1,253 matches
-
de risc este important și, dacă este, ce acțiuni trebuie urmate. Multe asemenea decizii vor limita sau vor afecta viitoarele decizii și, în fiecare punct, este important să privim în viitor pentru a vedea cum poate o decizie să afecteze profitabilitatea proiectului. Analiza unui arbore de decizie constă în evaluarea beneficiului așteptat, luând-o pe fiecare ramură a unui punct de decizie. Avantajul folosirii arborilor de decizie constă în posibilitatea extinderii lui cu ușurință de la o verigă a proiectului la întreg
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
Pe lângă administrația publică, care acoperă 74%<footnote http://www.funduszeeuropejskie.gov eng.pdf footnote> din beneficiari, finanțarea UE s-a bucurat de mare interes și în sectorul de afaceri. Planul de dezvoltare rurală adoptat de această țară a condus la creșterea profitabilității fermelor mici, care au devenit ulterior unități agricole viabile și competitive pentru piața europeană, conforme cu standardele agricole ale Uniunii Europene. Spre deosebire de România, Polonia a beneficiat încă din 2004 de fondurile europene, datorită faptului că a devenit membră UE mai
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
de ofertă, țin în mod esențial de variația creșterii și de eficacitatea potențialului de producție. Aceste efecte, numite „efecte de ofertă” se referă la creșterea relativă a investițiilor, la diferențierea produselor, la specializarea industrială, la conținutul tehnologic al exporturilor și profitabilitatea relativă a produselor industriei prelucrătoare.”<footnote G. Silași, Economia Uniunii Europene, Editura de Vest, Timișoara, 2005. footnote> Devine evident că, privită în general, competitivitatea include atât noțiunea de randament (utilizarea rațională a factorilor de producție, în vederea obținerii celui mai bun
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
capacitatea unei economii de a produce bunuri și de a furniza servicii care să răspundă concurenței internaționale, în condițiile creșterii reale a venitului intern. Sintetizând cele spuse mai sus, observăm că, în general, „competitivitatea implică mai multe elemente: productivitate, eficiență, profitabilitate, dar ea nu trebuie privită ca un obiectiv, ca un corp în sine. La nivel global, prin creșterea productivității, în contextul specializării industriale, competitivitatea asigură baza creșterii câștigurilor populației, într-un mod neinflaționist.”<footnote Competitiveness Advisory Group, Enhancing European Competitiveness
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
inovării de produs și/sau de proces, metodelor complexe și moderne de afaceri, firma în cauză nu este însă performantă. După cum se știe, performanța înseamnă, în egală măsură, eficiență și eficacitate; mai mult, „performanța este multidimensională, acoperind aspecte legate de profitabilitate, inovare, proiectarea produsului, calitate și creștere.”<footnote Sorica Sava, Dicționar Macmillan de economie modernă, Editura Codecs, București, 1999, p. 294. footnote> Prin urmare, performanța înseamnă creșterea competitivității la nivelul mai multor componente: comercială, tehnică, financiară, umană, managerială, organizațională. Desigur, această
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
rezultatele financiare, ci trebuie avută în vedere o viziune globală a corelațiilor dintre parametrii săi interni și externi, cantitativi și calitativi, tehnici și umani, fizici și financiari. Așadar, performanța întreprinderii nu este exprimată doar prin rezultatele financiar contabile superioare, respectiv profitabilitatea maximă, capacitatea de a genera cash necesar extinderii activităților, ci, în egală măsură, se referă și la aspecte nonfinanciare, importante fiind și perspectivele de dezvoltare datorate resursele umane, informaționale și organizaționale ale acesteia, performanța fiind de fapt „un anumit nivel
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
Personal - necesarul de personal, structura acestuia, nivelul de calificare, posibilitățile de recrutare a forței de muncă, asigurarea perfecțio nării, cum vor fi plătiți, necesarul de personal pentru consultanță. 4) Informații financiare Acum se face evaluarea afacerii, se analizează viabilitatea și profitabilitatea afacerii. Pentru aceasta, se răspunde la următoarele întrebări: cât va costa înființarea firmei, care este volumul de investiții, de unde se vor lua banii, care vor fi cheltuielile de producție, care vor fi veniturile, care este situația fluxului de numerar, ce
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
din banii proprii și/sau ai firmei în afacerea care se creditează. Asumarea de responsabilități personale de întreprinzător în cadrul afacerii, prin aducerea de garanții personale (case, proprietăți etc.). Prezentarea de întreprinzător a unui plan de afaceri care să-i demonstreze profitabilitatea și capacitatea de returnare a creditului. Finanțarea acțiunilor antreprenoriale care generează venituri imediat, cum ar fi cumpărarea unui utilaj sau mărirea capitalului de lucru; de regulă, băncile nu finanțează proiecte de cercetare dezvoltare, cercetare a pieței etc. Obținerea de la întreprinzător
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
