468,170 matches
-
și peste motivele inavuabile, numai pentru a-mi satisface curiozitatea față de o zonă teatrală la care nu am acces direct; bănuiam că o să fie prezenți "noi și ai noștri", critici, cronicari, actori, regizori, o să ne salutăm, o să bârfim în timp ce autorii proiectului o să mai bifeze o acțiune. Chiar din prima seară a "programului german", când Mihaela Sârbu și Florin Piersic jr., îndrumați regizoral de Cristian Juncu, au citit norway.today de Igor Bauersima am realizat că evenimentul de la Teatrul Act depășește orizontul
Un loc curat by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15277_a_16602]
-
de ziua de azi a României, meditând la victoria oportunismului asupra răului, la neputința binelui de a-și impune criteriile. Neputință? Nu chiar. Există o forță a binelui captată de prezența sponsorilor (Ericsson, ABB), de bunăvoința celor ce au sprijinit proiectul (PRO HELVETIA, ABB, HVB, Institutul Goethe), materializată în încăpățânarea lui Victor Scoradeț de a face cunoscută dramaturgia pe care o prețuiește; există ceva bun adunat în intonațiile actorilor, în concentrarea atentă din privirea regizorilor, veghind din colțul spațiului de joc
Un loc curat by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15277_a_16602]
-
de Opere bengesciene de acolo de unde a lăsat-o, fără voia ei, în 1988. Cât privește o eventuală reluare de la capăt a ediției, pentru a-i restitui fragmentele amputate de cenzură, acesta nu poate fi azi, din nefericire, decât un proiect utopic.
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
tratează pe locuitorii acestor două cartiere. Nu-i aproape nici o diferență între nemernicia cu care s-a purtat Ceaușescu demolînd cartiere întregi pentru a face loc odioșeniilor lui și bătaia de joc la care se dedau noii ctitori ai Bucureștiului. Proiectul acestui metrou ușor e o uriașă prostie. În locul unei linii de tramvai normale îngropate în caldarîm, aceste două cartiere vor fi secționate de reduta unei linii de metrou ușor. Mai înaltă decît restul străzilor pe unde trece această linie va
Bucureștiul tăiat de tren by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15309_a_16634]
-
linii de metrou ușor. Mai înaltă decît restul străzilor pe unde trece această linie va transforma într-un coșmar circulația din aceste oricum năpăstuite cartiere. În nici un oraș european ai cărui edili își respectă concitadinii nu s-au făcut asemenea proiecte. Trenuri de acest soi se folosesc pentru a lega orașul de suburbiile sale, dar nu taie orașul în cartierele sale cele mai populate. Ce nu se poate la alții se poate în București, fiindcă prostimea din România acceptă orice, pare
Bucureștiul tăiat de tren by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15309_a_16634]
-
dar nu taie orașul în cartierele sale cele mai populate. Ce nu se poate la alții se poate în București, fiindcă prostimea din România acceptă orice, pare a fi gîndit cel care și-a pus semnătura ultimei aprobări pe acest proiect care ar fi trebuit să-i aducă demiterea și excluderea de la orice treabă administrativă. Dacă acest cineva e chiar actualul primar general al Capitalei, Traian Băsescu, ar trebui să-și prezinte demisia de onoare pentru ceea ce le-a copt bucureștenilor
Bucureștiul tăiat de tren by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15309_a_16634]
-
orice treabă administrativă. Dacă acest cineva e chiar actualul primar general al Capitalei, Traian Băsescu, ar trebui să-și prezinte demisia de onoare pentru ceea ce le-a copt bucureștenilor, fără să-i întrebe. Încă nu e timpul pierdut ca acest proiect idiot să fie redus la dimensiuni acceptabile, păstrînd soluția șinelor îngropate unde e cazul. Asta depinde însă de atitudinea bucureștenilor înșiși. Dacă mai bine de o jumătate de milion de oameni vor accepta să fie tratați ca niște bucureșteni de
Bucureștiul tăiat de tren by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15309_a_16634]
-
la linia fostului 41 care traversează cîteva dintre cele mai, oricum, aglomerate străzi ale cartierelor Drumul Taberei și Militari vor locui bucureștenii de mîna întîi. Peste șina fostului 41 se vor afla cei de mîna a doua - suburbanii. Realizarea acestui proiect, în forma inițială trebuie stopată. Iar cei care l-au avizat trebuie să-și ceară scuze, cu demisia în mînă, pentru faptul că le-a putut trece prin cap să-și bată joc astfel de concitadinii lor. Ceea ce mă înmărmurește
Bucureștiul tăiat de tren by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15309_a_16634]
-
tramvai devenit metrou ușor, ca pentru suburbii. Dar pînă să se întîmple una ca asta - și încă mai sper că nu se va întîmpla! - o jumătate de milion de oameni e zilnic batjocorită de cei care lucrează la îndeplinirea acestui proiect de coșmar.
