119,631 matches
-
acătări. Oricum, trecînd peste acest amănunt și închipuindu-ne Misterul camerei închise tipărită pe un pulp iefin și vîndută de colportori pe la colțurile străzilor, ca romanele populare ale lui N.D. Popescu, ajungem exact la înscenarea jocului dublu: un Florin Manolescu, profesor universitar respectabil și un Florin Manolescu, autor de Trivialliteratur. Cartea despre Caragiale venea în 1983 pe un teren explorat, clasicul fusese comentat cu insistență în perioada interbelică, după 1950 fiind de asemenea recuperat de critica momentului, chiar dacă mai degrabă fragmentar
Florin Manolescu și Florin Manolescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15471_a_16796]
-
la Unviersitatea din Michigan, Sean Cotter se află în prezent în România cu o bursă Fulbright pentru proiectul cu tema "Lucian Blaga, traducător". Doctoratul său are ca subiect teoriile traducerilor din modernismul românesc și american. Între anii 1994-1996 a fost profesor de engleză la Liceul "Al. I. Cuza" din București. A publicat lucrări critice, traduceri și poezii în reviste academice și literare din SUA. Dragă Sean Cotter, ți-ai însușit foarte bine atât limba română, cît și multe cunoștințe legate de
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
Catrinel Popa Născut la 11 ianuarie 1941, Wolf Lepenies este profesor de sociologie la Freie Universität din Berlin și membru corespondent al cîtorva prestigioase instituții academice din Europa și Statele Unite. Printre scrierile sale se numără Melancholie und Gesellschaft (1969), Das Ende der Naturgeschichte (1976) și Die drei Kulturen (1985). Pentru o
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
contraria o asemenea reacție din partea unui german. Începusem să mă simt din ce în ce mai nesigur. Mă întrebam cînd aveam să ajung să înțeleg contextul politic și cultural în care voiam să acționez. Sentimentul meu de nesiguranță a ajuns la paroxism cînd un profesor de istorie, devenit, ca mulți alți colegi de-ai mei, politician, mi-a declarat solemn că acum, după căderea comunismului, a venit vremea să se rectifice "acordurile infame" de la Trianon, din 1920, prin care Ungaria cedase însemnate teritorii Austriei, Iugoslaviei
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
prin televiziuni se vede: o țară disperată, pe care Puterea o ține laolaltă promovând lege dictatorială după lege dictatorială, o harababură în care guvernul ia cu două mâini ceea ce-a dat cu un deget (vezi tichetele de masă ale profesorilor, vezi decesul deja anunțat al fondului pensiilor de stat, vezi discrepanța între nivelul inflației și cel al salariilor, vezi aberanta aducere la aceeași linie a ajutorului de șomaj și câte altele). Eșecul generației tinere din P.S.D. înseamnă, fără putință de
Yorick: statul și tigva by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15507_a_16832]
-
a urmașilor noștri direcți, va continua să fie o dizgrațioasă zbatere prin noroaiele unei tranziții din șanț în groapă și retur. în rest, pot să dea iliescienii câte legi vor dori și pot să fure de la pensionari pentru a da profesorilor, de la medici pentru a-i plăti pe sepepiști, de la bolnavi pentru cei încă în stare să urle de foame, de la copii pentru sereiști, de la femeile sterpe pentru mineri, de la burlaci pentru industrie, de la văduve pentru politicieni, însă rezultatul va fi
Yorick: statul și tigva by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15507_a_16832]
-
Gheorghe Grigurcu O agreabilă surpriză ne-a produs cartea avînd ca obiect, așa cum îi indică titlul, Comicul comentariului călinescian, scrisă de Valentin Ionescu (n. 1944), profesor și gazetar, actualmente stabilit la Sibiu. Fără pedanterie, cu o remarcabilă stringență a observațiilor și fluență stilistică, autorul dezvoltă o idee propusă inițial, de nu ne-nșelăm, de către I. Negoițescu și reluată de S. Damian. Conform celui dintîi, "vocația fundamentală
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
idei. Lipsit de erudiție, Cațavencu gîndește cu mijloace proprii. Cînd își va da seama de erorile materiale și se va informa la o bună școală, atunci el se va numi Maiorescu. Dar și exaltația ideologică va dispărea. Cațavencu va deveni profesor. Un Cațavencu ilustru este Hasdeu, care pornește în toate direcțiile, delirînd fără erori vizibile de stil, dar nu mai puțin haotic, beat de a lua cunoștință de tainele universului. Hasdeu era un romantic, Cațavencu e și el un romantic". Potrivit
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
