960 matches
-
muchie/regulat, doar pe muchie/neregulat, diferențiat sau absent. Această caracteristică (corelată cu altele) ajută la stabilirea tipului de material lucrat ca și la mișcarea utilizată. Exemple: a) În cazul unei piese cu o micro-topografie striată, prezența lustrului doar pe proeminențe poate indica o duritate ridicată a materialului prelucrat, în timp ce prezența lustrului și în depresiuni poate indica prelucrarea unui material cu proprietăți elastice și cu o duritate relativ scăzută b) În cazul în care, pe o latură retușată, cu un unghi
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
sau mai puțin înalt, gura de aceeași dimensiune, sau puțin mai strâmtă decât fundul recipientului și picior scund. 2.a. Această variantă se caracterizează prin gâtul mai mult sau mai puțin distinct, prin pântecul bombat, rotunjit sau bitronconic, cu o proeminență perforată pe maximul de rotunjime al vasului. Exemplarul descoperit în așezarea de la Hoisești are piciorul rupt, dar astfel de vase cu forme ale recipientului similare, descoperite la Trușești, prezintă picior scurt, tronconic (PETRESCU DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 328, fig.215
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
sau bombat, prevăzut la partea superioară cu un mâner cilindric mai mult sau mai puțin înalt (Pl. 48/4; 49/5). 13.f. Această variantă se caracterizează prin pereții puternic bombați, buza lată, răsfrântă, și un mâner în formă de proeminență discoidală plată. Analogii pentru această formă pot fi întâlnite în așezările de la Târpești (MARINESCU-BÎLCU 1981 fig. 172/2), Izvoare (VULPE 1957, 133, fig.101-105), Drăgușeni (MARINESCU-BÎLCU, BOLOMEY 2000, fig. 105/7), Frumușica (MATASĂ 1946, Pl. XXXIII/236) și Preutești (URSULESCU
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
și o parte a bustului (Pl. 50/8). O a doua subgrupă o constituie statuetele în poziție șezândă, nedecorate, și modelate din trei bucăți, reprezentată printr-un tors cu gâtul, capul și brațele rupte, cu sânii sugerați prin două mici proeminențe (Pl. 51/1). Pentru patru piese (fragmente de busturi), decorate cu ajutorul inciziilor, și provenind de la statuete modelate din trei bucăți, nu a putut fi precizată poziția. Prima piesă (Pl. 51/2; 54/3) redă capul, de formă aproximativ sferică, cu
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
tipologice de definire a acestora stabilite de Anton Nițu în lucrarea dedicată reprezentărilor zoomorfe plastice de pe ceramica neo-eneolitică carpato dunăreană (NIȚU 1972, 33). Astfel, o categorie de protome o constituie reprezentările reduse la coarnele animalului, capul fiind înlocuit printr-o proeminență. O altă categorie este definită prin reprezentarea doar a capului și coarnelor, aplicate direct pe vase. O a treia categorie este dată de reprezentarea capului și gâtului animalului, acesta din urmă fiind constituit uneori de mânerul vasului. IV.2.a
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
a unei mase piramidale triunghiulare, fie perfect conice sau aplatizate. Din rândul protomelor analizate se remarcă o piesă având sugerați ochii și linia arcadelor acestora printr-o ciupitură plasată între coarne. De asemenea, urechile sunt redate cu ajutorul a două mici proeminențe plasate la baza coarnelor, pe gâtul animalului (Pl. 61/4; 64/1). O altă piesă, probabil decorată cu pictură tricromă, acum ștearsă, prezintă o modelare atipică, cu un bot subțire și prelung, care conferă piesei o vagă asemănare cu figura
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
și/sau ornamente. Nu putem nega eventualul rol practic și estetic al acestor protome, dar, luând în considerație tendința generală prezentă în cadrul ceramicii cucuteniene, de a minimaliza, pe cât posibil, plasticitatea torților, redându-le în special, sub forma unor apucători sau proeminențe perforate, credem că aceste interpretări sunt limitate. Un pas mai departe în această direcție este făcut prin atribuirea unei valori simbolice reprezentărilor de capete de taurine. Se afirmă, pe bună dreptate, că în cadrul sistemului religios specific purtătorilor culturii Cucuteni, dominat
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
strâmtă decât fundul recipientului și picior scund, tronconic. 2.a. Acest tip de vase, specific așezării de la Trușești, este caracterizat prin gâtul mai mult sau mai puțin distinct, prin pântecul bombat, rotunjit bitronconic, cu piciorul scurt, tronconic, uneori cu o proeminență perforată pe maximul de rotunjime a vasului (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 328, fig.215/1-3) (Anexa 2/2a). 2.b. Cupele din așezarea de la Hăbășești se caracterizează prin corpul mult mai zvelt, gâtul înalt bine despărțit de corpul puternic bombat
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
