295 matches
-
tîrziu mi-am dat seama că Heracles s-ar putea ascunde sub mușchii oricăruia dintre sfinții pictați de Michelangelo pe plafonul Capelei sixtine. Și dacă aș Întîlni o statuie a Afroditei, cum mi-am imaginat-o adesea, cu părul lung, prolix și cotropitor, un păr torențial și absurd semănînd cu stînca din care se desprinde corpul și, de fapt, roca Însăși nefiind altceva decît părul zeiței, un păr mineral, luxuriant din care ea se naște și În același timp moare, mîngîindu-i
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
deosebea [pe evrei] de români, și totul Îi făcea pe aceștia să se revolte sau să se Îngrijească. Portul atât la evrei, cât și la evreice era deosebit ; bonetele acelea de catifea garnite cu blană, antereele lungi, barbele inculte și prolixe și perciunii cei interminabili, iar la femei perucele mari și păroase de pe cap cu cărarea lor lată (femeile la măritare Își tăiau părul) care se vedea de la o poștă că-i artificială, toate acestea te izbeau ca ceva straniu și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mult mai frumoase decât toate câte se scriseseră până atunci în limba română, în plus și pline de „filozofie”, s-a întâmplat evenimentul proclamat de Iorga : „un nou Eminescu apăru ! ” ; și apăru tocmai sub un aspect enorm, haotic, heteroclit și prolix, cu prea multe indecizii lingvistice și vicieri lexicale, asemănătoare celor din faza preeminesciană a limbii literare, refăurită în chip superior și cu autoritate tocmai de antumele marelui poet. Dar, de fapt, opera lui Eminescu e una, după cum marea masă subacvatică
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
practică. Iată ce scrie el la pagina 83 : „Mi se pare de domeniul evidenței că, într-un fel oarecum încrucișat, filozofia indiană se înrudește cu filozofia clasică germană, iar filozofia extrem-orientală cu cea a vechilor greci. Primele au un caracter prolix și dezmăsurat, câtă vreme celelalte două sunt limitate la măsura omului, făcute anume spre a fi însușite” (s.n.). Arta insomniei nu e doar o culegere de notații și reflecții, fie ele cât de incitante, subtile sau profunde, venite în mintea
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
citat adineaori. E vorba de studiul asupra activității teoretice și publicistice a lui Ștefan I. Nenițescu. Ihn zu lesen ist eine Poenitenz - cum spune Nicolai Hartmann despre un filozof german contemporan cu Hegel. A parcurge atent imensul material rebarbativ și prolix, de o întortocheată prețiozitate, al lui Nenițescu, pentru a descoperi și extrage sensul profund al intensului său efort de gândire și formulările uneori săgetătoare din buletinele sale critice, reprezintă într-adevăr un „eroism umil”, cum își numește Pleșu profesia. Dar
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
în Strada Zorelelor, pensionarii constituie, cu timpul, o categorie nemulțumită, un grup frustrat care, din punct de vedere politic, manifestă o atitudine bizară, am putea spune "bipolară". (Expresia, cu referire la ei, a fost lansată de o comentatoare, analisto-politică, foarte prolixă și multilateral manifestă). Bipolar adică, formează, în fond, o opoziție convinsă, dar care, tot convinsă, votează constant cu guvernul. Tot ca un efect (poate este vorba de o scleroză), pensionarii din strada Zorelelor citesc toate ziarele; deși cumpără unul singur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
fiica lui Ion și a Sofiei Nădejde, în opera sa în proză pe care o umple cu „chipuri de mahala”. N.N. Beldiceanu îi imită fără savoare pe Sadoveanu și BrătescuVoinești. Față de sterilitatea literară a tatălui, N.N. Beldiceanu e mai degrabă prolix: Chipuri de mahala, Buc., Minerva, 1905; Cea dintâi iubire, schițe, Buc. Bibl. Minerva nr. 13, 1906; Maica Melania, Buc. Bibl. Soc. nr. 90, 1909; La un han odată, Buc., 1911; Neguri, Bibl. Lumina, nr. 21 (1911); Un singuratic, Buc. Bibl
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
prin faptul de a fi voit să ridice un sistem. Teoria fatalismului e o profesie de credință materialistă, prin fatalitate înțelegîndu-se determinația. Teoria ondulației universale, un evoluționism cu corsi și ricorsi în marginile lui Spencer, era o reeditare entuziastă și prolixă de locuri comune. Gândirea românească avea să se dezvolte pe alte drumuri. Totuși limba de idei a lui Conta e mai imaginativă decât a lui Maiorescu, cu acea doză de haotic necesară construcțiilor ideologice. Capitolul XIII MIHAI EMINESCU Opera literară
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
face infirmierul neprevăzut al unei bolnave de ulcer stomacal. Rădăcini e romanul, inform și lung, al crizelor intime feminine, de natură fiziologică, insatisfacțiuni erotice, încetări ale funcțiunilor. Ceea ce înstrăinează, și pe nedrept, pe mulți de literatura Hortensiei Papa-dat-Bengescu e stilul prolix și chiar agasant, stil de conversație în definitiv, potrivit materiei. HENRIETTE YVONNE STAHL O nuvelă a Henriettei Yvonne Stahl, Mătușa Matilda, se remarcă prin poezia lucrurilor îmbătrînite, a rochiilor demodate, a oglinzilor ce nu se pot curăți fiindcă înlăuntrul lor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
