105,847 matches
-
fidelă a vieții acelor personaje, ci în folosirea lor ca pretexte pentru etalarea unei tehnici scriitoricești de mare clasă. Și de fapt chiar asta se întîmplă în Obolul visului, o desfășurare de tehnică narativă ce nu se poate plia pe profilul psihologic al personajelor. E o discrepanță vădită între finețea stilului de care se face uz și insignifianța înmărmuritoare a personajelor despre care se vorbește. E ca și cum ai încerca să descrii mersul unui melc făcînd uz de termeni ce amintesc de
Scrisul Margueritei Yourcenar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11443_a_12768]
-
eu îi plac lui Picasso și Picasso îmi place mie". Acum am să-i șoptesc cititorului la ureche o curată blasfemie: ,mie îmi displace Picasso; vestita ,Guernica" nu mă prea impresionează, taurii lui îmi sunt indiferenți, chipurile sale văzute din profil, cu ochiul privit din față, ca la vechii egipteni, nu îmi spun mare lucru. Asta e - ce să-mi fac?" Nu același lucru îl pot afirma despre Dali; ceasurile lui moi mi se par superbe; Salvador, deși a jucat toată
EL by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11442_a_12767]
-
adevăratul Dragomir lasă loc învățatului, așa cum se întîmplă, de pildă, în fragmente ca ,Ce înseamnă Ťa deosebiť?" sau ,Bine și rău". Lipsa patimii, spontaneitatea, intermitența și ingenuitatea - iată trăsăturile din a căror convergență se poate închega, în cazul lui Dragomir, profilul acestui profesionist al filozofiei. Alexandru Dragomir, Cinci plecări din prezent, Exerciții fenomenologice, Editura Humanitas, București, 2005. 364 pp.
Profesionistul Alexandru Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11498_a_12823]
-
televiziunile noastre, va avea un statut de ,schoping". Că zice Președintele CNA-ului, domnul Ralu Filip: ,...la un post privat (de televiziune, n.D.H.), o emisiune ca aceasta nu are succes." I-auzi! Însă, după ce editurile, ca orice SRL-uri cu profil ABC-ist din România, sunt jupuite financiar de către stat în fel și chip, îndoiescu-mă că vor da buzna spre Pro Tv cu bani pentru a-și face reclamă. Cât despre autori, ce să mai vorbim ? Ca și despre subvențiile de la
"Thalatta! Thalatta!" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11531_a_12856]
-
definit: actualitate literară și cinematografică, în articole care fac sinteza evenimentelor ultimei luni, articole teoretice și eseuri filozofice, pagini pe teme culturale importante și polemici civilizate. Ea a reușit chiar să-și formeze un grup de colaboratori proprii și un profil grafic bine definit. Dintre soluțiile originale de paginare amintim genericul pus pe verticală, citatele importante scoase pe margine cu corp de literă mic (într-o lume în care totul e mega sau super sau hiper, până la anulare, micșorarea, minusculul e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11511_a_12836]
-
au avut loc de uteciștii emeriți și de făcătorii de cadouri, pentru a ajunge în funcții pe care le-ar fi meritat. Din cîte știu, azi nici una dintre facultățile din România nu se află între primele 500 din lume, pe profilul lor. Cît despre așa-numita faimă a învățămîntului românesc, de ea s-a cam ales praful. Am ajuns chiar sub cota de avarie, tot făcînd reforme, dar fără a-i trece prin sită pe cei care le aplică. Și plătindu
Un circ vechi: bacalaureatul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11530_a_12855]
-
încropesc o lume fragilă, dar cu atât mai prețioasă, a libertății și speranței. O societate civilă avant la lettre, pe care regimul socialismului de stat o strânge tot mai mult în chingi, reducându-i conturul, aducând-o, până la urmă, la profilul bizareriei, excentricității, derapajului moral. Lumea din jur, lumea nouă e atât de frumoasă și de luminoasă (deși, evident, nu este), încât cei care nu o percep ca atare nu pot fi decât niște conștiințe bolnave sau dușmănoase (chiar dacă ei sunt
Decrețeii (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11518_a_12843]
-
timpurile, alcătuiesc o categorie specială de istorici literari. Datorită enormelor privațiuni pe care le cere munca lor de documentare, defrișare, catalogare și clasificare a materialelor și a surselor în condiții de discreție și răbdare, bibliografii sunt personalități culturale cu un profil psihologic special de echilibru și devotament. Dimitrie Vatamaniuc este unul dintre aceștia. Bucovineanul născut la Sucevița, la 25 septembrie 1920, împlinește în această toamnă 85 de ani. Putem face bilanțul unei activități excepționale de critic și istoric literar, începută cu
Harta unui continent literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11584_a_12909]
-
