840 matches
-
Orsini carbonari! Să trăiască liberalii cosmopoliți de tagma martiriului lucrativ, să trăiască recompensa națională și sfântul buget. Va să zică acesta e înțelesul luptelor noastre politice? Ne-am luminat în sfârșit. Din acelaș buget, perceput cu greu asupra unei populații de bieți proletari agricoli, din acelaș buget, care înjumătățește pînea săracului și a copiilor lui, se ia și răsplata virtuților civice? Nu tăgăduim că România a intrat într-o epocă în adevăr glorioasă. Nu s-a întîmplat încă nicăiri ca un om să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu sine; sanctificaiu Săracul, Productul muncii salle cu dreptul prefăcendu-l În Corpul ș-al meu Sânge de viață dătătore Legat-am a mea Pace, Am întărit Credința, Am încălzitu Amorul, am îndulcit Speranța; Am consolatu pe Miser; am plâns tot proletarul; Am fericit în secoli pe făcetori de pace, Amenințat-am Crima; fruntat-am Hypocritul... (Din Mihaida, cântul I) Pădurea errorilor și a viciurilor. Dante rătăcit în aquea valle, întempină trei ferae allegoricae quae-l împedică d-a eși. Umbra lui Virgiliu i
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
zâmbind că nu se teme de ea. Orice maladie socială, ziceau conducătorii Franciei, se vindecă prin libertate și bunăstare. Să ne îngrijim numai de binele "maselor poporului", să mulțumim numai acele straturi lihnite din cari socialismul își recrutează batalioanele de proletari și fantoma roșiilor se va topi ca o negură ușoară la lumina soarelui. Republica nu a vorbit numai, ci a și lucrat astfel și lumea a privit un spectacol la care nimeni nu se aștepta. Francia își cheamă îndărăt pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mulțime de tineri cari au studiat câte patru clase primare tăbăriți prin primării, prefecturi, tribunale și poliții, ca copiști și subcopiști cu leafă și fără leafă, oameni fără nici un viitor și cari toți vor deveni în cele din urmă adevărați proletari. Acești tineri sânt fii de țărani mai cu dare de mână, de comercianți și proprietari mici care nu-i pot trimite în alte părți pentru continuarea studielor. Școalele noastre primare, care în adevăr au mare necesitate de o reformă radicală
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pune la dispoziția lor. Noi nu acuzăm acele guverne. Ele se folosesc de cine pot și iau pe cine li se oferă. Pe de altă parte, cu dreaptatea istorică pe care-o aplicăm tuturor, nu vom zice nici măcar că acești proletari sânt de-a dreptul trădători. Le lipsește însă facultatea de-a distinge între interesele lor și interesele țării, iar masa celor nemulțumiți e totdeuna în pericolul de-a confunda chiar aceste două serii de interese. Nu vom greși însă daca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ruinează, o colectivitate politică de indivizi cată să se ruineze asemenea, făcând același lucru. Cauzele acestei ruine sânt în prima linie cheltuielele improductive ale statului. Armată, diurne și lefuri disproporționate cu munca și înțelegerea oamenilor întrebuințați, crearea unei clase de proletari ai condeiului cari direct sau indirect trăiesc din buget și o sumă de feliurite cheltuieli aduc o disproporție din ce în ce mai mare între ceea ce poporul produce și ceea ce plebea patrioților consumă. Nu trebuie să uităm că {EminescuOpXI 388} nu numai discursurile lungi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sfințenia și buna-credință în daraveri au încetat toate la suflarea veninoasă venită din tavernele Apusului, în cari se consumă viețele înrăutățite de amărăciune ale dezmoșteniților de pe acest pământ. Înainte, nu mai departe decât acum douăzeci de ani, noțiunea și vorba "proletar" era străină acestei țări; astăzi, de vom enumera sute de nume cunoscute, vom vedea că avem cel mai nefericit, mai turbulent, mai periculos proletariat, acel intelectual. Dar această stare de lucruri e în curând prefăcută în sistem, sistem de organizație
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-n țărână răsturnați! Pentru ca voi să reveniți la viață, iar vouă virtuțile să vi se-ntoarcă!"39. O atare conștiință mitică, situată sub zodia zeului Brahma, căruia i se atribuia și epitetul de "ziditor", dezvoltă și Eminescu în Împărat și proletar ("Sfărmați palate, temple..."; "Zidiți din dărmăture gigantici piramide / Ca un memento mari..."). Dar el smulge cetatea de sub pecetea divină ("cetățile blestemate" opuse "cetății lui Dumnezeu") a Temporalului, văzând progresul, schimbarea, nu numai în apocalipsa finală ci, și ca rezultat al
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