multe ori abia concav, capătă, uneori, forma unui adevărat picior tronconic (DUMITRESCU et alii 1954, 351, Pl. LXXIV/2a 2d) (Anexa 2/2b). 2.c. În așezarea de la Cucuteni această formă este caracterizată printr-un recipient semisferic, puțin turtit, cu proeminențe perforate vertical pe linia diametrului maxim. Piciorul este cilindric, scobit și lărgit la bază (SCHMIDT 1932, 18, tabel A/2) (Anexa 2/2c). 2.d. Vas cu recipientul bombat, care prezintă, mai des, cea mai mare rotunjime la partea superioară
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
284, fig.183/2,4-6; 184; 186/2-12) (Anexa 2/2d). 2.e. Corpul vasului are forma unei sfere turtite și cu polii retezați, având buza puternic aplecată spre interior. Forma generală a recipientului amintește de vasele piriforme. Patru ușoare proeminențe perforate vertical sunt dispuse simetric deasupra 265 celei mai bombate zone a vasului. Această formă a fost identificată la Hăbășești (DUMITRESCU et alii 1954, 284, fig. 30/4) (Anexa 2/2e). 2.f. Încadrate de către Mircea Petrescu-Dîmbovița în cadrul paharelor (forma
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
fost identificată la Trușești (PETRESCU DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 277, fig169/10; 171/22) (Anexa 2/2f). 2.g. Formă caracterizată prin recipientul cu pereții ușor arcuiți și, uneori cu marginea indicată, care prezintă la partea superioară o toartă sau proeminențe, cu picior tronconic, scund sau mai înalt (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 432) (Anexa 2/2g). Forma 3: Vase cu corp bombat Această formă se caracterizează prin gura larg deschisă, marginea, mai mult sau mai puțin înaltă, înclinată spre interior, și
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
lină, sau uneori accentuată la corpul puternic bombat, cu fundul drept, mai îngust decât gura. 3.a. Variantă cu gura larg deschisă, marginea dreaptă, gât individualizat cu trecere lină la corpul bitronconic, cu pereții rotunjiți, fundul mic, precum și cu o proeminență perforată orizontal, situată pe maximul de rotunjime a vasului sau, uneori, cu două sau patru asemenea proeminențe situate imediat sub buza vasului. Această formă a fost identificată la Trușești (PETRESCU DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 277, fig.172/16; 173/1-4
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Variantă cu gura larg deschisă, marginea dreaptă, gât individualizat cu trecere lină la corpul bitronconic, cu pereții rotunjiți, fundul mic, precum și cu o proeminență perforată orizontal, situată pe maximul de rotunjime a vasului sau, uneori, cu două sau patru asemenea proeminențe situate imediat sub buza vasului. Această formă a fost identificată la Trușești (PETRESCU DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 277, fig.172/16; 173/1-4; 175/2-4) (Anexa 2/3a). 3.b. Formă cu gura larg deschisă, marginea răsfrântă și corpul bombat
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
la Trușești (PETRESCU DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 277, fig.172/16; 173/1-4; 175/2-4) (Anexa 2/3a). 3.b. Formă cu gura larg deschisă, marginea răsfrântă și corpul bombat sau bitronconic, prevăzut, câteodată, pe maximum de rotunjime, cu patru proeminențe, ușor bombate, dispuse simetric, cu fundul îngust, precum și, uneori, cu două sau chiar patru proeminențe mici, perforate orizontal, pe buza vasului. Această formă a fost identificată la Trușești (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 277, fig. 173/5; 174; 175/1,5
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Anexa 2/3a). 3.b. Formă cu gura larg deschisă, marginea răsfrântă și corpul bombat sau bitronconic, prevăzut, câteodată, pe maximum de rotunjime, cu patru proeminențe, ușor bombate, dispuse simetric, cu fundul îngust, precum și, uneori, cu două sau chiar patru proeminențe mici, perforate orizontal, pe buza vasului. Această formă a fost identificată la Trușești (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 277, fig. 173/5; 174; 175/1,5) (Anexa 2/3b). 3.b.1. Vase corp bombat, cu tendință spre bitronconie și gât
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
2/6c). 6.d. Formă cu gâtul tronconic înalt, buza răsfrântă ușor la exterior și cu partea inferioară tronconică, puternic bombată în locul unde se separă, mai mult sau mai puțin accentuat, de gât; pe maximum de rotunjime se află o proeminență simplă sau, uneori, două tortițe perforate vertical. Această formă este atestată la Trușești (PETRESCU DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 328, fig.225/2-4) (Anexa 2/6d). Forma 7: Vase piriforme Aceste vase se caracterizează prin buza scurtă dreaptă sau înclinată spre
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
trecere directă spre umărul puternic bombat și cu partea inferioară de formă tronconică, cu sau fără picioruș inelar. 7.a. Această variantă se caracterizează prin gura largă, cu buza scurtă, înclinată oblic spre interior, umărul puternic bombat, prevăzut, uneori, cu proeminențe perforate orizontal sau vertical, partea inferioară tronconică, cu pereții drepți sau foarte ușor arcuiți, și cu piciorul scurt profilat. Din punct de vedere al dimensiunilor aceste vase sunt de obicei mari, mai rar mijlocii. Această formă de vas a fost