le ține un discurs despre patrie. Oricum, asemenea momente vii dau asupra misterului uman o privire scurtă și profundă. În Patul lui Procust preocuparea de metodă e maximă. Oroarea de "artă", de compus se condensează în pagini ce multora par prolixe, făcute din scrisori, comentarii, note, tăieturi din jurnale, documente "autentice" în fine, care dau "o impresie unică de trăire adevărată". Adevărata izbândă tehnică e de caracter dramatic. Fred Vasilescu, neînveșmîntat, în patul Emiliei, actriță mediocră și ex-amantă a sinucisului poet
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
este o creație laică, aria ei de răspândire fiind, cu precădere, jumătatea de nord a Moldovei. Prima variantă cunoscută datează din 1885 și a fost culeasă din Bucium-Iași. Contaminate de teatrul de haiduci, unele variante ale Nunții țărănești au devenit prolixe, supralicitând burlescul acțiunii. Sub impresia Războiului pentru Independență din 1877 a luat naștere piesa Predarea lui Osman sau Căderea Plevnei, după modelul căreia s-au creat și celelalte reprezentări dramatice care alcătuiesc repertoriul teatrului istoric popular. Acțiunea pune față în
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
asemenea lui Ioan Alexandru, își arată curând natura ambivalentă: întâlnirea cu orașul îi deconspiră fascinația livrescă și îi prilejuiește o viziune expresionistă cu accente mizantropice, înrudită cu aceea a lui Ion Caraion. Amenințat uneori de tentația pitorescului excesiv, de manierism prolix sau de afectare, F. își impune cel mai adesea personalitatea distinctă într-o poezie unde se îmbină vitalismul și luciditatea, viziunea plastică și notația livrescă. Nostalgia pentru satul copilăriei, uimirea în fața spectacolului citadin, elanul vitalist se regăsesc și în Poezii
FLAMAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]
-
emfatice, incoerente, a veleitarilor politici, sunt scoase câteva efecte comice notabile. Nuvele ca Popa Timofte Bondoroagă și Chira mențin un bun echilibru între tabloul de gen și intriga foiletonistică. D. a scris însă multe alte nuvele năpădite de sentimentalism, de prolixe însăilări, de cugetări banale și acțiuni neverosimile, utilizând din plin clișeul romanțios și idilic. Cea mai ambițioasă, Lake Buturugă, nu era decât un plagiat după o nuvelă a lui A. Theuriet. Dacă ar fi rămas la proza de observație caracterologică
DEMETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286724_a_288053]
-
iar în rimă, pentru a realiza o sonoritate deosebită, plasează nume proprii exotice. Dar calitățile formale și instinctul poetic i-au fost copleșite de verbozitate și de greaua încărcătură neologică, franțuzită ori italienizantă. Drama sa Grigorie Vodă, domnul Moldovei (1864), prolixă, construită în manieră hugoliană, este una dintre primele piese istorice românești. Un vodevil, Don Gulică sau Pantofii miraculoși, apărut postum în „Revista literară” din 1892, pare o localizare. Prin câteva Romanțe istorice și cavalerești din ispaniolește, publicate în „Buciumul” (1863-1864
DEPARAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286735_a_288064]
-
Gala Galaction și, poate, ceva din atmosfera povestirilor lui V. Voiculescu. Din același tărâm bântuit de fantasmele nedeslușite ale copilăriei vin basmele nuvelistice Neghiniță, Norocul dracului, Stăpânea odată ..., Departe, departe ori Palatul de cleștar, unde stilizarea exagerată, lucrătura migăloasă, artificioasă, prolixă sunt imputabile. De altfel, în aceste zone fragile, vulnerabile, I. L. Caragiale, bun prieten și companion în nenumărate împrejurări, va găsi o sursă pe care o va exploata abundent în câteva parodii. Autorul însuși încearcă să se autocenzureze, renunțând, într-o
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
han La trei ulcele, bunăoară, reia, în linii mari, într-un registru inferior, drama din La hanul lui Mânjoală. La fel, Povestea copilăriei (1909) reface cu mijloace incomparabil mai sărace decât cele ale lui Creangă, alunecând în banal sau în prolix, ambianța unui sat de sub munte, așa cum o percepe un copil. Dar evenimentele selectate sunt nesemnificative, în vreme ce desfășurarea narațiunii se poticnește adesea în stângăcii de stil sau de construcție. Mai izbutite, păstrând pe alocuri ceva din ingenuitatea, din culoarea și din
DRAGOSLAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286860_a_288189]
-
contemporani. Volumele Preludele (1862), Miosotis (1865), Poezii noue (I, 1873), Nostalgia (1885) relevă un autor inegal, cu pâlpâiri de poezie bună, departe însă de ceea ce prevestiseră la debut D. Bolintineanu, Gh. Sion și G. Crețeanu. G. scrie versuri patriotice emfatice, prolixe, compune lungi balade istorice ori fantastice, legende de factură populară. Era, de altfel, un neistovit culegător de folclor. Cu toate că adesea poezia lui are aspectul unei narațiuni dezlânate, unde lirismul se revarsă necenzurat, în imagini grandilocvente, există și câteva semne de
GRANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
necesarmente limitată. Camille Laurens, femeia Îndrăgostită Romanul feminin francez nu a dat În ultimii cincisprezece ani capodopere, deși puterea imaginii mediatice În tandem cu corectitudinea politică a născut figuri de romanciere astăzi binecunoscute. Amélie Nothomb este, dintre toate, cea mai prolixă și cea mai citită. Premiată și exotică, Marie N’Diaye este lidera editurii Minuit, ea succedîndu-i lui Camille Laurens În obținerea premiului Femina, În 2001, pentru romanul Rosie Carpe. Marie Darrieussecq și ale sale autoficțiuni au pătruns brusc În lumea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
care a fost scrisă. Literatura lui Anton Holban este o transcriere mai stilizată a acelorași neliniști și îndoieli care l-au torturat ca om. Fie că pornește din observația externă, fie din cea interioară, opera lui însumează o notație acută, prolixă uneori, sterilizată a zbaterilor lui sufletești. Dincolo de o minimă condiție a ficțiunii și de la un anume grad voit al expresiei artistice, cărțile lui sunt feluritele fațete ale unei confesiuni răsucite în sine, ca o spirală, fără nici un scop și nici o
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
superioare, percepând deviat sensul lor politic. Prin aspectul stilistic, scrierile criticului contrastează izbitor cu cele maioresciene, precum și cu ale confraților de aproximativ aceeași vârstă sau mai tineri. E un stil de prelegere, digresiv, emfatic, repetitiv, plin de oralități, cu introduceri prolixe, cu zăboviri patriarhale și formulări uneori contorsionate, alteori crispate și confuze, cu termeni neologistici excesivi. Literatura secolului al XIX-lea a stimulat elanurile de cercetător și exeget ale lui C. îndeosebi prin Gh. Asachi și, în infinit mai largă măsură
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
nu mai pune la socoteală enorma zestre cinematografică a autorului. C. este, prin excelență, un vizual, de infernuri și purgatorii, iar imageria lui, imperiul său fabulos de vedenii nu are precedent în proza românească. Descentrat, excesiv împovărat de simbologie și prolix peste marginile îngăduite, Orbitor poate fi citit ca fișa clinică a unei nevroze obsesionale, ca scriitura unei eminescianități totalitare sau ca traiectul unei renovatio în consecința Nașterilor mistice. Nu este mai puțin adevărat că delirantul lanț înfășurat împrejurul motivului fluturelui
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
focalizat pe o reconstrucție a „biografiei interioare a operei”, a cărui miză ar fi nu atât exhaustivitatea, cât identificarea unor „semnificații majore”. Diversele aspecte ale scrierilor lui Zaharia Stancu (proză, poezie, publicistică) sunt urmărite pe rând, cu deferență ceremonioasă și prolixă, din perspectiva unei duble finalități: analiza și contextualizarea (în plan local și universal). Accentul cade pe ciclul romanesc avându-l ca erou pe Darie, în care criticul identifică un „picaro pasionat de aventura cunoașterii”. De altfel, o tendință principală a
GHIDIRMIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287259_a_288588]
-
sublim și sublimul absurdului e un paradox ce nu se poate susține (Sublimul logicei prin imagini poetice în proză). Orice imagine este permisă, în proză sau în versuri, cu condiția să cuprindă o semnificație. Obiectul artei, în argumentația lui uneori prolixă, plastică foarte adesea, este realitatea care există, dar și aceea care ar putea să existe. În ce privește critica, socotește că ea trebuie să fie luminătoare, un demers întreprins cu multă comprehensiune. Juisor în viață, el etalează în artă riguroase principii etice
GHICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287255_a_288584]
-
cum să conștientizeze separarea sa de narator 29) nu intervenea decât formal, comentând tendențios câte o replică sau interpretând conform propriului interes cutare afirmație. În această primă parte a cărții, structura este una retorică, preponderent persuasivă. Discursurile, cele mai multe dintre ele prolixe, nu fac decât să amâne acțiunea. "Acțiunile personajelor sunt exclusiv verbale, căci lucrarea din 1705 a autorului "voroavă neîncetată este". Singurul lucru nedisimulat aici este plăcerea de a vorbi", notează Doina Curticăpeanu 30. Care să fie explicația? Este încă în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
atașamentului față de patrie. Textul lui Barrès suferă de caricaturi și de poncife referitoare la spiritul teuton greoi și la finețea spiritului francez, stereotipe de propoagandă care îngreunează considerabil această mică poveste a unei ospitalități efemere. Povestea lui Vercors, mai puțin prolixă și locvace, comparată cu cea a lui Barrès este de o factură incomparabil superioară prin finețe, subtilitate și o forță care, în vremea celui de al Doilea Război mondial, nu au fost de altfel întotdeauna înțelese. Jean Bruller intră în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]