1,274 matches
-
Decus Spiridon și Ecaterina, 6 apartamente, București, str. Teiul Doamnei 33. 2068. Deutsch Alexandru și Sanda, 2 apartamente, București, str. Batiștei 35; str. Mircea- Vodă 43. 2069. Djaburov Ștefan și Lăură, 16 apartamente, București, str. Aristide Briand 8. Constantă, str. Productelor 43. București, str. Dionisie Lupu 12. 2070. Dorobanțu Em., 4 apartamente, București, Cal. Văcărești 131. 2071. Darascu Maria, 21 apartamente, București, B-dul Ana Ipătescu 64; str. Ilie Pintilie 10. 2072. Dumitrescu Ion, 5 apartamente, București, str. Arh. Mândrea 20. 2073
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Udricani 31, str. Ronda 48 6576. Repanovici Elenă, 5 apartamente, București, str. Dr. Felix 12 6577. Rădulescu A. Constantă, 10 apartamente, București, str. Latină 26, str. Orzari 6, 31, 76 calea Dorobanți 44-46 6578. Romcontrol Ș.A., 1 apartament, Brăila, str. Productelor 40 6579. Rosman E. Stella, 3 apartamente, București, calea Dudești 86 6580. Rosenthal Iosif, 3 apartamente, București, calea Moșilor 172 6581. Rădulescu Radu, 14 apartamente, București, Sos. Pantelimon 61 6582. Rangheri Cristea, 4 apartamente, București, str. Plantelor 45 6583. Rădulescu
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
și d1 Tannery adaugă că „nu se poate tăgădui că ideea de droalotă și de plan ne-a fost sugerată de experiență” (p. 32). D1 Tannery primește apoi În total părerea lui Hermite că „numerele și funcțiile nu pot fi productul arbitrar al spiritului nostru; că ele există În afară de noi, cu același caracter de necesitate ca și lucrurile realității obiective, și că noi le Întâlnim, le descoperim sau le studiem, ca și fizicienii, chimiștii sau zoologii” (p. 61). Pe de altă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dezvoltarea, precum și tendințele obștești care Învoiesc a se pătrunde ținta spre care tinde această dezvoltare” (p. 355). Noi precizăm Încă mai de aproape gândirea d-lui Monod, adăugând că toate faptele universului, atât ale naturii, cât și ale istoriei, sunt productul legilor naturale sau psihologice; dar Întocmirea În șir a acestor fapte În cursul timpului este opera cauzalității succesive, care nu se mai manifestă sub formă de legi, ci sub formă de serii și În care Întâmplarea intervine adeseori. Ceea ce este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cei care descoperă greșeli de tipar În lucrările publicate de acestea. În Principii și norme de tehnoredactare computerizată, I. Funeriu citează următorul exemplu, pe care l-a găsit Într-un ziar românesc (nemenționat În text): Compania chineză Moon God Drinking Product Co. va oferi premii În bani cetățenilor care depistează greșeli de tipar și de scriitură În trei din cele mai mari ziare din Shangai și Într-o revistă ilustrată, informează agenția Reuter. [...] Firma va Înmâna 120 de dolari pentru fiecare
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
erau doar ale secolului al XV-lea. Conștient de importanța unei asemenea întreprinderi, cu totul nouă în peisajul atât de sărac al literaturii originale românești, scriitorul ține să precizeze: „Deci, bună sau rea, cum este, aduce în limba aceasta un product nou”. Prin Țiganiada, B.-D. se legitimează ca autor al primei epopei din literatura noastră și, în același timp, ca întemeietor al literaturii române moderne. Descoperirea târzie a operei a grevat în mod vădit evoluția literaturii române ca valoare conștientă
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
Stodolsky, S.S., 1999, „Content as Context: The Role of School Subjects in Secondary School Teaching”, în R. McCormick, C. Paechter (ed.), Learning and Knowledge, Thousand Oacks, Londra, Paul Chapman Publishing, Ltd & The Open University, New Delhi. Grundy, S., 1987, Curriculum: Product or Praxis, Falmer, Lewes. Hargreaves, A., 1995, „Renewal in the Age of Paradox”, Educational Leadership, vol. 52, 7. Hargreaves, D.H., 1991, „Coherence and manageability: reflection on the National Curriculum and cross-curricular provision”, The Curriculum Journal, 2, 1. Hausermann, J., 1998
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
de piață pe care nu îl practică. Globalizarea este de fapt o americanizare. 3. Dorința de democrație este universal împărtășită. Pilonii ideologici pe care se bazează sunt: piața liberă, democrația, limitarea intervenției statului. Această triadă, spune el, este un by product al istoriei Americii și nord-vestului european. Dar pentru foarte mulți oameni, problema principală este securitatea (siguranța), nu democrația. SUA au avut întâi siguranță, apoi democrație. Nu poți păstra democrația fără siguranță. Și dă exemplul Moldovei, unde democrația este a mess
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
