266 matches
-
un ecou imens. Șir Sidney Castle Roberts, reprezentant al Universității Cambridge, rivala Universității Oxford, i-a răspuns lui Knox, devenit între timp prelat catolic, prin "A note on the Watson problem" (1929) și printr-un eseu intitulat "8.Doctor Watson: Prolegomena to the study of a biographical problem" (1931). El va fi urmat de Ț. S. Blakeney ("Sherlock Holmes: Fact or Fiction?", 1932), de H. W. Bell ("Sherlock Holmes and Dr Watson: A chronology of their Adventures", 1932) și de Vincent
Sherlockiana () [Corola-website/Science/325539_a_326868]
-
profesor extraordinarius de limbi orientale la facultatea de filologie din Halle, a fost ales profesor ordinarius la Marburg în 1885 și a fost transferat la Göttingen în 1892, unde a rămas până la moartea sa. El este cunoscut pentru ale sale "Prolegomena zur Geschichte Israels" ("Prolegomena la istoria Israelului"), o sinteză detaliată a unor viziuni contemporane lui despre primele șase cărți ale Vechiului Testament: contribuția sa a fost cea de a situa dezvoltarea acestor cărți într-o perspectivă istorică și socială. Argumentul
Julius Wellhausen () [Corola-website/Science/322635_a_323964]
-
orientale la facultatea de filologie din Halle, a fost ales profesor ordinarius la Marburg în 1885 și a fost transferat la Göttingen în 1892, unde a rămas până la moartea sa. El este cunoscut pentru ale sale "Prolegomena zur Geschichte Israels" ("Prolegomena la istoria Israelului"), o sinteză detaliată a unor viziuni contemporane lui despre primele șase cărți ale Vechiului Testament: contribuția sa a fost cea de a situa dezvoltarea acestor cărți într-o perspectivă istorică și socială. Argumentul lucrării sale, numit ipoteza
Julius Wellhausen () [Corola-website/Science/322635_a_323964]
-
Argumentul lucrării sale, numit ipoteza documentară, a rămas modelul dominant al cercetătorilor Bibliei până la sfârșitul secolului XX. Wellhausen era vestit pentru cercetările biblice asupra istoriei Vechiului Testament și a compunerii "Hexateuhului". El este în mod special cunoscut pentru ale sale "Prolegomena zur Geschichte Israels" din 1883 (publicate inițial în 1878 ca "Geschichte Israels"), în care a propus o formulare definitivă a ipotezei documentare, argumentând că Tora sau Pentateuhul își avea originile într-o redactare a patru texte independente la origini, datând
Julius Wellhausen () [Corola-website/Science/322635_a_323964]
-
compunere a surselor PEJD, sau EJDP, sau JEDP, dar subiectul era departe de a fi fost lămurit. Wellhausen era vestit pentru cercetările biblice asupra istoriei Vechiului Testament și a compunerii "Hexateuhului". El este în mod special cunoscut pentru ale sale "Prolegomena zur Geschichte Israels" din 1883 (publicate inițial în 1878 ca "Geschichte Israels"), în care a propus o formulare definitivă a ipotezei documentare, argumentând că Tora sau Pentateuhul își avea originile într-o redactare a patru texte independente la origini, datând
Ipoteza documentară () [Corola-website/Science/322636_a_323965]
-
Ipoteza documentară sau ipoteza Wellhausen este o contribuție notabilă a lui Julius Wellhausen la cercetarea Bibliei ebraice. Wellhausen era vestit pentru cercetările biblice asupra istoriei Vechiului Testament și a compunerii "Hexateuhului". El este în mod special cunoscut pentru ale sale "Prolegomena zur Geschichte Israels" din 1883 (publicate inițial în 1878 ca "Geschichte Israels"), în care a propus o formulare definitivă a ipotezei documentare, argumentând că Tora sau Pentateuhul își avea originile într-o redactare a patru texte independente la origini, datând
Autori ai cărților lui Moise () [Corola-website/Science/328149_a_329478]
-
ce vor sta la baza viitoarei sale opere. Ibn Khaldun a participat activ la istoria politică a Africii de Nord și a Spaniei și l-a cunoscut pe Tamerlan. El aparținea islamului malikit și a murit mare cadiu la Cairo. "Prolegomene" (Al-Muqadimma, în limba arabă) reprezintă principala sa lucrare. Este o introducere la "Cartea considerațiilor asupra istoriei arabilor, perșilor și berberilor" . Oferă o viziune modernă pentru epoca sa, obiectul istoriei fiind să instruiască asupra stării sociale a omului, asupra civilizațiilor lumii
Ibn Khaldun () [Corola-website/Science/328164_a_329493]
-
crestomațiile de documente ale unor orientaliști francezi, începând cu anul 1697. În anul 1806, Silvestre de Sacy, un lingvist și jurnalist francez preocupat de studii orientale, a publicat o biografie a lui Ibn Khaldun, împreună cu o descriere mai amănunțită a „Prolegomenelor” . Au urmat traduceri integrale în limba franceză, opera istoricului arab fiind studiată de atunci cu mare interes în lumea academică din vest.
