274 matches
-
consecință a faptului că Rațiunea a luat locul puterii ierarhice și emite decrete de conformare la principiul reflexelor condiționate reprezentat de determinism. Dar, în timp ce Lumea Economiei este complexă, înainte de toate că este și materie și viață, Lumea Fizicii este stânca prometeică ce nu are sens fără durerea cărnii înlănțuite de ea și sfâșiată de vultur. Cine poate să spună dacă este suficientă carnea pentru sațietatea vulturului și ce poate să facă stânca pentru a sătura poftele? Teoria bunului-simț Poziția specială a
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
vrăji, la nivelul obiceiurilor și superstițiilor. Cert este că în jurul acestui element, atât de puternic, s-a construit un întreg păienjeniș de credințe și mituri menit să-i sublinieze puterea și misterul. Printre cele mai cunoscute rămâne, fără îndoială, mitul prometeic. Acest mit, așa cum îl prezintă și îl interpretează Mircea Eliade 84, ilustrează caracterul dual al focului. Așadar, pendulând între bine și rău, focul rămâne o realitate extrem de misterioasă. La limită, el poate îngloba deopotrivă binele și răul. La fel ca
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
provocat separarea definitivă, dintre zei și oameni. Apoi, răpind focul, el l-a scos din fire pe Zeus și a stârnit astfel intervenția Pandorei, adică apariția femeii și, prin urmare, răspândirea a tot felul de griji, tribulații și nenorociri." Gestul prometeic ascunde, în spatele unei eroice acțiuni civilizatoare, primejdiile care pândesc omul ca urmare a apropierii sale de foc, ca element sacru, divin. De aici vin, poate, și o serie de credințe care afirmă că stăpânirea sa presupune nu numai pricepere, ci
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
au o circulație universală, determinând toposuri (locuri comune, clișee culturale). Toposurile pot fi clasificate în raport cu un canon estetic. Astfel, toposul romantic reunește motive precum nocturnul, astrele, zborul sideral, visul, reveria, solitudinea, nostalgia absolutului, floarea albastră, dublul, angelicul și demoniacul, răzvrătirea prometeică și titanismul etc.), în vreme ce toposul simbolist dezvoltă motive cromatice, motivul instrumentelor muzicale/al muzicii, al călătoriei, al târgului provincial etc. Laitmotivul (germ. Leitmotiv - „motiv conducător“) este motivul central al operei literare, impus prin repetiție. El are rol de reliefare a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
vedere”. Publicația are un solid compartiment publicistic, vizând și chestiuni literare, concentrate în studii, cronici, recenzii. Din rândul primei categorii de texte, aflate îndeosebi la rubrica „Sinteze”, se rețin: George Nițu, Stilul polemic la cronicarii munteni, Tudor Arghezi și spiritul prometeic, Ștefan Pascu, Cinci decenii de învățământ universitar în limba română la Cluj, Romul Munteanu, Afirmarea spiritului universitar în critica și istoria literară, Corneliu Albu, Momente din lupta intelectualilor patrioți pentru înființarea unei universități românești în Transilvania. Tiberiu Truțer scrie despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287072_a_288401]
-
la adăpostul Munților Carpați. Până în 1962, orice formă de rezistență, politică și armată, a fost zdrobită. Prin profundele restructurări instituționale și constituționale, scena a fost ridicată pentru implementarea modelului sovietic de societate socialistă. Cortina putea fi trasă pentru derularea "proiectului prometeic" al comunismului (Durandin, 1998, p. 285). Intrigile nu puteau lipsi din desfășurarea acestui proiect prometeic în care a fost angajată societatea românească. În cadrul partidului unic, au izbucnit lupte intestine pentru controlul puterii. Etichetate ulterior ca facțiunea națională, respectiv facțiunea moscovită
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