a luat sfîrșit în anii '50 și, prin articolele și cărțile publicate în Occident (a se remarca Sociology of the Stalinist Social Order), a devenit un critic dur al sistemului. Cu o formație de sociolog, în care calitate a fost profesor universitar, a lucrat în Televiziunea Română, la Centrul Independent de Studii Sociale și ca director de studii la École des Hautes Études en Sciences Sociales, Pavel Câmpeanu reușește să îmbine în Ceaușescu: anii numărătorii inverse propriile amintiri și experiențe cu atitudinea
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
subliniază în cântec tragic. Troia comunistă ne va provoca încă lungă vreme lacrimi și durere și ne vom aminti de ea și fără prezența aedului. Asemenea poetului noi ne aflăm încă ,,sub zidurile Troii''. P.S. Ne-a părăsit de curând profesorul Ion Zamfirescu, un om care impunea atât prin statura fizică, cât și prin solidaritatea formației intelectuale implinită într-o vreme când România era o țară europeană în adevăratul sens al cuvântului. În 1989 a dat o lecție care se cuvine
Lacrimile lui Ulise by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15532_a_16857]
-
o țară europeană în adevăratul sens al cuvântului. În 1989 a dat o lecție care se cuvine a nu fi uitată. În luna iunie ne aflam la Iași la o reușită sesiune Eminescu-Creangă. Într-o seară urcam dealul Copoului împreună cu profesorul și cu prietenii Mircea Anghelescu și Mihai Moraru. Noi, tinerii, eram destul de pesimiști și nu vedeam posibilitatea unei redresări a țării. Ne simțeam învinși. Și atunci, cu statura sa impozantă și cu o voce care trăda o voință puternică, profesorul
Lacrimile lui Ulise by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15532_a_16857]
-
profesorul și cu prietenii Mircea Anghelescu și Mihai Moraru. Noi, tinerii, eram destul de pesimiști și nu vedeam posibilitatea unei redresări a țării. Ne simțeam învinși. Și atunci, cu statura sa impozantă și cu o voce care trăda o voință puternică, profesorul ne-a spus: ,,cum puteți vorbi astfel? Noi suntem învingătorii! Dacă în 1949 cineva ar fi crezut că după patruzeci de ani de comunism noi vom mai putea discuta la Iași despre Eminescu și Creangă, ar fi fost socotit nebun
Lacrimile lui Ulise by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15532_a_16857]
-
de ani de comunism noi vom mai putea discuta la Iași despre Eminescu și Creangă, ar fi fost socotit nebun! Noi suntem învingătorii, căci, iată, am reușit să salvăm cultura''. Admirabile vorbe demonstrând forța spiritului. Dumnezeu să-l odihnească pe profesor!
Lacrimile lui Ulise by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15532_a_16857]
-
și, așa cum am mai scris (în această pagină) mulți scriitori au renunțat să se mai chinuie încercînd să publice. În paranteză fie spus, catastrofalul nivel de trai din România a ajuns să pună sub semnul întrebării ideea de vocație: medici, profesori, magistrați, ziariști își părăsesc profesiile, migrînd spre zone care, speră ei, le pot asigura nu bunăstarea, ci măcar supraviețuirea. Este foarte ușor ca, din "tribună", să te întrebi " Ce fel de vocație avea ăla, dacă a dezertat din ceea ce susținea
Cultura cu înlocuitori by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15549_a_16874]
-
sora mai mare a lui E. Lovinescu. Școala, Holban a urmat-o la Fălticeni și la Focșani și a încheiat-o, după primul război, la București, unde și-a făcut și studiile universitare. A ratat un doctorat în Franța, fiind profesor de franceză la Galați, la Seminarul mănăstirii Cernica și în fine la seminarul Central din București. A debutat în 1924 la Mișcarea literară a lui Liviu Rebreanu și, editorial, în 1929, cu Romanul lui Mirel. A colaborat la Sburătorul (frecventînd
Holban la centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15547_a_16872]
-
Halucinații și din cele patru romane (Romanul lui Mirel, O moarte care nu dovedește nimic, Ioana, Jocurile Daniei). Destul de bogată pentru puținii ani de viață ai scriitorului, hărțuit de boală, veșnic agitat, pradă nervilor (altă ereditate paternă), cîștigîndu-și existența ca profesor, mereu dornic de excursii (unele în străinătate), pe care își cheltuia banii de pe cărți. Sînt cîteva elemente de semnalat în privința romanelor, care au participat la înnoirea genului la noi în anii '30. într-un fel, Holban este unul dintre cei
Holban la centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15547_a_16872]
-
impresionantă arhivă literară, unică în felul ei, prețioasă nu numai pentru Salonic, dar și pentru întreaga Grecie. Astfel de eforturi merită într-adevăr toate laudele noastre. Știm că în anul 2000 a apărut în Germania, prin grija unui excelent traducător - profesorul Evanghelos Konstantinou din Würzburg - o amplă antologie din lirica dvs. într-o elegantă ediție bilingvă. Cititorul român a făcut cunoștință cu versurile dvs. publicate de-a lungul anilor în paginile unor reviste literare din Iași, dar și din București sau