Bucureștiul tăiat de tren by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15309_a_16634]
-
colecția pe care o coordonează împreună cu Adriana Babeți, Cornel Ungureanu a publicat un nou volum: Mitteleuropa periferiilor. E o carte și veche, și nouă, începută în anii '80, continuată în deceniul următor, apărută în 2002, într-o formulă care continuă proiectele anterioare ale profesorului timișorean din Imediata noastră apropiere I și II. Mitteleuropa e un concept astăzi contestat, întrucît ar trimite în prea mare măsură la ideea pangermanismului și la un Imperiu habsburgic gravitînd în jurul unei Viene atotputernice; în același timp
Scurt popas în lumea de lîngă noi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15314_a_16639]
-
ofere facilități sau condiții stimulative, nici discursul public nu este încurajator. Să nu mai vorbim despre capacitatea primăriilor din orașele mici sau din comune de a căuta soluții inteligente pentru ca un om în pragul resemnării să încerce să demareze un proiect." Editorialul lui Nistorescu ar merita urmat de o campanie în Evenimentul zilei pe această temă. Dar poate că și alte ziare, care se plîng că nu-și prea găsesc cumpărători în rîndul tinerilor, s-ar putea ocupa serios de dificultățile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15284_a_16609]
-
prieteni vechi și noi, și-am fost scutit ca prin minune de întîlniri neplăcute - de latura negativă a întretăierii de improbabilități - de care mă temeam. Ce mai scrieți? Ce va mai apărea în România? Nu-mi place să vorbesc despre proiectele mele, am superstiția că nu se realizează. Pot totuși menționa aici două probabile apariții: cartea despre relectură, cu titlul A citi, a reciti: Către o poetică a (re)lecturii, pe care o traduce profesorul Virgil Stanciu de la Cluj pentru editura
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
Ion Simuț, un Colocviu pe tema Culturii de divertisment. Binevenit! * Cronicarul semnalează în revista Liber (nr. 7), editată de Fundația "Horia Rusu", o masă rotundă sugestiv intitulată Reforma ca secret de stat și în care se face o radiografie a proiectului legii informațiilor, a legii așa-zicînd a lui Constantin Ticu Dumitrescu și a legii de organizare a serviciilor cu pricina. Între altele, dl Dorin Marian, fost consilier pe probleme de securitate al președintelui Constantinescu, susține că procentele de foști securiști aflați
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
că mi se oferă o șansă, acum, să întrezăresc ceva din noul chip. Mai devreme decît toți ceilalți. Am pășit în mijlocul forfotei unui șantier. Mergeam încet, iar ochii îmi zburau în toate părțile. Imaginea începe să se contureze. Arhitectul acestui proiect îndrăzneț, foarte dinamic și modern este acela care și-a mai legat numele de o sală din București, cea a Teatrului Act, Octavian Neculai. M-am plimbat printre schele și tot felul de aparate, simple și sofisticate, mi-am umplut
Memorie și identitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15377_a_16702]
-
văd, și-a asumat-o pînă la capăt. Chiar și șocul pe care îl va provoca, chiar și reacțiile variate. Trăiesc o emoție specială. Similară poate cu aceea pe care au traversat-o, demult, artiștii și publicul aceluiași teatru față de proiectul Ciulei-Bortnovschi care a revoluționat sala Grădina Icoanei (astăzi Toma Caragiu), primită în dar de la Școala Centrală de fete. Un arhitect este acel artist care își urmărește o idee de la desen, la concretețea volumelor, spațiilor, liniilor, care îi dă personalitate, distincție
Memorie și identitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15377_a_16702]
-
interferențelor cu alte domenii (antropologie, psihiatrie, literatură etc.), ale cazurilor clasice, prezentări ample ale celor 23 de volume publicate de Freud între 1891 și 1938 și a 2 volume postume, o cronologie cu evenimentele majore ale psihanalizei - și multe altele. Proiectul este deosebit de ambițios - realizarea pe măsură: aproape 1100 de pagini în ediția românească - și mai ales o complexitate care face din acest volum un instrument indispensabil de lucru și de informare. Eforturile celui de-al doilea cvartet de traducători din
Opțiuni terminologice by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15342_a_16667]
-
Pavel Șușară Sub tilul Prietena Artei și Culturii (chiar așa, scrise cu majusculă), Allianz-Țiriac asigurări a demarat un proiect expozițional fără precedent pînă acum pe piața românescă, în situația în care încercările altor companii de a crea și de a susține evenimente artistice asemănătoare nu au depășit nivelul unui binevoitor amatorism. Este vorba de organizarea unei serii de expoziții
Allianz..., ca imperativ moral by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15331_a_16656]
-