Ibn Khaldun () [Corola-website/Science/328164_a_329493]
-
prizonier în orașul Gorki/ URSS (1944-1948). A fost redactor, apoi director la Editura Muzicală București, unde a inițiat (1976) și a realizat seria de volume "Izvoare ale muzicii românești." "Opereta - Ghid" (în colaborare cu Miltiade Păun). București, Edit. Muzicală, 1969 "Prolegomene bizantine I. Muzică bizantină în manuscrise și carte veche românească". București, Edit. Muzicală, 1985 "Muzica bizantină în evul mediu românesc. Schița unei eventuale istorii a acestei străvechi arte", București, Edit. Academiei Române, 1995 (în Memoriile Comisiei de Folclor. Tom VI) "Muzica
Titus Moisescu () [Corola-website/Science/335566_a_336895]
-
de după Cantemir nu confirmă această teorie, se știe astăzi că dacii au rămas și au fost romanizați. Romanizarea este un fapt de cultură, aceasta a însemnat adoptarea limbii și culturii latine de către băștinași. Înainte de Cartea I a Hronicului sunt prezentate ""Prolegomenele"" [Prolegomene = parte introductivă a unei expuneri] care tratează despre problemele preliminare ale istoriei poporului român : dacii, romanii, combaterea istoricilor care au înțeles greșit istoria propriu-zisă a românilor, de la cucerirea Daciei de către împăratul Traian. Dimitrie Cantemir este un istoric pentru că practică
Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor () [Corola-website/Science/332920_a_334249]
-
Cantemir nu confirmă această teorie, se știe astăzi că dacii au rămas și au fost romanizați. Romanizarea este un fapt de cultură, aceasta a însemnat adoptarea limbii și culturii latine de către băștinași. Înainte de Cartea I a Hronicului sunt prezentate ""Prolegomenele"" [Prolegomene = parte introductivă a unei expuneri] care tratează despre problemele preliminare ale istoriei poporului român : dacii, romanii, combaterea istoricilor care au înțeles greșit istoria propriu-zisă a românilor, de la cucerirea Daciei de către împăratul Traian. Dimitrie Cantemir este un istoric pentru că practică "o
Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor () [Corola-website/Science/332920_a_334249]
-
o metodă de critică" "istorică", pentru a dezvălui adevărul din materialul brut al informației date de izvoare.. Metoda istorică, prin care cercetătorul trecutului poate ajunge la cunoașterea faptelor, este expusă teoretic la începutul prezentării istoriei propriu-zise a poporului român (după prolegomene). Principiile metodice ale istoriei, enunțate de Cantemir, sunt denumite de autor "canoane". "Canoanele, cum vor putea să se adeverească lucrurile odinioară adevărat făcute însă în istorie tîrziu și rar pomenite" ceea ce înseamnă metoda după care vom înțelege și vom reconstitui
Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor () [Corola-website/Science/332920_a_334249]
-
prefață de Acad. Gh. Vlăduțescu); Lucian Blaga - filosof al culturii. Eseuri (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2014); A îngrijit și a prefațat / postfațat ediții din operele unor importanți gânditori clasici, precum: Benedetto Croce - Elemente de estetică (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 1998), Immanuel Kant - Prolegomene la orice metafizică viitoare care se va putea înfățișa ca știință (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 1999), C. Rădulescu-Motru - Nietzsche. Viața și filosofia (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 1999); Vasile Conta - Încercări de metafizică (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2003), Lucian Blaga - ediții anastatice: Saeculum. Revistă
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
Antologia poeților ardeleni contemporani, realizată cu I. Boldea (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2003); Giuluș - file de monografie, prefață de Ion Horea (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2008, reeditare 2013); Golfuri și melancolii, poezii, cu o prefață de Al. Cistelecan (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2011); Prolegomenele inimii, antologie de poezie, cuvânt înainte, notă asupra ediției și repere biobibliografice de Iulian Boldea (Editura Dacia XXI, colecția „Poeții iubirii”, Cluj-Napoca, 2011); Glose din râul fără sfârșit, antologie de autor (1974-2014), cronici literare, recenzii, secvențe critice, repere biobibliografice; prefață
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
același timp, el era ferm convins în organizarea vieții sociale pe fundamentul trainic al cunoștințelor științifice și înlăturarea de la putere a reprezentanților preoțimii. Idealurile lui sociale se bazau pe "Republica" lui Platon privind modelul statului ideal. Ibn Khaldun, în lucrarea "Prolegomena", încearcă să stabilească originile și cauzele evenimentelor politice. Susține că fenomenele vieții sociale sunt supuse unor legi naturale. O trăsătură fundamentală a omului ar fi nevoia de autoritate, de a fi limitat de o putere superioară, în absența căreia ar
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
2000, pp. 3-13. Vanhese G. , "“Défaire un emmurement”. Poetica traducerii la Yves Bonnefoy". Revue des Lettres et de Traduction, 2000, pp. 101-117 .Vanhese G. , "Ulysse sau traversarea poeziei". Péristyles, 2000, pp. 4-15. Vanhese G. , " Despre "Scène indoustane" de Aloysius Bertrand. Prolegomene la o ediție critică a "Gaspard de la Nuit"". Berenice, 2000, pp. 127-147. Vanhese G. , O scriitura din vreurile noastre. Narațiune, narativitate și narator în opera științifică.". L' analisi linguistica e letteraria, 1999, pp. 101-126. Vanhese G. , Traducerea: abordări și teorii
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]