul suveran. Asta însemnă că statul suveran, ca mod primar de subiectivitate în relațiile internaționale, trebuie analizat îndeaproape pentru a expune practicile sale de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
puterii genizate. Spre exemplu, autoarele cărții The Man Question in International Relations (1998) afirmă că politica și instituțiile internaționale sunt ele însele spații vitale pentru construirea masculinității și identității masculine (Zalewski și Parpart 1998; vezi și Hooper 2000). Analizele feministe problematizează dihotomiile definitorii ale domeniului Relațiilor Internaționale, care sunt consolidate prin asocierea lor cu dihotomia de gen masculin-feminin: spre exemplu asocierea femeilor cu pacea, cooperarea, subiectivismul și politica internă "soft", iar a bărbaților cu războiul, competiția, obiectivitatea și politica internațională "la
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
al lumii." De la apostol la păgân. De la episcop la penitent. De la credincios la necredincios. Din ușă în ușă. Din gură în gură. Nu-i de mirare că această confesiune a fost prima care a reflectat asupra transmiterii, care și-a problematizat rolul misionar. Iar sociologul sau cercetătorul modern care vorbesc de "comunicare" fără a se referi la această tehnică și la această tehnologie se privează de o lumină decisivă. Cea a unei înțelepciuni moderate. Mai multe secole de controverse și rectificări
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
semnul atributului de „monoteism“ pornește de la premisa că există o inadecvare în privința raportării la fenomenul religios ca obiect care poate fi descris, catalogat și etichetat potrivit unor trăsături deduse exterior din texte, teologii, doctrine, rituri, practici etc. Studii recente care problematizează înțelesurile și utilizarea termenului „monoteism“ cu privire la cele trei religii abrahamice simt nevoia lărgirii constelației semantice a conceptului, astfel încât el să poată fi aplicat, liber și adecvat, cu privire la contexte religioase diverse: „Monoteism, politeism și henoteism sunt constructe ale tradiției iudeo creștine
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
aceea, maestrul este „maestru spiritual“, și niciodată „maestru religios“. 5. Religie și autoritate Concepțiile-cadru, matricile propriei înțelegeri cu privire la realitate sunt deopotrivă moștenirea primită, dezvoltată și transmisă mai departe celorlalți, în context comunitar, familial ori personal. Tradițiile religioase vor tematiza și problematiza diferit, în modalități specifice propriei culturi, relația dintre om și principiu (indiferent cum este el descris, închipuit, inter pretat). Sistemele mai mult sau mai puțin coerente ale transpunerii acestei legături au la origine menirea de a păstra vie relația și
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
de "balastul" terminologic care i-a fost atașat pe parcursul evoluției sale intelectuale. O astfel de reducție devine necesară în măsura în care, punând în dezbatere semnificațiile fundamentale ale conceptului, putem realiza că acestea sunt inextricabil conectate celor două dimensiuni ale gândirii ce au problematizat ideologia într-o manieră complexă, deși nu rămasă, în continuare, fără întrebări lipsite de răspunsuri. Este vorba despre domeniul teoriei politice și, respectiv, despre acela al epistemologiei. Dacă primul vizează relația ideologiei cu instituțiile, aranjamentele și practicile proprii organizării spațiului
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în Slavoj Žižek (ed.), Mapping Ideology, Verso, Londra, 1995, pp. 235-265. 491 Așa cum arată Mihaela Constantinescu, "din perspectivă postmodernă, pe măsură ce ritmul de dezvoltare și complexitatea societăților moderne se accelerează, identitatea devine din ce în ce mai instabilă, din ce în ce mai fragilă. În această situație, discursurile postmodernității problematizează noțiunea de identitate, considerată un mit și o iluzie. Pentru teoreticienii postmoderni, acest mod de experiență fragmentat, dezarticulat și discontinuu constituie o caracteristică fundamentală a culturii postmoderne; pentru ei, cultura mass-media este locul imploziei identității și fragmentării subiectului" (op. cit., pp.