zdrobită. Prin profundele restructurări instituționale și constituționale, scena a fost ridicată pentru implementarea modelului sovietic de societate socialistă. Cortina putea fi trasă pentru derularea "proiectului prometeic" al comunismului (Durandin, 1998, p. 285). Intrigile nu puteau lipsi din desfășurarea acestui proiect prometeic în care a fost angajată societatea românească. În cadrul partidului unic, au izbucnit lupte intestine pentru controlul puterii. Etichetate ulterior ca facțiunea națională, respectiv facțiunea moscovită, forțele între care s-a disputat conflictul intern s-au coagulat în jurul figurii lui Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Formele democratice practicate nu au solicitat un sentiment intim al libertății. Dreptatea și egalitatea proclamate oficial contrazic realitatea. Forța civilizației occidentale a constat mereu în încercarea de a direcționa esențialul eforturilor sale către creștere, către stăpânirea naturii. Tocmai spiritul său prometeic a adus-o la apogeu și i-a asigurat dominația în lume. Dar la capătul drumului nu se află fericirea. Se află, poate, în viața simplă a micilor comunități, în stilul small is beautiful. Nu este interzis să credem că
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
pentru unii) reprezintă această valoare în modul cel mai spectaculos. Pentru câteva săptămâni, viața obișnuită se oprește. Se evadează, oamenii pleacă în căutarea a ceea ce le lipsește în existența cotidiană: visul, exotismul, soarele, aventurile (sau calmul), ținuturile fără griji... Spiritul prometeic care ne caracterizează civilizația încă de la origini continuă să acționeze și este întrupat în special prin valoarea pe care o atribuim științei și tehnicii (C. 11.). Progresele lor au dat naștere de secole ideii de progres (C. 12.), adică unei
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Valorile europene Moștenirea greco-romană Datorăm grecilor atitudinea noastră față de lume. Au fost primii care au analizat lumea, care și-au pus mari întrebări filosofice și au creat gândirea științifică.2 Grație lor, civilizația noastră este marcată pentru totdeauna de spiritul prometeic: universul este un loc care trebuie descoperit, stăpânit, dominat, și nu o forță necunoscută și indescifrabilă, căreia trebuie să ne supunem sau care trebuie înduplecată, implorând zeii, cum se întâmplă în cazul altor civilizații. Conform legendei, Prometeu a modelat omul
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
private și guvernarea afacerilor publice (e adevărat că idealul democratic este de origine greacă, dar la Atena era asociat cu sclavagismul. Idealul democratic, așa cum îl concepem astăzi, s-a născut destul de târziu). Tabelul 3. Valorile europene A. Gândirea științifică Spiritul prometeic Frumusețea Corpul și sportul Simțul Statului Ideea de drept B. Dragostea Persoana Demnitatea Justiția și corectitudinea Bucuria Cinstea Sinceritatea Respectul cuvântului dat Ospitalitatea, deschiderea, ascultarea Fidelitatea, perseverența Fraternitatea Bunăvoința Spiritul de întrajutorare C. Rațiunea (gândirea riguroasă) Democrația (carte și francize
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
orologiul, imprimeria... O mare parte din aceste inovații vin din Orient (cifrele romane sunt înlocuite cu cifrele arabe) sau din Extremul Orient. În spatele acestor progrese se ascunde figura meșteșugarului, a inventatorului, a artizanului, idealul lor de lucru bine făcut. Spiritul prometeic nu va înceta să lucreze, iar valorizarea muncii se răspândește. Renașterea, călătoriile de descoperire și Reforma Secolele XV și XVI sunt martorii a trei evenimente tulburătoare, din care au luat naștere fie ca o consecință naturală, fie prin contrast valori
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
prin natură". Contemporanii noștri se gândesc la mediu. Din moment ce conceptul nu este definit în mod riguros, se poate întâmpla ca unii să se opună manipulării degradante a naturii înconjurătoare, acceptând totuși manipulările biologice ale corpului uman. Am văzut că spiritul prometeic ne-a invitat să stăpânim lumea, să extragem din ea energiile și resursele care pun în mișcare economia noastră. Totuși, odată cu creșterea populației și a dezvoltării bogățiilor, ne-am dat seama că resursele nu sunt inepuizabile, că noi cauzăm daune
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
