559 matches
-
roman e una arhetipală și, de câte ori imaginea ei apare „ se Întâmplă o rupere de nivel și destinele se decid sau devin imperceptibile” (). Alegerea unei mașini (exponent prin excelență a lumii moderne) ca motiv arhetipal trimite la teoria camuflării sacrului În profan. Dacă la Început amintirea Ilenei și a sărutului ei, dragostea pentru Ileana, Îl ajută pe Ștefan să se mențină În afara timpului istoric În lagărul de la Miercurea Ciuc mai târziu, el pare a fi Într atât captivat de istorie, Încât nici alături de
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
În studiul „Sacrul și profanul”: „Există un spațiu sacru, prin urmare puternic, semnificativ, singurul real și există alte spații, neconsacrate, prin urmare, lipsite de structură, de consistență: Într-un cuvânt amorfe” (). Eliade a demonstrat existența constantă a sacrului camuflat În profan, prezență percepută fantastic, inexplicabilă prin recursul la logica rațiunii, dar perfect inteligibilă În logica particulară a gândirii mitice, relevabilă prin semne și simboluri. Nemulțumit că În România s-a văzut În nuvela sa doar „atmosfera de crepuscul bucureștean a anilor
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
de valorizare și de definire a sectoarelor activității sociale. Cele două sunt inseparabile: calificând lucrurile și oamenii, colectivul delimitează și ierarhizează lumea socială, generează diferențe în registrul faptelor și le transferă ca inegalități în registrul valorilor (așa cum arată separarea sacru/profan). Prolificitatea acestei abordări • Structuralismul și influențele sale Lévi-Strauss (născut în 1908) își înscrie direct antropologia în tradiția durkheimiană și maussiană care conținea germenele structuralismului. Cercetările sale legate de schimburile simbolice și de relațiile acestora cu schimburile materiale și economice au
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
290, 298-302. Rezistență, 100, 158, 195-196, 221. Risc, 74, 79, 118, 166, 168, 193, 214, 250-251. Rock, 71, 96, 113, 120, 297. Rural, 122, 171, 205, 231. Rutinizare, 12, 181-188, 193-195. S Sacrificiu, 29, 48, 73, 76, 175, 271. Sacru/profan, 42. Salonul refuzaților, 169, 188. Sărbătoare, 220. Schimb, 20, 24, 28-29, 42, 78, 86, 89, 92, 147, 152, 186, 192, 228-229, 246, 249, 296. Scriitor, 18, 33, 164, 178, 191, 283. Segmentare, 266, 305. Semnătură, 170, 177-178, 192, 251. Sens
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
diferență este că Bastiat, combătându-le, lupta în ansamblul lucrurilor de partea economistului profesionist împotriva credințelor populare exploatate de părțile interesate, în timp ce propuneri similare sunt astăzi propagate de o școală influentă de economiști într-un limbaj extrem de impresionabil și, pentru profan, neinteligibil. Este îndoielnic că, printre erorile pe care am fi sperat că Bastiat le-a ucis o dată pentru totdeauna, există vruna care să nu fi cunoscut o înviere. Voi oferi doar un exemplu. La o relatare a binecunoscutei fabule economice
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
din analogia cu nașterea, creșterea, moartea și reînvierea plantei; 3) contribuția tuturor oamenilor (culturilor) la istoria spiritului; 4 ) capacitatea de semnificare și simbolizare specifică comportamentului uman își are adevărata (prima) rădăcină în atitudinea existențială religioasă; 5) sacrul e camuflat în profan așa cum pentru Marx și Freud profanul era camuflat în sacru; sarcină: "a descifra camuflajul sacrului în lumea desacralizată". În sfârșit, 6) cultura drept condiție specifică a umanului. Semnificația politică a culturii: a răspunde pe alt plan unui moment istoric dificil
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cântăreți de operă, cronicari de la Contemporanul și Gazeta literară. Irinel Liciu făcea parte din această Legendă, așadar dintr-un spațiu inaccesibil (Scena a marcat întotdeauna în mintea mea o "ruptură de nivel"), care nu se putea amesteca niciodată cu acela profan în care mă mișcam eu. Când m-am pomenit față în față cu ea, mi s-a părut, deși depășisem vârsta Legendei Culturale, că ceva se dereglase în organizarea lumii și că în fața mea se afla o ființă care nu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ele multe și mărunte despre vitregia acelor vremuri.”150 Așezarea în cerc presupune un adevărat ritual, o inițiere pentru care se pregătesc cele șapte participante, numărul simbolizând perfecțiunea. Rugăciunile abandonate sugerează o rupere de elementul sacru și o orientare spre profan; în fața morții, personajele boccaccești nu-și descoperă evlavia sau pietismul Evului Mediu, ci omenescul și instinctualul, nevoia de a trăi cu intensitate viața. Ceea ce le leagă este comunicarea, posibilitatea de a dialoga, universul scriitorului italian nu stă sub semnul lui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 58. (trad. n.) 533 De altfel atitudinea scriitorului italian nu este una singulară, „batjocura și injuriile la adresa călugărilor cerșetori mișună în toată literatura”, Jakob Burckhardt, op. cit., p. 225. 145 deplasările frecvente din spațiul mânăstirilor în cel profan al orașelor, a dus la pervertirea unei trăiri religioase autentice și la frecvente abateri de la conduita morală firească pentru o persoană a cărei viață se așteaptă a fi închinată divinității. Păcatul cel mai imputat și mai des criticat în povestirile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