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cealaltă? Nu cred una ca asta. Dacă-mi sparge cineva casa, bagă un glonț În cîinele meu și-mi violează camerista, n-o să reacționez deschizînd o galerie de artă. — Nu În primul moment, poate. Dar mai tîrziu, pe măsură ce Începeți să problematizați evenimentele și lumea care vă-nconjoară... dintotdeauna artele și criminalitatea au prosperat una lîngă alta. M-a condus pînă la ușă și a sunat după un taxi. Se privea În oglindă În timp ce vorbea, netezindu-și sprîncenele și aranjîndu-și părul ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
învîrte încă o dată mecanismul, pune încă o dată placa, așa cum o va face de la primele scene cînd muzica de operă e întreruptă de un un rock brutal și reluată soporific. Filmul lui Haneke pendulează între o reconsiderare critic-sarcastică a artei cinematografice problematizînd mijloacele și scopurile în cadrul circuitului consumerist hollywoodian și plăcerea manipulativ-discreționară a jocului, un mind game crud și eficient.
Mind Games - Funny Games by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8342_a_9667]
-
Neil. Existențialismul, prin J.P.Sartre, are finalități identice. Literatura este întotdeauna scrisă „pentru cineva”, cu o anume intenție. Obiectivele literaturii, consideră T.W. Adorno, sunt de a vindeca, a schimba, a încuraja, a spera, a alina în sens pozitiv; a problematiza, a tulbura, a contesta, în sens negativ. Arta este prin definiție „critică a seriozității vieții”, parodică, ludică, polemică și în extremis chiar subversivă. Controversa reală începe însă odată cu manipularea lor propagandistică. B. Croce, încă de la începutul secolului, vorbește despre ideea
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
cosmopolit al zilelor noastre. Auster dramatizează aspecte importante ale construcției realității și ale mercantilizării artei, în care consumatorul de ficțiuni impune autorului reciclarea parodică a celor mai populare genuri, pe de o parte, iar autorul postmodern acceptă provocarea, parodiind și problematizând la rîndul lui rolurile cititorilor și autorului. "Închipuie-ți cum ar fi spus povești Raymond Chandler dacă ar fi petrecut prea mult timp citind critică literară contemporană", scrie Ted Gioia într-o recenzie a trilogiei lui Auster despre New-York (Gioia
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
este o relație cauzală între ele, ci mai degrabă unainteractivă. D. Schon (apud Usher și Bryant, 1989) elaborează conceptul reflecție în (asupra) acțiune, prin care încearcă să explice această interacțiune și modul în care pot fiderivate, în bazaacesteia, teoriile informale. Problematizând practica, reflectând asupra ei, pot fi aduse lasuprafață cunoștințe tacite, care pot fi confruntate, sistematizate, înțelese și testate dintr-o altă perspectivă, validate și chiar generalizate în teorii informale, în primă fază (vezi mai sus). Deci, prin reflecție asupra acțiunii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
este o relație cauzală între ele, ci mai degrabă unainteractivă. D. Schon (apud Usher și Bryant, 1989) elaborează conceptul reflecție în (asupra) acțiune, prin care încearcă să explice această interacțiune și modul în care pot fiderivate, în bazaacesteia, teoriile informale. Problematizând practica, reflectând asupra ei, pot fi aduse lasuprafață cunoștințe tacite, care pot fi confruntate, sistematizate, înțelese și testate dintr-o altă perspectivă, validate și chiar generalizate în teorii informale, în primă fază (vezi mai sus). Deci, prin reflecție asupra acțiunii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Kőváry László XE "László" , care oferă expunerea cea mai amplă cu privire la condițiile izbucnirii răscoalei, desfășurarea și Înăbușirea ei, doleanțele răsculaților, profilul lui Horea XE "Horea" etc., sau Istoria maghiarilor a lui Horváth Mihály, cel mai important istoric al perioadei, care problematizează Într-un mod cu totul nou cauzele răscoalei, identificându-le, În spiritul istoriografiei sociale romantice, În proasta Întocmire a relațiilor agrare. Imaginea de ansamblu a răscoalei, degajată din aceste lucrări, conține, de asemenea, În mod cert, o componentă negativă importantă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
un conflict intelectual sau informațional mai mult sau mai puțin complex. Exemplu: Scrieți ecuațiile reacțiilor chimice indicate de săgeți: Exercițiile problematizate pot fi rezolvate individual sau în grup, imediat sau după un anumit interval de timp. D. Fișe de lucru problematizate Pe parcursul lecțiilor de chimie realizate prin exerciții problematizate, pe măsură ce elevii progresează în rezolvarea lor, se poate trece la desfășurarea integrală a unor lecții de acest tip, cu ajutorul fișelor de lucru, multiplicate pentru fiecare elev, pe baza activității independente a elevilor
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]