întreabă: Eu sunt sau eu nu sunt?".50 Citim "vânt", dar noi descifrăm aici "suflarea vie" a cosmosului platonician, "muzica sferelor".51 Vedem în aceste versuri profesiunea de credință a unui neobosit cronograf, "polihistor", al "globului de tină" (Împărat și proletar) care-a știut să vadă / și să audă în el tensiunea continuă a unui "asalt spre ceruri" și murmurul nestins al vieții: Îmi vine adesea să scriu viața unui fir de colb... de la-nceput pân la sfârșit și prin toate
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
interesați. Dar fotografia-i covîrșitoare. Prin derizoriul ei macabru. Molohul, neclintit încă, privind către un viitor care nu s-ar mai fi arătat niciodată, decît în mintea lui satanică, și nici în ea, molohul deci, pe care stau cățărați doi proletari cu albe căști de protecție, urmează să-și primească ștreangul. Ștreang ce-l va plimba apoi prin aer, pînă să-l depună la sol. Sol pe care va zăcea un timp, năpădit de bălării. Cei doi travaieuri-călăi par să zîmbească
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sub ce s-a practicat în atelierele academiei antebelice. O certitudine: pictura noastră, constant, pe mîini bune. Au dispărut cîrdurile nesfîrșite de oameni ai muncii, veniți, după '90, la regalul Peleș, să vadă unde-au locuit... Ceaușeștii. I-au uitat proletarii pe Pingelică și pe Samantha. Istoria cinică. Acum, castelu-i iar liniștit și reintegrat suveran în istoria lui autentică. Sub privirea nobil-autoritară a întemeietorului rege Carol (statuia lui Oscar Han). Sub cea a blîndei regine Elisabeta (statuia lui Oscar Späthe). Schițez
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pot aduce lucrări? Generoși nevoie mare, jurații zic: fugi repede și ad-o! Sculptorul: nu, o am aici. Și scoate sculptura din buzunarul raglanului jerpelit. "Casa de oaspeți" din Bucium. Ce buncăr misterios, ascuns în verdeață luxuriantă! Să nu fi văzut proletarul de rînd, lumpenul, în ce cuibușor trag, pentru o noapte, două, cei doi căpcăuni? N-am avut onoarea să-l vizitez. Întîmplarea face să-i calc acum pragul, în dimineața asta cu ploaie reavănă. Reflex vechi, traumatizant: să frînez la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Baia turcească era, mai mult decît un feredeu, era o... instituție. Ca atîtea altele: Farmacia, Tribunalul, Primăria. Cîți ieșeni, mai ales după război, aveau baie în casă! (blocurile-silozuri, cu căzile aferente, nu se construiseră încă). Oricum, fost burghez sau actual proletar, o dată pe săptămînă, apelai la numita instituție, îți spălai corpul și, astfel, erai demn de a te socoti parte a comunității. Dar Baia turcească era și o lume. Și ce lume! Cum să ratez vernisajul! Baia turcească? Da, pe din
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Copou, am tăiat-o amîndoi prin Florilor și am fredonat stenic nepieritorul "Trăiască Regele!" Nu cumva îl auzirăm cîndva pe dl. ing. Cunescu, republican pur-sînge, ironizînd ideea monarhică? Mirare că partidul onorat acum, la domiciliu, de domnia sa, fuzionează cu partidul proletarilor cu ochi albaștri? Nu, nici o mirare: oricum, printre inițialele firmei d-sale se afla și un P.S. (chiar dacă și Democrat) mai mult decît elocvent. Cînd văd pe unu' îmbrăcat țopește, nu zic: prost gust! ci: prost! Regele adolescent, în '45
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
secol bolnav. Seria continuă cu nevestele invizibile ale aparatcik-ilor de la Kremlin, de presupus în rochii înflorate, punînd în evidență burțile fătătoare de descendenți complexați. Invizibile, pentru că, unu: erau de nescos în lume, doi: pentru că exact prin asta trebuiau să desfidă proletar civilizatele cupluri de la Casa Albă. Și ce mai surogat au importat de-acolo curțile comuniste românești! Apogeul atingîndu-l savanta analfabetă a genialului pantofar, defectînd într-un fel canonul moscovit prin afișatul tupeu megaloman, ațîțat perfid de anturajul Găinușelor cu coc
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
are palma de pămînt plugul fiind tras de vaca ce-i dă și laptele zilnic nu ne mai miră. În schimb, ne întristează. Evident, nu stratul acesta încă masiv dar marginal a determinat configurația recentului scrutin, însă, atașat celui fost proletar de la orașe la fel de lumpen și-acum a contat enorm în calculul (și așa lovit grav de fraudă). Dar care orașe? Pentru că Bucureștiul s-a salvat definitiv din strînsoarea actualei mafii activiste. Și ca el sînt încă alte cîteva mari și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Cît privește fojgăiala de pe trotuare... Mai bine haideți la o Bergenbier, berea fotbalului românesc. Prietenii știu de ce. 30 august Farmecul discret al Alianței... Ar fi putut fi foarte bine Farmecul discret al burgheziei, nu? Dacă nu ar fi fost Băsescu. Proletarul Băsescu. Dar este. Și, paradoxal, asta face farmecul insolit al momentului. Ce fascinant ar fi fost ca, după jumătatea de secol proletar, să vină la putere cum se întîmplase o întreagă istorie a României moderne burghezia. Nu cea care băga