va revela și soțului, dacă acesta va accepta religia creștină, vine să confirme faptul că perfecțiunea morală a Ceciliei o ridicase din planul mundan, oferindu-i ca alternativă pentru desăvârșita urmare a îndemnului creștin, perceperea celestului, a sacrului camuflat în profan. Gestul ei, dar și al soțului care acceptase convertirea, este răsplătit cu încununarea divină, simbolică celor virtuoși, curați. Un înger le rostește solemn: „Cu trup curat și cuget ca de rouă/ Purtați-vă - le spuse el - cununa,/ Căci eu din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
poziției pe care să o ocupe: fie alegând binele, puritatea și virtutea, așadar ceea ce generic am denumit sfera angelicului, fie optând pentru trăirea plenară a vieții, cu toate deliciile ei, chiar dacă se încalcă frecvent normele morale și se cade în profan, în concupiscență și trădare a inocenței, sfera maleficului. Portretizând decăderea unei societăți, atât Giovanni Boccaccio cât și Geoffrey Chaucer, încearcă să-și facă mai scuzabile personajele negative, să le găsească mai puțin înfiorătoare, moral vorbind. Cine sunt aceste donne demonicate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
inspirat, Cleombrotos spune: „Avem În mijlocul nostru un vas mare plin cu născociri și cu adevăruri amestecate” (mython kai logon anamemigmenon krater...). De altfel, conținutul acestui vas e pus la Încercare (dokimaseie) În fața unui auditoriu din care nu face parte „nici un profan, nici unul din cei ne-inițiați” (418 d). Povestirea despre „barbarul inspirat”tc "Povestirea despre „barbarul inspirat”" Figura barbarului inspirat se aseamănă Îndeaproape cu tipul eremitului oriental care, la acea vreme, stârnea un entuziasm aidoma celui provocat, ceva mai târziu, de
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
sunt Întocmai instrumentelor muzicale. Când cei care cântă la ele se regăsesc În preajma lor, gata pregătite să fie folosite, Încep melodia”. 16. În timp ce Cleombrotos vorbea astfel, Heracleon interveni. - „Nu Încape Îndoială”, zice el, „că printre voi nu se află nici un profan, nici unul din cei ne-inițiați care au despre zei opinii diferite de ale noastre. În pofida acestor constatări, Filip, să fim atenți și să nu ne bizuim În comentariile noastre pe ipoteze stranii și excesive”. - „Ai dreptate”, zise Filip, „dar ce
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
ele multe și mărunte despre vitregia acelor vremuri.”150 Așezarea în cerc presupune un adevărat ritual, o inițiere pentru care se pregătesc cele șapte participante, numărul simbolizând perfecțiunea. Rugăciunile abandonate sugerează o rupere de elementul sacru și o orientare spre profan; în fața morții, personajele boccaccești nu-și descoperă evlavia sau pietismul Evului Mediu, ci omenescul și instinctualul, nevoia de a trăi cu intensitate viața. Ceea ce le leagă este comunicarea, posibilitatea de a dialoga, universul scriitorului italian nu stă sub semnul lui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 58. (trad. n.) 533 De altfel atitudinea scriitorului italian nu este una singulară, „batjocura și injuriile la adresa călugărilor cerșetori mișună în toată literatura”, Jakob Burckhardt, op. cit., p. 225. 145 deplasările frecvente din spațiul mânăstirilor în cel profan al orașelor, a dus la pervertirea unei trăiri religioase autentice și la frecvente abateri de la conduita morală firească pentru o persoană a cărei viață se așteaptă a fi închinată divinității. Păcatul cel mai imputat și mai des criticat în povestirile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
va revela și soțului, dacă acesta va accepta religia creștină, vine să confirme faptul că perfecțiunea morală a Ceciliei o ridicase din planul mundan, oferindu-i ca alternativă pentru desăvârșita urmare a îndemnului creștin, perceperea celestului, a sacrului camuflat în profan. Gestul ei, dar și al soțului care acceptase convertirea, este răsplătit cu încununarea divină, simbolică celor virtuoși, curați. Un înger le rostește solemn: „Cu trup curat și cuget ca de rouă/ Purtați-vă - le spuse el - cununa,/ Căci eu din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