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
în domeniul culturii. Un prim pas îl constituie bursele pe care Fundația le acordă unor tineri absolvenți ai facultăților cu profil filologic care doresc să se ocupe cu promovarea literaturii noastre și cu cercetarea limbii grecești. Aceste burse - la recomandarea profesorilor universitari - sunt acordate pentru două luni, șase luni și un an și pot fi reînnoite. Ar fi util să se implice mai energic serviciile de resort din Ministerele Culturii din cele două state. O editură specializată în traduceri din literatura
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
71. În '72 - noi toți fiind tipi formați în anii dezghețului ceaușist - ascultam Led Zeppelin, Beatles, Rolling Stones - eram occidentali, ce să zic! În orice caz, eram mai mult deschiși la cap decît cei dinaintea noastră și văd că toți profesorii își aduc aminte de noi cu mare plăcere. În anul meu au fost tipi ciudați care au lucrat cu Eugen Barbu, care s-au vîndut intereselor securimii naționaliste, l-am avut coleg de grupă pe Artur Silvestri, l-am avut
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
poet foarte bun, debutat atunci și care, împreună cu Ioan Ivan, erau în anturajul - invidiat de noi atunci - al lui Ion Negoițescu. Eram în an cu Mihai Coman, actualul decan al Facultății de Jurnalistică de la Media Pro, eram cu Cristian Crăciun, profesor prin Moreni-Prahova, cu Teodora Stanciu, acum la Radio. Prietenul meu cel mai bun - în afară, evident, de Tania Radu, care avea să-mi devină soție - Marian, era în '72 cam la fel de serios și de blindat intelectual. Dar, pe de altă
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
timp. Ași fi avut, în fiecare zi, pe masă, dimineața, la cafea, toate ziarele de la Paris, îmi permiteam să citesc și metafizică, dar să fac și - ca Eliade - apologia virilității; puteam să visez să fiu, în același timp, ziarist și profesor la facultate; să-mi dea domnul Dupront o bursă la Paris; să merg în India, să mă duc la ora 4 la conferința Criterion, la ora 7 seara la bordel și la ora 9 seara să deambulez prin București, cu
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
creștină și iudeo-germană va fi pentru noi, și nu pentru semiții mozaici! Să încerce șevreiiț să ne ducă până la disperare și atunci să nu ne învinovățească dacă focul aprins...". Pe de altă parte, în ceea ce privește biografia sa, Slavici mărturisește că singurul profesor (de la universitatea din Pesta) pe care îl agreea era evreu, iar la bătrânețe, arestat pentru colaboraționism, e plasat în aceeași celulă cu Saniel Grossman, cu care se împacă excelent (vezi închisorile mele. Scrisori adresate unui prieten din altă lume, scrisă
De la Mara la evrei and maghiari () [Corola-journal/Journalistic/14374_a_15699]
-
d-lui Ion Ianoși. În loc de-a regreta răul pricinuit "prin îndoctrinarea, marxizarea, manipularea intelectuală și falsa formare spirituală pe care a exercitat-o asupra a zeci de serii de absolvenți ai Facultății de filosofie, care la rîndul lor deveneau profesori de "marxism-leninism"", profesorul de filosofie orientată și eseistul în cauză încearcă azi a rescrie trecutul într-o eteroclită perspectivă a persecuției. Ne aduce la cunoștință că tatăl d-sale, comunist înainte de 1944, a izbutit, spre a scăpa de plecarea "la
Intelectualul în istorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14377_a_15702]
-
Ianoși. În loc de-a regreta răul pricinuit "prin îndoctrinarea, marxizarea, manipularea intelectuală și falsa formare spirituală pe care a exercitat-o asupra a zeci de serii de absolvenți ai Facultății de filosofie, care la rîndul lor deveneau profesori de "marxism-leninism"", profesorul de filosofie orientată și eseistul în cauză încearcă azi a rescrie trecutul într-o eteroclită perspectivă a persecuției. Ne aduce la cunoștință că tatăl d-sale, comunist înainte de 1944, a izbutit, spre a scăpa de plecarea "la țară" (din Brașov
Intelectualul în istorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14377_a_15702]
-
Autorul Jurnalului infidel remarcă: "Într-adevăr: trist și întristător. Ca și cum numai Ion Ianoși ar fi avut "un dosar de cadre"... O altă persoană, cu un asemenea "dosar agățat la gît", nu ar fi rezistat ani de zile în funcția de profesor la Facultatea de Filosofie. Atunci unde se ascunde explicația? Nu cumva tocmai în calitatea de simpatizant activ, nu la firava mișcare comunistă, ci la reala mișcare comunistă, cu toate consecințele distrugătoare, binecunoscute, ocolite sau intenționat ignorate de autorul articolului". Ne
Intelectualul în istorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14377_a_15702]