fost mai largă, ea privind în mod diversificat și exclusiv problematica modernității, el continuă prin organizarea unei expoziții de pictură a Paulei Ribariu, adică a unei expoziții personale, de autor. însăși alegerea Paulei Ribariu ca partener într-un astfel de proiect este semnificativă și ea ar merita o discuție separată pentru că, mai întîi, Paula Ribariu nu este un artist cu o prezență publică agresivă și, în consecință, alegerea sa nu poate fi efectul unei presiuni a contextului, iar, în al doilea
Allianz..., ca imperativ moral by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15331_a_16656]
-
așteptările comode și de convențiile comerciale. Cu alte cuvinte, Paula Ribariu nu a fost aleasă conjunctural, în virtutea vreunui stereotop al momentului, ci în urma unei deliberări foarte serioase și în condițiile unei clare evaluări de ordin profesional. Inițiatorul și managerul acestui proiect, a cărui importanță absolută este mult mai mare decît valoarea sa de eveniment artistic, este chiar directorul de marketing al companiei, Dl Sorin Zaharescu, iar acest fapt, care se referă la interesul direct al manageriatului și la consecvența unei asemenea
Allianz..., ca imperativ moral by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15331_a_16656]
-
vieții noastre publice. încercările anterioare ale unor mari companii de a se împlica în astfel de acțiuni, cazul companiei Daewoo, de pildă, chiar dacă au fost extrem de spectaculoase în sine, au rămas simple insularități, fără istorie și fără consecințe. Spre comparație, proiectul inițiat de Allianz-Țiriac se înscrie într-o altă perspectivă, și anume în aceea care privește, conștient sau nu, mai curînd o problemă de principiu, de atitudine morală, decît una interesată exclusiv de spectacolul mediatic și artistic. în esență, acest proiect
Allianz..., ca imperativ moral by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15331_a_16656]
-
proiectul inițiat de Allianz-Țiriac se înscrie într-o altă perspectivă, și anume în aceea care privește, conștient sau nu, mai curînd o problemă de principiu, de atitudine morală, decît una interesată exclusiv de spectacolul mediatic și artistic. în esență, acest proiect este unul corectiv, iar scopurile sale pot fi așezate mai curînd în categoria actelor exorcizatoare, a acțiunilor cu valoare simbolică, decît în aceea cu o valoare nemijlocit pragmatică. La o privire detașată și cuprinzătoare, întîlnirea (alianța!) dintre o mare companie
Allianz..., ca imperativ moral by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15331_a_16656]
-
invitația, oferă spațiul și face toate oficiile de gazdă, iar artistul vine cu maxima sa libertate, cu preocupările sale constante și cu obsesiile neștirbite. Paula Ribariu vine, astfel, în spațiul companiei de asigurări, cu o etapă nouă a propriului său proiect artistic și nu încearcă în nici un fel să se adapteze unui public, în mare parte necunoscut, pornind de la supoziții și aproximări teoretice. Ea se comportă aici cu un firesc desăvîrșit, aducînd în prim plan, după experiența panoramică de la Sala Dalles
Allianz..., ca imperativ moral by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15331_a_16656]
-
a făcut și Horia Bernea, lumea artistică românească. Discret pînă la anonimat și tăcut pînă la uitare, el s-a devotat picturii cu o asemenea intensitate încît conștiința creației l-a absolvit de nevoia expunerii și de tentația prezenței publice. Proiectul de la Mogoșoaia ar fi fost (este) unul dintre rarele prilejuri în care el a acceptat să iasă vizibil în public. Dar dacă ieșirea în lume o accepta atît de greu, este inexplicabil cum de ieșirea din lume l-a surprins
Allianz..., ca imperativ moral by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15331_a_16656]
-
pentru proza română actuală. Țepeneag propune un model echilibrat - combinarea mobilității narative cu forța tematică a unor evenimente contemporane. Supără punerea în abis clasică (dialoguri cu cititorii, redactarea romanului concomitentă cu desfășurarea subiectului etc.), repetată la nesfîrșit. Irită și lungimea proiectului, ajuns deja la al treilea volum și încă neterminat (deși fiecare dintre volume pare o variantă mai reușită a celui precedent). Maramureș are avantajul dispariției personajului-cititor. Paradoxal, o ieșire din scenă benefică... în Pont des Arts tiranica-cititoare îi face totuși
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
încadra într-un efort de cinstire a memoriei acestui mare om și compozitor și, în cele din urmă, ar folosi întregii culturi românești pentru recăpătarea respectului de sine prin recunoașterea adevăratelor ei valori. în acest sens ar trebui inițiate câteva proiecte pentru realizarea unor interpretări de referință, deosebite din punct de vedere calitativ. Trecând de acest subiect delicat, mă voi concentra asupra stilului compozitorului și voi încerca o succintă caracterizare a acestuia. Zona afectivă proprie stilului muzicii lui Dan Constantinescu circumscrie
Dan Constantinescu sau învățarea prin exemple negative by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15357_a_16682]