lui! oftase Buletin. Tonul antrenului, ca de obicei, îl dăduse Iulică: Domnu' Dan, ești mata în regulă? Pe cinstitelea? Perfect! Vă spui un secrețel, da' să nu mă-njurați! Bine? Io..., v-am minciunit, adineauri. N-a fost frumos, dar... Producte solide, chiar că nu mai sunt. Da' mai am la mine un bonus, încă o litruță de pălincă și Apostatul scoate dintr-un buzunar lateral al genții de fâș, o sticlă de plastic mai mică, umplută pân' la dop cu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
același material. Componenta calitativă se va axa pe maniera de abordare a tematicii materialului informativ, manieră care la nivel macro poate avea trei forme mari: pozitivă, negativă sau neutră. De asemenea, analiza calitativă va lua în calcul și termenul de "Product placement", și anume locul unde apar într-o publicație informațiile din materialul informativ, precum și orele la care se difuzează respectivul material informativ, sau părți din acesta la radio și TV. Difuzarea la o anumită oră a unui material informativ poate
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
punct de vedere mai evolutiv Calache este o bestie, ceea ce, iarăși, ar putea explica, dacă poți înțelege... Înțeleg dar nu văd legătura. Păi cum s-o vezi dacă Madam Fița se interpune?! Calul, domnule, adică puiul de gloabă, e un product dialectic. E materializarea unui proces , cum ne explica la Școala de Cadre unde mi-am nenorocit cei mai frumoși ani ai tinereții, plus sechelele a două pensii alimentare, un proces în care intră și procesele familiei Calache, reputați hoți de
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
viitor în patria lor, simțământul neputinței față cu pericole ce-i amenință, iată ceea ce-i face nenorociți înainte de-a o fi chiar, iată ceea ce-i lipsește de liniștea sufletească cerută pentru produceri literare, ceea ce-i face necapabili de alte producte decât fraza patriotică. E o idee impusă cu putere, care predomină și întunecă pe celelalte, tot așa precum o idee fixă face cu neputință liniștea sufletească îndată ce se reflectează numai umbra ei pe țesătura celorlalte cugetări. Mie-mi pare că
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Boristenului locuiau Calipizii, care erau Greco-Sciți, așezați și agricultori. Totuși se vede că ei lucrau pământul mai mult din pricina exportului grânelor către orașele grecești, decât pentru propria lor întrebuințare și că ei trăiau tot după sistemul scitic, din turme și productele lor (IV, 17, 18). Afară de regiunile ocupate de diversele popoare, Herodot ne vorbește și de râurile ce curgeau prin ele. Lucru destul de curios, că el nu vorbește de munți. Regiunea Sciției este pentru el un șes plan, fără vreo ridicătură
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
treaba lor (IV, 2). Sciții erau un popor nomad. Neavând nici orașe nici sate, nici zidiri și carele fiind singura lor locuință, transportând casa lor ori și unde le place, combătând toți cu arcul de călare, nenutrindu-se niciodată de productele plugului ci numai din turmele lor, cum să nu fie ei oare neînvinși și pentru a zice astfel negăsiți ! » (IV, 16). Toate aceste foloase le trag de la țara lor cea plană și mai găsesc și în fluviile ce o parcurg
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
de asemenea îngrijite atât pentru lapte cât mai ales pentru lâna lor, foarte trebuitoare spre învestmântare într-o țară așa de friguroasă în timp de iarnă ca Dacia. Afară de acestea se mai ocupau locuitorii Daciei și cu creșterea albinelor, din productul cărora ei chiar dobândeau un articol de export. Casele Geților și ale Dacilor în primele timpuri a le vieții lor în pământul Daciei erau de lemn, de oarece am văzut pe Alexandru cel Mare dând în Muntenia peste un oraș
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
cu mult mai civilizat decât celelalte, nu vor fi rămas mai pe jos în arta argintăriei. Dacă forma acestor juvaeruri putea fi dată obiectelor găsite în Dacia și de mână străină, materialul principal din care erau făcute, aurul, era un product indigen al țării. Am văzut încă pe Agatirși lucrând, din aurul aflat de ei în Transilvania, felurite podoabe. Dacă nu se poate hotărî întrebarea de au cunoscut chiar Agatirșii minele de aur ale țării lor, sau dacă ei culegeau acest
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
toate popoarele ca supuse. Știm că în a doua expediție, scopul lui Traian se schimba cu totul, că el pleca din Roma chiar cu planul bine hotărât de a reduce Dacia în provincie romană. Dar această hotărâre nu mai era productul recei cugetări. Se amestecase în ea elementul pasional, care poate predomni până și asupra celor mai puternice inteligenți. Traian acuma ardea de dorința de a pedepsi pe Daci și pe regele lor pentru necredința cu care ei se purtaseră, pentru
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
