962 matches
-
descoperirii” lacunei logice din sistemul de argumentație și În legătură cu aceasta - revizuirea conținutului Însușit al reprezentărilor precedente. Nu orice Întrebare care pretinde doar o explicație, este deci o problemă, tot așa după cum nici orice problemă nu poate deveni un pretext de problematizare. În adevăratul ei sens, o situație-problemă are un caracter de ipoteză, iar rezolvarea În sine „...este tocmai drumul conștient străbătut de la elaborarea ipotezei (ca anticipație mintală a soluțiilor, ca previziune) la verificarea și adoptarea ipotezei optime”. Gradul de complexitate al
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
este tocmai drumul conștient străbătut de la elaborarea ipotezei (ca anticipație mintală a soluțiilor, ca previziune) la verificarea și adoptarea ipotezei optime”. Gradul de complexitate al operațiilor mintale În care este angajat elevul, condiționat de Însăși natura și complexitatea problemei. Adevărata problematizare găsește, este drept, unele puncte de sprijin În experiența trecută a subiectului, dar ea va fi totodată o zdruncinare a vechiului sistem de reprezentări. Și cu cât problema este mai nouă, mai dificilă, cu atât ea va cere o restructurare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
oricare altă metodă și, În acest fel, posibilități sporite asupra formării concepției științifice la elevi. O mare Însemnătate prezintă folosirea metodelor experimentale În Învățământul profesional și tehnic, precum și În activitatea practică, de muncă productivă, deoarece experimentul introduce un element de problematizare În cuprinsul muncii. Ridicând valoarea științifică a practicii, o face mai atractivă, mai interesantă, Îi conferă o motivație superioară. Pentru relevarea avantajelor menționate, vom pune față În față structura metodică (simplificată) a unei lecții de laborator În: A) variantă clasică
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
fel Încât elevii să Învețe să Învingă metodic dificultățile caracteristice genului de lucrări dintr-un domeniu sau altul sau viitoarei profesiuni În care se pregătesc. Interesul pentru lucrările practice și eficiența lor sporește considerabil atunci când execuția lor include elemente de problematizare, de cercetare concretă, de creație personală; atunci când elevii au satisfacția eforturilor lor de muncă, concretizându-se - cele productive - În produse de utilitate socială, când sunt căutate și folosite (de exemplu, pentru autoutilarea atelierelor, laboratoarelor și cabinetelor școlii, pentru completarea mobilierului
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
să-și dezvoltate capacitățile creatoare, gândirea euristică; ea corespunde, deci, dezvoltării mai degrabă a formelor de gândire convergentă, decât a celor divergente. Pentru contracararea acestor neajunsuri se Încearcă integrarea În programă a unor secvențe euristice, inclusiv a unor elemente de problematizare, care ar avea menirea să dezvolte capacitatea de căutare independentă și gândirea divergentă, creativă. Există, Într-adevăr, secvențe de materie care se pretează algoritmizării, dar există și secvențe a căror Învățare trebuie să dezvolte gândirea divergentă, să Îndemne la rezolvare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
complexitate mai Înalt, cu accent pe efortul de căutare, descoperire, pentru susținerea unor aplicații complexe cum ar fi: tratarea critică a informațiilor, cercetarea fictivă, rezolvarea de situații-problemă, formularea de decizii etc. Este vorba, În general, de strategii creative, de tipul problematizării, observației explorative, experimentului faptic, jocului educațional ș.a. Calitatea structurală a softurilor este asigurată de respectarea anumitor criterii, asupra cărora nu putem stărui aici (Istrate, 2000, p. 41). În construcția softului pot fi implicate diferite metode didactice obișnuite, Între care: instruirea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
entitățile cotate la bursele de valori, în scopul validării ipotezelor formulate privind libertatea Și conformitatea, credibilitatea Și fiabilitatea, raționalul Și rezonabilul bazelor de evaluare. Cercetarea contabilă fundamentală vizează optimizarea raportului între oferta Și cererea de informații contabile. Este reflectată prin problematizări ale limitelor cunoașterii în domeniu, urmărindu-se stabilirea principiilor generale care să ofere explicații (consecințele economice Și sociale ale emiterii unei norme contabile; modalități de definire a unei politici contabile; modificarea comportamentului utilizatorilor, în condițiile schimbării politicilor Și metodelor contabile
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
în fapt, nu înseamnă oare tocmai a nu fi posibilă așa cum este ea în proiectul ei noetic? Discuția asupra genului de realitate pus în joc de proiectul Kallipolis generează în cele din urmă un răspuns și pentru celelalte două chestiuni. Problematizarea realității sale este făcută de Platon după modelul unei ontologii scalare tripartite. Situația filosofului care se află în postura de a formula un proiect politic pe măsura accesului său privilegiat la adevărul ființei se aseamănă situației unui pictor. Pânza și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