Wilde, a lui Galgoțiu și a ei, ce se se poate spune sau ce doar se poate sugera. Fiecare fotografie este nu doar o ipostază, ci un mic studiu al unei stări, al unei apariții, al unei penumbre, al unui profil sau al unui chip cît toată pagina. Imagini și mișcări, desprinderi, zboruri, cupluri, mici grupuri, personaje singure analizate, puse sub lupă, desfăcute în alcătuiri esențiale ale unui personaj sau altul. Întregul pe pagina din dreapta, fragmentele, frînturi de ritmuri și alcătuiri
Povestea fotografului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11590_a_12915]
-
Daniel Cristea-Enache Intrați în literatură în grup compact, prin poarta cenaclurilor și a unor volume colective de debut, autorii "optzeciști" și-au constituit cu dificultate profilul individual, conturul pe care o voce lirică - și numai una - poate fi recunoscută și omologată. Dacă anii tinereții și ai maximei creativități s-au suprapus, în cazul lor, ultimului și celui mai terifiant deceniu ceaușist, vîrsta maturității li s-a
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
an. Al. Piru e un critic de descripție eficientă și rapidă, un istoric literar de informație exactă, seacă și obiectivă, tocmai bun pentru a redacta articole de dicționar în serie. De altfel, aproape toate cărțile lui sunt construite din asemenea profiluri tipizate. Mi-a amintit această situație reeditarea cărții din 1968 a lui Al. Piru Panorama deceniului literar românesc 1940-1950 de către Editura 100+1 Gramar. E păcat că volumul nu e însoțit de o prefață, care să-i arate metoda și
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
altă natură, plasate uneori într-un orizont înșelător tradiționalist, ceea ce i-a dat o notă atât de insolită. Dar nu e vorba doar de aceste aspecte de reunire a unor poetici eterogene, îndeobște cunoscute și glosate, ci și de un profil cu totul diferit al eului poetic (diferit de cel romantic, simbolist sau decadent): eul multiplu sau, cum este hiperbolizat de poet, "eul însutit" (am să revin asupra acestei idei pe care o consider foarte importantă). Posteritatea lui Arghezi poate fi
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
monopol. Nu cred că va fi cineva capabil să mă convingă, atâta vreme cât voi avea capacitățile intelectuale intacte, că banii risipiți pe, să zicem, CFR-marfă (exemplul e al lui Ioan T. Morar) se vor regăsi în eficientizarea muncii acestei întreprinderi cu profil unic de servicii în țară. Cu sau fără reclamă, cu sau fără "rebranding" (cum se spune în ultima vreme), dată fiind absența concurenței, sumele încasate n-au cum să justifice cheltuielile. Întregul spectacol e o maimuțăreală a economiei de piață
"Orient Express"-ul nu oprește la Cannes by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11665_a_12990]
-
în portrete critice; panorama plein-air, zdrențuită apoi în fîșii inegale de un șir de blitz-uri. Prima parte, mai curînd bricolaj decît compoziție, scoate în față, de dragul contrastului, decorul. Cîte ceva din solidaritatea de început, destrămată pe drum, inevitabil, în profiluri de autor, cîte ceva din aerul timpului, respirabil, orișicît, în anii de formare, din ce în ce mai îmbîcsit în deceniul "impunerii" lor ca alternativă, extremele "întîmpinărilor", toate, prinse de Chioaru într-un argument mai lung decît se obișnuiește, cu iz de mărturisire, par
"Lupii" sub lupă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11669_a_12994]
-
Liviu Dănceanu Și-a edificat muzica savantă a ultimelor decenii formele-i specifice? S-a întrupat ea oare în configurații, siluete, profiluri ori în tipare, modele, calapoade, șabloane lăuntrice proprii, în stare să le articuleze și să le motiveze sintagmatic? Exceptînd cîteva răzlețe preocupări de edificare a unor structuri formale solidare acelor categorii sintactice recuperate, revigorate, emancipate (de pildă, cazul notoriu al
"Potrivirea formei înțelegerii cearcă" by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11682_a_13007]
-
face niciodată mai puțin decât este, adică unul dintre cei mai buni prozatori români contemporani. Cu scriitori precum Radu Paraschivescu, Ioan Lăcustă și Răzvan Petrescu, alți scriitori care își văd de treaba (și de literatura) lor cu un profesionalism low profile greu de înțeles și de apreciat de zgomotoșii scribi ai zilei, proza noastră contemporană e salvată pe deplin. După excelenta culegere de povestiri Bazar bizar, publicat anul trecut la Editura Mașina de scris (despre care în România literară s-a
9 istorii exemplare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11693_a_13018]
-
face nici un proces de conștiință, un "țăran" care, de fapt, disprețuiește femeile și, dacă se întâmplă ca vreuna să-i atragă atenția, interesul lui e exclusiv sexual; adulterul se întâmplă firesc, e îndreptățit, o necesitate chiar; amanta nu are un profil anume, e doar o altă femeie, cam proastă și mereu avidă de "sexuit", cum se exprimă naratorul, nu emite pretenții, se mulțumește cu ce i se dă, iar dacă nu, își caută, la rându-i, în altă parte. Subiectul preferat