inteligenței, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977, p. 114. footnote>. Grupul de referință este, prin urmare, un grup real sau imaginar, care influențează în mod semnificativ comportamentul unei persoane<footnote William O. Bearden, Michael J. Etzel, „Reference group influence on product and brand purchase decision”, Journal of Consumer Research, vol. 9, septembrie, 1982, p. 184. footnote>. „În societățile occidentale fiecare este judecat în funcție de comportamentul său, de ceea ce pare, de ceea ce are, chiar mai mult decât în funcție de ceea ce este în realitate; pentru
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
1999, Macroeconomie, Timișoara, Editura Orizonturi Universitare Băcescu, M., Băcescu, A., 1993, Compendiu de macroeconomie, București, Editura Economică Bălăceanu, C., Nicolau, E., 1972, Personalitatea umană - o interpretare cibernetică, Iași, Editura Junimea Bearden, W.O., Etzel, M.J., 1982, „Reference group influence on product and brand purchase decision”, Journal of Consumer Research, vol. 9, pp. 183-194 Becker, G.S., 1994, Comportamentul uman - o abordare economică, București, Editura ALL Blythe, J., 1999, Comportamentul consumatorului, București, Editura Teora Boier, R., 1994, Comportamentul consumatorului, Iași, Editura Graphix Brémond
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
inteligenței, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977, p. 114. footnote>. Grupul de referință este, prin urmare, un grup real sau imaginar, care influențează în mod semnificativ comportamentul unei persoane<footnote William O. Bearden, Michael J. Etzel, „Reference group influence on product and brand purchase decision”, Journal of Consumer Research, vol. 9, septembrie, 1982, p. 184. footnote>. „În societățile occidentale fiecare este judecat în funcție de comportamentul său, de ceea ce pare, de ceea ce are, chiar mai mult decât în funcție de ceea ce este în realitate; pentru
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
1999, Macroeconomie, Timișoara, Editura Orizonturi Universitare Băcescu, M., Băcescu, A., 1993, Compendiu de macroeconomie, București, Editura Economică Bălăceanu, C., Nicolau, E., 1972, Personalitatea umană - o interpretare cibernetică, Iași, Editura Junimea Bearden, W.O., Etzel, M.J., 1982, „Reference group influence on product and brand purchase decision”, Journal of Consumer Research, vol. 9, pp. 183-194 Becker, G.S., 1994, Comportamentul uman - o abordare economică, București, Editura ALL Blythe, J., 1999, Comportamentul consumatorului, București, Editura Teora Boier, R., 1994, Comportamentul consumatorului, Iași, Editura Graphix Brémond
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
scăpat de flagelul criticei, asta a fost numai din cauza obscurității autorului lor, obscuritate care l-ar fi cruțat și de șirurile acestea dacă n-aș fi cetit cumcă a avut cutezarea de a pune în repetițiune unul din mizerabilele sale producte: "Boierii și țăranii". Ca în treacăt, și alături cu d-nul Lăzărescu, cităm dramaturgi ca: Halepliu, Mavrodolu, Șt. Mihăileanu, Carada etc. etc. in infinitum și din ce în ce mai ad absurdum. De piese originale tot de categoria asta foiește apoi provincia. Acolo-și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
neînsemnată, atunci va fi o dovadă cumcă a fost espresiunea unor voințe individuale necrescute din sâmburele ideilor prezintului. E o axiomă a istoriei că tot ce e bine e un rezultat al cugetării generale și tot ce e rău e productul celei individuale. De aceea meritul nostru va consista numai în formularea ideilor și trebuințelor esistente ale poporului, nu în crearea unor altora; ne vom lăsa îndreptați de cugetarea și trebuințele poporului nostru, nu d' ale noastre proprii, recepute poate de la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
momentul în care ea devine mai străvezie, adică de pe la începutul secolului al 14[-lea]. Îl găsim totdeauna dezbinat înlăuntrul, dezbinat în politica sa față cu vecinii. O teorie filozofică a istoriei nu ne pare de prisos aicea. Popoarele nu sânt producte ale inteligenței, ci ale naturei, - aceasta trebuie stabilit. În începutul dezvoltării lor ele au nevoie de un punct stabil împrejurul căruia să se cristalizeze lucrarea lor comună, statul lor, precum roiul are nevoie de o matcă. Dacă albinele ar avea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
muncește pentru toți: sigur și necontestabil. Dantela de Bruxelles, galonul de pe chipiul generalului, condeiul de fier cu care scrim, chibritul cu care ne aprindem țigara, toate ne vin în schimbul grâului nostru și acest grâu îl produce numai țăranul; grâul e productul muncei sale. Cu cât mai mulți indivizi se sustrag de la producerea brută, cu atât mai mulți trăiesc pe sama aceleiași sume de oameni. Ce este consecuența? Este că acel om sau nu va mai fi în stare să ne susție
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]