faptul de-a se manifesta propriu totalității. Filosofia nu suprimă mitul (căci deoarece acesta enunță un dat uman fundamental, el nu poate fi suprimat), ci modifică raportarea omului la realitatea sesizată de mit. O dată cu filosofia, omul devine disponibil - sub specia problematizării - față de întregul lumii pe care mitul se mărginea să-l evoce și să-l invoce. Această disponibilitate problematizantă e ceea ce va fi de-acum înainte propriul omului - sufletul său. Sufletul - capacitatea omului de-a sesiza interogativ întregul lumii - este corespondentul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
vizibilă avea doar rolul unui punct de pornire), pentru Aristotel categoriile manifestării devin decisive. Mișcarea ascendentă a sufletului cedează privilegiul mișcării vizibilului (căci manifestarea e legată de loc și locul de mișcare). În termeni heideggerieni, aici e reperabilă trecerea de la problematizarea ființei la cea a ființării. Pe de altă parte, continuitatea dintre Platon și Aristotel rămâne patentă; pentru ambii, propriul omului constă în deschiderea lui către lucruri, în capacitatea de a le fixa și de a le da astfel ființă. Și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Să ia parte la procesul de creare a cunoștințelor” (p. 89). „Nimic nu e mai esențial într-o disciplină decât modul de gândire pe care-l presupune” (p. 177). În acest scop psihologul american va susține importanța activizării elevului, „a problematizării”, a participării sale efective la formularea de probleme și la soluționarea lor. Strânsa legătură între acțiune și gândire demonstrată de J. Piaget a stimulat noile tentative ale pedagogiei de a activa cât mai mult spiritul tinerii generații. 5. Tipuri de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
constă numai în a-i stimula pe copii să pună întrebări. La fizică și la majoritatea disciplinelor calea principală o constituie metodele active, din care, în paragraful despre percepție am amintit de „observațiile independente”. Printre acestea ocupă un loc central „problematizarea” sau „învățarea prin descoperire”1. În esență, e vorba ca la cerința profesorului școlarii să precizeze o problemă și să o rezolve singuri, fie printr-un studiu individual în clasă, fie, mai bine, într-o activitate pe grupe. Pe drept
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în forma frontală, bazată în special pe expunerile profesorului, elevul e prea puțin activ, școlile din Occident au pus pe primul plan activitățile pe grupe și cele realizate individual în clasă. Apoi, ca metodă principală de predare-învățare a fost instaurată problematizarea sau învățarea prin descoperire. În acest caz preocuparea dominantă este ca noile cunoștințe să nu fie prezentate copiilor în forma lor finală, deplin explicită, ci în situații care să ridice probleme. Reorganizând datele, transformându-le, elevii să ajungă la formularea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
noi programele de învățământ n-au fost aerisite, simplificate, pentru a avea timpul necesar unei aprofundări serioase și a unei educări autentice a gândirii. Pe de altă parte, nu le putem reduce la un sfert din volumul actual! În plus, problematizarea, lucrul individual sau pe grupe nu realizează sistematizarea cunoștințelor, condiție importantă a temeiniciei înțelegerii și memorării. Încât expunerea se folosește în continuare. Mai întâi în cazul acelor teme constând în relatarea de evenimente, ori în descrieri Ă care nu implică
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
foarte important pentru elevi. În încheiere la problemele educării gândirii, să adăugăm o observație: școlarii depun eforturi pentru a fi evaluați pozitiv, pentru a promova o școală. Încât ei se pregătesc pentru ceea ce li se cere. Chiar dacă folosim din plin problematizarea și munca pe grupe, rezultatele nu vor fi importante, dacă profesorul va continua să aprecieze cu nota maximă simpla memorare fidelă a spuselor sale. Aici e posibilă o iluzie: profesorul care-și aude repetate propriile sale fraze are impresia că
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
europeană. Și în acest caz, o cântărire sumară a literaturii ar pune în evidență extraordinara încărcătură normativă asociată proiectului Uniunii Europene. Mult mai importantă însă, din punct de vedere teoretic, a fost tendința unor cercetători de a porni cu începutul - problematizarea calității de actor - pentru a integra experiența practică a Uniunii Europene și a putea răspunde la întrebări relevante: dacă, în ce condiții sau în ce arii tematice ar putea UE să fie tratată drept un actor autonom pe scena internațională
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
existența unei linii de cercetare și teoretizare solide, în zilele noastre, cu autori din Canada, Australia și Marea Britanie, care se revendică de la această tradiție și dorește să o continue, prin cercetarea permanenței anumitor instituții internaționale de-a lungul timpului, prin problematizarea drepturilor omului și a respectării lor, ca un posibil nou scop comun al statelor, prin introducerea unor concepte normative care să ghideze cercetarea conduitei statelor pe scena internațională (vezi ideea de stat ca „bun cetățean” internațional, care a influențat politica