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ghinion.) Să sperăm cei care, evident, din ce în ce mai numeroși, ne dorim desprinderea definitivă de pesedismul anacronic să sperăm așadar în eradicarea rapidă a urmărilor unui blestem natural și, vital important, armonizarea celor două gestici predominante: cea a salonardului Tăriceanu cu a proletarului Băsescu. Încă posibilă. Să ne întoarcem, o secundă, nu fără oarecare gust al lejerei delectări la farmecul discret al burgheziei. Și să ne oprim iarăși o secundă la alt farmec (tot atît de discret?), cel al proaspăt consumatei remanieri. Văzînd
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
17 mori cu aburi, instalații mecanice de producere a spirtului, a berii (din care cinci utilizau forța aburului), o instalație mecanică de producerea oțetului, o mică fabrică de pâine, una de arpacaș, două de conserve. Lucrătorii erau salariați, nu însă „proletari”, căci la cele mai multe dintre întreprinderile amintite mai sus ei se angajau vremelnic și nu erau rupți de agricultură. Marea majoritate a acestor instalații mecanice folosea forța aburului. Ele însă erau întreprinderi mici, specifice epocii de pionerat în domeniul industriei de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
situație oarecum deosebită se aflau lucrătorii de la velnițele și morile situate pe moșiile boierești, întreprinderi mecanice care nu funcționau permanent și unde erau angajați, ca argați, țărani de pe moșii. O mare parte a acestei categorii de lucrători alcătuia pătura de proletari agricoli în formare. Spunem o mare parte și nu toți, deoarece unii din ei, deși săraci, au casa lor; pământ în folosință pe care-l lucrează membrii familiei, ei angajându-se vremelnic ca lucrători pe la mori și velnițe pentru a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în oricare altă țară, introducerea mașinismului a fost însoțită de angajarea la muncă a copiilor și a femeilor, retribuiți cu salarii mai mici decât bărbații. Deși mulți dintre lucrătorii de la instalațiile mecanice nu erau rupți total de agricultură, nu erau proletari în înțelesul clasic al cuvântului, totuși, relațiile care se stabileau între ei și patroni erau relații de tip capitalist. Aceasta înseamnă că în industrie în perioada de introducere a mașinisniului, relațiile de producție erau mai avansate decât în agricultură, ceea ce
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nu Îi este greu să Îl deosebească Într-o mulțime, În cadrul unei adunări, la teatru, la plimbare pe cel care locuiește În Marais, pe cel din Saint-Germain, din Cartierul Latin sau pe cel de la Chaussée-d’Antin; să facă distincția Între proletar, proprietar, consumator și producător, Între avocat și militar, Între cel care vorbește și cel care acționează. Intendenții armatelor noastre nu recunosc uniformele regimentelor cu mai mare viteză decât Îi trebuie fiziologului ca să deosebească Însemnele pe care i le lasă omului
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
chiar asupra vieții și nivelului de trai al acestui muncitor. Lenin a încercat o definiție a proletariatului. El arată că "proletariat se numește clasa care se ocupă cu producerea bunurilor materiale în întreprinderile marii industrii capitaliste"1170. În vechea Romă proletarul era persoana care nu dispunea de venituri și care, din această cauză, nu putea participa la treburile cetății 1171. Putem intui că o clasă socială este un grup de oameni apropiați prin modul de a muncii și care dezvoltă cu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
primitivă, caracterizată prin despărțirea violentă a muncitorului de mijloacele de producție, prin alungarea țăranilor de pe pământurile lor, prin jefuirea pământurilor comunale, prin sistemul colonial, al datoriilor publice și al tarifelor vamale protecționiste etc. "Acumularea primitivă" creează la un pol pe proletarul "liber", iar la celălalt pol pe posesorul de bani, pe capitalist". Vezi și V.I. Lenin, "Karl Marx", în Opere, vol. 26, Editura Politică, București, 1964, p. 65. 1122 Iată cum descrie Răzvan Papuc starea de lucruri despre care discutăm: "Exodul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
avea armament greu coif, scut rotund, armură din bronz, sabie și suliță; - cetățenii din clasa a V-a erau înarmați numai cu prăștii și aveau o rezervă de pietre de aruncat". Clasele erau: cavalerii: clasa I clasa a V-a; proletarii "Cei care nu aveau cens formau categoria proletarilor". Vezi N.A. Mîschin, Istoria Romei Antice, Editura de Stat, București, 1951, p. 70. 1172 Apud N.N. Constantinescu-co., Economia politică a socialismului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983, p. 16. 1173 În context
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]