cu clienții, distribuitorii și furnizorii de echipamente, ansamble, piese, materii prime etc.; evidențierea în mod convingător, cu argumente, a faptului că banca își poate recupera oricând creditul acordat, prin valorificarea garanțiilor firmei; realizarea a cât mai mult din analizele asupra profitabilității, lichidității, garanțiilor etc. proiectului, pe care, în mod normal le face banca, ajutând astfel reprezentanții băncilor; sublinierea faptului că succesul acestui proiect reprezintă baza pentru o nouă dezvoltare și deci un nou credit de la bancă; elaborarea adresei de solicitare a
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
2003 privind activitatea bancară. footnote>: indicatori ai îndatorării - care arată măsura în care firma este finanțată din credite și alte împrumuturi; indicatori de lichiditate - aceștia exprimă capacitatea firmei de a-și onora obligațiile de plată pe termen scurt; indicatori ai profitabilității - care arată măsura în care o firmă este rentabilă, obține profit; indicatori de gestiune - care arată eficiența cu care firma își gestionează resursele; indicatori privind capacitatea de rambursare. Indicatorul este considerat optim, când nivelul său depășește 150% și mediu, la
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
din banii proprii și/sau ai firmei în afacerea care se creditează. Asumarea de responsabilități personale de întreprinzător în cadrul afacerii, prin aducerea de garanții personale (case, proprietăți etc.). Prezentarea de întreprinzător a unui plan de afaceri care să-i demonstreze profitabilitatea și capacitatea de returnare a creditului. Finanțarea acțiunilor antreprenoriale care generează venituri imediat, cum ar fi cumpărarea unui utilaj sau mărirea capitalului de lucru; de regulă, băncile nu finanțează proiecte de cercetare dezvoltare, cercetare a pieței etc. Obținerea de la întreprinzător
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
cu clienții, distribuitorii și furnizorii de echipamente, ansamble, piese, materii prime etc.; evidențierea în mod convingător, cu argumente, a faptului că banca își poate recupera oricând creditul acordat, prin valorificarea garanțiilor firmei; realizarea a cât mai mult din analizele asupra profitabilității, lichidității, garanțiilor etc. proiectului, pe care, în mod normal le face banca, ajutând astfel reprezentanții băncilor; sublinierea faptului că succesul acestui proiect reprezintă baza pentru o nouă dezvoltare și deci un nou credit de la bancă; elaborarea adresei de solicitare a
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
2003 privind activitatea bancară. footnote>: indicatori ai îndatorării - care arată măsura în care firma este finanțată din credite și alte împrumuturi; indicatori de lichiditate - aceștia exprimă capacitatea firmei de a-și onora obligațiile de plată pe termen scurt; indicatori ai profitabilității - care arată măsura în care o firmă este rentabilă, obține profit; indicatori de gestiune - care arată eficiența cu care firma își gestionează resursele; indicatori privind capacitatea de rambursare. Indicatorul este considerat optim, când nivelul său depășește 150% și mediu, la
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
rentabilitate a investițiilor realizate; pentru investitorii cu experiență, care își pot stabili un nivel-țintă al ratei de rentabilitate vizate, acest nivel va fi utilizat ca rată de actualizare în evaluarea investiției. Această modalitate de calcul va permite compararea directă a profitabilității proiectului de investiții propus cu nivelul-țintă stabilit de investitor. Folosirea unei rate de actualizare sau a alteia depinde în mare măsură de utilizarea pe care o vom da ratei respective. Astfel, pentru a evalua dacă un proiect va aduce valoare
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
în marjă de timp, ținând seama de programarea lor în graful ADC și de consumul de resurse (necesar disponibil); verificarea corectitudinii regulilor decizionale implementate, inclusiv a metodelor de modelare și asistare interactivă a deciziilor; reevaluarea și verificarea indicatorilor de eficiență, profitabilitate și risc. Soluția de ansamblu este prezentată într-un studiu tehnico-economic, în fapt un proiect al noului sistem, care va trebui validat de beneficiar. Subetapa 3.2. Elaborarea soluției de detaliu; reprezintă faza propriu-zisă de proiectare și constă într-o
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
continuare, prezentăm cele mai relevante date pe domenii și probleme investigate la nivelul unei societăți comerciale. 1) Domeniul financiar - în acest domeniu se culeg date necesare pentru a calcula o serie de indicatori și indici financiari, astfel: a) indicatori privind profitabilitatea profit brut (total venituri - total cheltuieli) - ilustrează capacitatea firmei de a obține profit; profit net (profit brut - impozit pe profit) - arată nivelul profitului care poate fi folosit pentru dezvoltare și stimulare; marja profitului (cifra de afaceri - costurile variabile ale produselor
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
adevărului când, prin comparare cu eforturile necesare, iese în evidență fezabilitatea investiției, a valorificării unei resurse naturale, încadrarea întregului proces în concepția generală de evoluție a procesului economic acceptat la elaborarea strategiei. Analiza de tip economic convențională tranșează ușor evidențierea profitabilității unei investiții. Mai dificil este un asemenea demers în cazul abordării entropice, deoarece efectele scontate nu sunt preponderent pozitive. De exemplu, ar trebui incluse în balanța venituri-cheltuieli și aspecte de tipul: epuizarea unei resurse neregenerabile; modificări ireversibile aduse mediului; alternative