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
două tortițe, aproximativ la mijlocul înălțimii vasului, întâlnită doar la Trușești (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 306, fig.200) (Anexa 2/13e). 13.f. Capac cu pereții puternic bombați și cu buza lată, răsfrântă, prevăzute cu câte un mâner în formă de proeminență discoidală plată (VULPE 1957, 133, fig.101-105) (Anexa 2/13f). Forma 14: Chiupuri Vase realizate din pastă relativ de bună calitate, de dimensiuni mijlocii și mari, cu înălțimea variind între 25 și 46 cm, caracterizate prin gura larg deschisă, marginea
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
cm, caracterizate prin gura larg deschisă, marginea, de cele mai multe ori, distinctă, corpul cu pereții mai mult sau mai puțin arcuiți și fundul plat mai mic decât gura. Se constată și existența a unul sau două șiruri orizontale de tortițe și proeminențe, simple sau alăturate, ori apucătoare dispuse pe corp (PETRESCU DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 426; DUMITRESCU et alii 1954, 387-390). 14.a. Vase tronconice, cu pereții drepți sau foarte arcuiți și prevăzute cu unul sau două șiruri de proeminențe (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
tortițe și proeminențe, simple sau alăturate, ori apucătoare dispuse pe corp (PETRESCU DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 426; DUMITRESCU et alii 1954, 387-390). 14.a. Vase tronconice, cu pereții drepți sau foarte arcuiți și prevăzute cu unul sau două șiruri de proeminențe (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 426) (Anexa 2/14a). 14.b. Vase tronconice cu marginea adusă spre interior și cu proeminențe pe maximum de rotunjire de la partea superioară a vasului (PETRESCU DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 426) (Anexa 2/14b). 14.c
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
1954, 387-390). 14.a. Vase tronconice, cu pereții drepți sau foarte arcuiți și prevăzute cu unul sau două șiruri de proeminențe (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 426) (Anexa 2/14a). 14.b. Vase tronconice cu marginea adusă spre interior și cu proeminențe pe maximum de rotunjire de la partea superioară a vasului (PETRESCU DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 426) (Anexa 2/14b). 14.c. Vase tronconice cu marginea dreaptă sau ușor răsfrântă în afară și cu unul, două sau chiar trei șiruri de proeminențe
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
proeminențe pe maximum de rotunjire de la partea superioară a vasului (PETRESCU DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 426) (Anexa 2/14b). 14.c. Vase tronconice cu marginea dreaptă sau ușor răsfrântă în afară și cu unul, două sau chiar trei șiruri de proeminențe pe corp, sau uneori, cu tortițele perforate orizontal, la partea superioară a vasului (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 426) (Anexa 2/14c). 14.d. Vase tronconice cu marginea dreaptă, cu maximul de rotunjime la mijlocul înălțimii vasului și cu două șiruri de
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
-eanu, -aru, -așu etc.). Și în cazul numelor de locuri se produce o „întinerire“ permanentă a ansamblului toponimic, prin apariția unor nume care descriu realități nou apărute (lacuri, baraje, sate, fabrici, șantiere, împăduriri, cariere etc.) și care se impun prin proeminență fizică și/sau socială. Noile nume pot exista o perioadă mai lungă sau mai scurtă laolaltă cu vechile nume atribuite locurilor respective, le pot înlocui sau le „obligă“ să se specializeze pentru desemnarea unor topice mai restrînse ori colaterale. Există
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
prin deonimizarea unui nume de persoană important în comunitatea respectivă): Aninelu, Băltița, Bujorelu, Afinet, Aluniș, Băltărie, Alexeni, Albulani, Andrășoi, Bricegari etc. Aceste apelative trecute deja prin una sau mai multe „marcări“ formale și semantice dobîndesc, în cursul acestui proces, o proeminență în plus, ca repere geografice și ca unități lingvistice, care le face propice onimizării. Precizăm că în multe situații aparent identice trebuie făcută distincția, prin analiză riguroasă, între numele toponimizate prin conversiune și cele încadrabile toponimizării prin derivare, transonimizare, condensare
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
altă parte, termenii mărul lui Adam și nodul gâtului, de origine metaforică în română, au corespondente și în alte limbi romanice. Metafora mărul lui Adam are la bază legenda biblică după care Adam ar fi gustat din fructul oprit, și proeminența din gât ar reprezenta bucata de măr pe care a înghițit-o; a apărut în latina medievală (pomum Adami) și s-a transmis limbilor romanice occidentale, unde apare în secolul 16 (it. dial. pomu d-adamu, fr. pomme d’Adam, sp
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]