poziției pe care să o ocupe: fie alegând binele, puritatea și virtutea, așadar ceea ce generic am denumit sfera angelicului, fie optând pentru trăirea plenară a vieții, cu toate deliciile ei, chiar dacă se încalcă frecvent normele morale și se cade în profan, în concupiscență și trădare a inocenței, sfera maleficului. Portretizând decăderea unei societăți, atât Giovanni Boccaccio cât și Geoffrey Chaucer, încearcă să-și facă mai scuzabile personajele negative, să le găsească mai puțin înfiorătoare, moral vorbind. Cine sunt aceste donne demonicate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cu adevărat". O dată cu laicizarea discursului mitic (nemaiînțeles ca adevăr, ci doar ca exemplu), logosul devine logica opusă poeticului ca adevărul falsului. De la Galilei și Descartes, deci odată cu oficializarea dualismului gîndirii occidentale: res extensa/vs /res cogitans și reducerea sacrului la profan, umanitatea a utilizat unicitatea semnului și nu ambiguitatea simbolului. Pentru etnologii și istoricii religiilor care au hrănit curentul antropologic actual, mitul nu este sinonim cu ficțiune, ci semnifică histoire vraie, esențială, exemplară. Mitul este povestirea unei creații din timpul fabulos
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
nivel de microtext. În ansamblul unui text, chiar dacă ficțiunea creează perfect iluzia realității, se conturează totuși stereotipii de gen ori modalități expresive care trădează caracterul fals comunicativ. Este vorba despre o problemă culturală, complexă, pentru că "fictivizarea" merge împotriva tendinței cititorului "profan" de a lua faptele prezentate ca atare. Evaluarea pragmatică ține cont de variabilitatea istorică a conceptului de literatură, dar nu înseamnă că acest tip de abordare contestă ansamblul deja stabil, fixat, al operelor cu valoare recunoscută aparținând fiecărei literaturi naționale
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
nevoie de o perspectivă echilibrată asupra comunităților religioase online, care să evite descalificarea fenomenului în întregime, dar și acomodarea sa până la "domesticire". III.4. Paradoxurile comunităților religioase în spațiul virtual Dacă este adevărat că "eternitatea sacrului se manifestă istoric în profan, în forme adecvate epocii" (Cuciuc, 2006, p. 248), atunci comunitățile virtuale religioase reprezintă una dintre formele adecvate erei informaționale. Existența lor presupune confruntarea deschiderii, anarhiei, pluralității specifice Internetului cu stabilitatea, organizarea strictă, sobrietatea și semnificațiile profunde ale spiritualității umane, ceea ce
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
Dumnezeu, ea rezervă împărăția Domnului pentru fiii ei. Cine se desparte de Biserică și se unește cu alta își calcă promisiunile față de Biserică, și cine părăsește Biserica lui Hristos nu va avea răsplată de la Hristos, căci devine un străin, un profan, un dușman. Cine nu are ca mamă Biserica nu poate avea pe Dumnezeu ca tată. Numai dacă a fost cineva în afara corăbiei lui Noe și totuși a scăpat, poate că scapă și cel ce e în afara Bisericii. Ne îndeamnă Domnul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
medicină legală, fapt insuficient recunoscut atunci, menționând, la începutul lucrării, că "dacă există vreo știință în care să i se pară oricui lesne a-și spune cuvântul, dar în care mai cu osebire n-ar trebui să fie îngăduit unui profan a se amesteca, apoi acea știință este psihiatria"100 și, mai departe, "cu psihiatria lucrul avu loc: se păru că nu-i mare distanța de la o recunoaștere până la a cunoaște; așa că în psihiatrie, până în timpurile din urmă, nu se păru
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
vreau să spun aici că sunt filosofi nebîntuiți de nici o idee, ci că se poate face filosofie și trăgînd mîța de coadă. Gîndirea și rostirea filosofică trebuie să fie liberă și cuprinzătoare, cel puțin din punctul de vedere al unui profan ca mine. Reflecția filosofică este o aventură ființială în căutarea adevărului. Trup, psihic, spirit, toate sunt implicate, fiecare cu mijloacele lui de distilare. E ca o convertire sau ca o iluminare. Ca și fonemele, sau sunetele limbii, cele ale ideilor
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
pictorului de război, femeia datora multe, din punctul de vedere al compoziției, unui tablou de Bonnard: Indolenta. Deși, pentru femeia de pe perete, „indolentă” nu era expresia nimerită. Markovic continua să o studieze. - Îmi permiți să-ți pun o Întrebare de profan? - Desigur. - De ce e totul atât de geometric și cu atâtea diagonale? Faulques i-a dat o ceașcă cu cafea și a sorbit din cealaltă. - Cred că diagonalele fac mai bine ordine. Fiecare structură are propriul cod de circulație. Semnalele ei
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
a subiectului. Reprezentând o doua naștere, ritualurile inițiatice comportă uneori petrecerea unei perioade în pântecul simbolic (peșteră, scorbura unui copac) sau real (pântecul unui animal sacrificat sau al unei balene, ca pentru Iona sau Pinochio). Pântecul stabilește astfel trecerea de la profan la sacru și permite dezvoltarea spirituală. Dat fiind că și ele participă la această transformare, organele aflate în pântec au același simbolism. Unele prezintă totuși o încărcătură simbolică mai mare decât altele: - stomacul este asociat cu ideile de foame și
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]