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
și oportunități de investitori sau apariția de noi profesii etc. În acest context, transpus În plan organizațional, binele general, ce se dorește a fi atins de o persoană, vizează acea stare de fericire dobândită prin Înregistrarea unui prag de rentabilitate/profitabilitate a firmei sau crearea de plusvaloare. Concomitent, ansamblul utilizatorilor informației financiarcontabile Își manifestă interesul față de poziția și performanța financiară Înregistrate de firmă pe tot parcursul fazelor de finanțare, investiții și exploatare, și pentru asigurarea unui echilibru Între resursele consumate/antrenate
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
condițiile de muncă, alte presiuni (Albrecth et al., 2009, p. 35ă. Pentru firmele predispuse fraudei financiare se poate constata că presiunile pot fi determinate și de o serie de condiții economice, specifice sectorului de activitate, care amenință stabilitatea financiară sau profitabilitatea (IFAC, 2009, pp. 198-199ă. La nivelul celui care comite frauda, presiunile pot veni și din direcția responsabilizării unei persoane inadecvate, care nu face dovada gestionării eficiente a unor domenii/sisteme esențiale din firmă, dintr-o serie de eșecuri pe plan
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
din situațiile financiare (ACFE, 2011, p. 1.310ă. Dintre principalii indicatori care pot semnala existența unor fraude financiare privind recunoașterea necorespunzătoare a veniturilor sau cheltuielilor În exercițiile financiare În care acestea au survenit se numără: creșteri neobișnuite ale ratelor de profitabilitate comparativ cu cele Înregistrate la nivel de ramură, Înregistrarea În mod recurent a unor fluxuri de trezorerie negative, Înregistrarea unor tranzacții semnificative ca valoare și volum, În special către sfârșitul exercițiului financiar, creșterea nejustificată a perioadelor de Încasare a creanțelor
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
fi examinate În profunzime pe parcursul misiunii de audit financiar (Arens și Loebbecke, 2006, p. 230ă. Indicatorii economico-financiari utilizați cel mai des În evaluarea riscului de fraudă sunt ratele de solvabilitate-lichiditate, ratele de rotație și de durată, de Îndatorare și de profitabilitate (Porter et al., 2003, pp. 230-232; Hayes et al., 2005, p. 328; Messier et al., 2008, pp. 177-180; ACFE, 2011, pp. 1.330-1.333; Arens et al., 2012, p. 230ă. În condițiile În care valorile unor rate financiare prezintă variații
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
costurile de producție, tranzacțiile cu stocuri și depozitarea acestora la entitățile afiliate (Messier et al., 2008, pp. 480-482ă. Rate financiare care pot fi utilizate de auditor pentru obținerea probelor de audit sunt: rentabilitatea economică, rata de lichiditate curentă, rate de profitabilitate și de randament, precum și derivate ale acestora În funcție de aserțiunile ce trebuie testate (Bragg, 2002, pp. 18-20, 27-30, 35-40, 69-70, 82, 85, 125; Walsh, 2003, pp. 64-65, 116-117, 120-122ă. Principalele norme contabile aparținând referențialelor IAS/IFRS și US GAAP pe care
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
au mărturisit că, În relațiile cu partenerii stabili, negocierea rezolvă conflictele, fără a fi nevoie să apeleze la instanțe. De asemenea, aceste relații dispuneau de mai multe mecanisme adaptative care concurau către un grad sporit de integrare al firmelor partenere: profitabilitatea relației era judecată pe termen lung, și nu doar ca cea mai bună ofertă la un moment dat, ceea ce asigura premisele stabilirii unor angajamente reciproce, de durată, Între parteneri. Pe de altă parte, apelul la instanță În soluționarea unui conflict
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de conducere sau felului În care anumite corporații sunt conduse În realitate (Clarkson, 1991). Din perspectivă instrumentală, teoria, În conjuncție cu date empirice, este utilizată pentru a stabili eventualele legături Între managementul revendicărilor multiple și performanța corporațiilor măsurată clasic, prin profitabilitate. Carrol și Buchholtz (2000) se referă astfel la abordarea strategică prin care constituenții (investitori - stakeholders) sunt imaginați ca simpli factori ce trebuie luați În considerare În Îndeplinirea scopurilor organizației de a produce profit pentru acționarii acesteia. Această abordare vede constituenții
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
printr-un tip de teleologie socială degajată din retorica publică. Aceasta include o definire și Înțelegere sociale ale eficacității (performanței): interesele comunității și ale angajaților sunt instituite, adesea În dauna intereselor capitalului. Într-o ideologie neoliberală, performanța se exprimă prin profitabilitate; interesele capitalului sunt primordiale, subsumând interesele oricărui alt grup: această concepție se legitimează În baza teoriei „mâinii invizibile” și asumpției conform căreia urmărirea intereselor capitalului este În interesul societății prin distribuirea optimă a resurselor. În ambele cazuri Însă, sensul performanței
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]