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și Întărită de realitatea disocierii Între textul pe care autorul presupune că l-a scris și cel pe care ceilalți cred că l-au citit, pentru că În acel exemplu există două cărți realmente diferite. Dar, dincolo de intriga de suprafață, există problematizarea unei comunicări imposibile Între cartea interioară a scriitorului și cea a cititorilor care sunt prezentați aici, Într-o manieră cvasi-alegorică. De aceea, nu este deloc surprinzător că problema dublului este așa de obsedantă În romanul lui Siniac. Dochin este pus
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
joc: surpriză, ghicirea, mișcarea. Regulile jocului: R1: copiii vor urma pașii propuși de uriaș pentru a descoperi comorile; R2: copilul numit descrie ce a descoperit în coșuleț. Strategii didactice: • Metode și procedee: conversația, explicația, exercițiul, expunerea, lucrul în echipă, demonstrația, problematizarea, descoperirea, floarea de lotus, harta cu figuri, călătoria misterioasă. • Material didactic: petalele florii de lotus, hârtie creponata, hârtie colorată, acuarele, carioci, lipici, dop de pluta, harta cu figuri, scrisoarea. • Material bibliografic: Veniți să ne jucăm, copii!, antologie de jocuri didactice
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
societate -colorează și pictează spațiul dat utilizând culorile adecvatea -lipește pe un spațiu dat hârtia ruptă și cocoloașele de hartie 6. Obținerea performanței În cadrul acestei secvențe se realizează floarea de lotus prin lipirea celor cinci petale și a rezultatelor copiilor. Problematizare Conversația Explicația Capacitatea de a răspunde la întrebări 7. Încheierea activității Se face fixarea titlului. Voi face câteva aprecieri referitor la modul în care s-au desfășurat activitățile și la comportamentul copiilor. Coală de hartie va fi expusă pe holul
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
filosofia lui Leibniz (unde descoperă o concepție despre ficțiune ce se bazează pe „lumile posibile”), estetica lui Alexander Baumgarten (a cărui logică a sensibilității, diferită de cea a raționamentului și totuși modelată asemenea acesteia, Îi apare lui Doleäel legată de problematizarea categoriei logice de posibilitate), dar și conceptul humboldtian de operă ca „lume”, autorul Poeticii occidentale definește „transformarea breitingeriană” (Johann Breitinger, din 1740) drept procedeul prin care „lumile imaginare intră În universul lumilor existente, alături de lumea realității”1. Observatorii din lumile
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
vizualității: „Cum pot fi cercetate imaginile, mesajele vizuale și structurile persuasive care utilizează vizibilul?” trebuie transferată asupra metodologiilor. Metoda cercetării aplicată asupra manifestărilor „văzutului” devine fundamentală pentru trecerea studiilor aplicate asupra imaginarului Într-o zonă a credibilității și veridicității științifice. Problematizarea metodologică este necesară din moment ce studiile cantitative din științele sociale, de factură statistică sau sociologică, nu permit decât o descriere superficială a fenomenelor imaginilor și imaginarului. Premisa rămâne aceea că descriptivismul mecanismelor și al elementelor palpabile nu fac posibilă pătrunderea În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
49-3. Iluț, P. (1973), „Atitudinea față de valori și imaginea de sine”, în Probleme sociologice ale tineretului, CCPT, București. Iluț, P. (1983), „Comunicare terminologică în disciplinele socioumane: emic și etic”, în Studia Universitatis, Seria Philosophia, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1984), „Problematizări și explicitări epistemologice în abordarea axiologicului”, în Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1985), „Atitudinea față de valori la preadolescenți și tineri”, teză de doctorat, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1986), „Tentația globalității exacte”, în A. Marga (coord.), Cunoaștere
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a spori eficiența persuasivă este mai mare dacă: informațiile transmise conțin argumente „pro” puternice, dar și argumente (eventual mai slabe) „contra” poziției susținute de comunicator; informațiile sunt percepute ca noi; poziția propusă este prezentată și cu un oarecare grad de problematizare, în jurul ei formulându-se întrebări. Conținutul mesajului are impact diferit în funcție de nivelul cultural al publicului. Pentru un public mai puțin instruit, argumentele de ordin afectiv-emoțional sunt mai puternice. O dată cu ridicarea nivelului de școlaritate, cu lărgirea orizontului de cunoaștere, oamenii sunt
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
P. (1973a), „Atitudinea și relația ei cu comportamentul”, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, seria Sociologia. Iluț, P. (1973b), „Atitudinea față de valori și imaginea de sine”, în Probleme sociologice ale tineretului (volum colectiv), Centrul de cercetări pentru problemele tineretului, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1984), „Problematizări și explicitări epistemologice în abordarea axiologicului”, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, seria Philosophia. Iluț, P. (1985), Atitudinea față de valori la preadolescenți și tineri, teză de doctorat, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1990), „Teoria alegerii raționale și problematica normelor”, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Sociologia-Politologia
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]