Cum se dezbracă o femeie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11716_a_13041]
-
adă-ni-l!" Iar Bunul Dumnezeu, în nemărginita-i mărinimie și dragoste, inclusiv față de câte-o oiță ceva mai căpiată, li l-a adus. Numai că, din vultur, acum e metamorfozat într-o cinteză(2, iar la televizor, și din profil, când vorbește despre compensarea medicamentelor, și plafoane de cumpărare, seamănă cu pasărea colibri pe când aceasta își petrecea week-end-urile în Insula Galapagos, pe umărul lui Darwin. ZIUA 23. Îl iubesc pe președintele PUR, Dan Voiculescu, fiindcă este un politician respectabil și
...Dintr-un jurnal haralampyan by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11710_a_13035]
-
Dinu Rachieru, Monica Spiridon, Ion Bogdan Lefter, Ion Buzera, George Popescu, Gabriel Coșoveanu, Constantin Mihai, tot atîția prieteni (peste generații) ai profesorului lor (uneori, de la distanță...), recompun, frumos, ici-colo emoționant, chiar pentru cei mai străini dintre străini (de cauză), un profil de cărturar. Articolul lui I. B.Lefter, cel mai memorialistic, e o confesiune fără stridențe despre apropieri și "răciri" pe care n-ar fi pariat nimeni sau despre cum, cu anii, o tatonare de la distanță ajunge o mereu înnoită, caldă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11711_a_13036]
-
66-'68. Prin firea lucrurilor, Era azi, volumul semnat deja Andrei Codrescu, este nu mai puțin unitar dar mai bun. Poemele sunt mai degajate, mai prozaice, mai directe în comunicarea lor cu un cititor care are un cu totul alt profil cultural. Tema românească, ca să-i spun așa, apare deseori, fie sub semnul unor poeme dedicate revoluției române ori lui Eliade, fie prin discrete referințe. Chiar și când politicul este indistinct, la nivelul profund al textului se păstrează mereu legătura dintre
Poetul în două limbi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11740_a_13065]
-
encomiu onctuos, nici contestare contondentă, ci tensiune reală a căutării, demnitate a exactității. Deslușim în asemenea linii un grad de "asceză" a moralistului care-și purifică astfel impresiile, desfăcîndu-le de scoriile intereselor sau reflexelor mundane. Ne oprim la un magistral profil al lui Ion Caraion, comprehensiv surprins în chiar nodul său de contradicții acute, în tulburătoarea sa supraviețuire pe muchii: Nu avea nimic mediocru. Aparențele pe care le adopta erau veșnic trădate. Se afla într-un acord prea strîns cu el
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
de la companii și spitale din Canada. Îmi petreceam vacanțele (vorba vine.. « petreceam » ) pentu a ajuta spitalele din București, printre care și spitalul de urgență Floreasca, unde am instalat un analizor de gaze în sânge, esențial pentru un spital cu acest profil. Păstrez încă ceva filmări și poze de la acest spital, din acea perioadă tristă. Ce groaznic ! Mizeria în care se zbăteau săracii pacienți de atunci este greu de imaginat. Acum spitalul a căpătat un aspect modern, este curat și echipat acceptabil
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
de Don Quijote al literelor române, surprins în momentul când tocmai își scotea viziera și își lepăda lancea cu care dărâmase și înălțase o serie întreagă de mori de vânt.” Unele imagini surprind prin insolit și aruncă reflexe jucăușe peste un profil sobru, de-acum canonizat. Cine ar bănui, bunăoară, în: „Un băiețaș de vreo 6-7 ani, uitându-se cu gura căscată la icoane și prapuri, întorcând spatele altarului, spre stupoarea sătenilor care nu mai văzuseră în biserică un ’domnișor’ atât de
Nostalgii lucide by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12931_a_14256]
-
Ion Simuț Aveau serioase rațiuni de existență „Caete-le de dor“ (1951-1960), susținute în primii patru ani ca redactori de Virgil Ierunca și Constantin Amăriuței, iar apoi numai de primul, ca publicație cu un profil cultural elevat („metafizică și poezie“ era mențiunea din subtitlu), atât estetic cât și filosofic, tendință diferențiată explicit de politic, într-un mod pretențios ca proiect și orientat, fatalmente, spre un public restrâns. Într-o altă epocă, adică astăzi, același segment
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
cu slană, ceapă de Turda și-o juma’ de trăscăuă*), Haralampy a constatat privindu-se în oglindă: -Io, mă, da’ nici nu-mi șăde rău cu zgârieturile astea! Într-adevăr: ogorâtura de unghii de pe fața sa impunea respect, iar din profil aducea puțin cu frații Gregorian Bivolaru. Cum adică, nu erau doi!? Noi, din transmisiile tv, așa am înțeles... Sau, poate din cauza sugativării (scuzați expresia) unei jumătăți de litru de pălincă bihoreană am văzut noi dublu și semănând cu Mugur Ciuvică
Soții Haralampy s-au certat by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12966_a_14291]