o protejăm; dacă vrem să călătorim în spațiu, trebuie să cunoaștem astrofizica. Atunci se pune problema etică: ce este legitim în intervenția noastră asupra naturii? Ce judecăți putem formula în această privință? Vă prezentăm trei dintre aceste posibile judecăți: -proiectul prometeic (sau cel al Bibliei: ,,Stăpâniți pământul") este în centrul civilizației noastre. Credem că orice acțiune în favoarea dezvoltării omului este legitimă: exploatarea materiilor prime, creșterea și uciderea animalelor, captarea vântului sau a apelor; -orice acțiune care apără omul este justificată: a
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
poate încătușa în rețeaua crescîndă a raționalității instrumentale, cușca de fier a lui Weber. În acest context a apărut o nouă comprehensiune de sine a individului, o nouă subiectivitate. Ea își are originile în ceea ce Aron (1969: 287) numea ambiție prometeică a modernității timpurii, adică ambiția de a deveni stăpîni și proprietari ai naturii cu ajutorul științei și tehnologiei. Într-o lume în care raționalitatea nu are ultimul cuvînt în alegerile morale, subiectul este deopotrivă purtătorul progresului și marele pericol la adresa Luminismului
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
mai potrivită pentru o lume a mașinilor decât una a ființelor umane. Nu e surprinzător. Învățații perioadei iluministe fetișizau metafore cu mașini În explicațiile lor despre cum funcționează natura. Într-adevăr, filosofii iluminiști erau atât de fermecați de noua putere prometeică furnizată de mașini Încât au Început să construiască o cosmologie, care, În fiecare detaliu, are o asemănare surprinzătoare cu funcționarea tehnologiei moderne timpurii. Descartes și mai apoi Newton au văzut Întreaga natură ca pe o mașină gigantică, care funcționa conform
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pe căutarea necontenită a secretelor naturii. A Încerca să limităm această căutare sau a limita direcțiile de investigație sunt considerate de către mulți În comunitatea științifică a fi echivalentele Înnăbușirii spiritului științific. Natura „omului” este iscoditoare, argumentează arhitecții Iluminismului. Suntem creaturi prometeice Într-o continuă Încercare de a Înțelege marea ordine a lucrurilor, astfel Încât să putem acumula putere asupra naturii și să fim capabili să ne controlăm destinul propriu. Ideea de progres, atât de importantă pentru gândirea lumii moderne, Își pierde semnificația
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
aceasta este și interpusă, ceea ce Înseamnă că Îndepărtează riscul unei conjuncții totale, al cărei rezultat ar fi o lume arsă (C. Lévi-Strauss, 1995, p. 359). Dintre nenumăratele constructe mitologice consacrate explicării originii focului și a consumului de alimente coapte, mitul prometeic a suscitat numeroase interpretări. Voi urma aici analizele subtile ale lui Jean-Pierre Vernant (1995), care se referă Îndeosebi la episodul instituirii primului sacrificiu În onoarea zeilor. Zeus Îi cere titanului Prometeu să organizeze acest sacrificiu originar și exemplar, care urma
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
serie de scriitori pentru care o raportare la caragialism pare surprinzătoare, de pildă, la Mircea Eliade, Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat Bengescu, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, I. Peltz, Gib. I. Mihăescu, Ion Minulescu etc. și, în sfârșit, categoria descendenților prometeici, a celor care par a se delimita intenționat de tradiția caragialiană, așa cum s-ar putea spune despre Mihail Sebastian și George-Mihail Zamfirescu. În cazul tuturor vom vedea că se pot identifica anumite constante caragialiene de la nivelul tipologiei, al tematicii sau
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Țara de mâine, Vizanti.101 În evident contrast cu viziunea caragialiană care promova invariabil mult mai verosimila imagine a imuabilității mascaradei politice, acest final profetic pune din nou în evidență, așa cum am observat și în analiza piesei Domnișoara Nastasia, caracterul prometeic al raportului de descendență Caragiale-George Mihail Zamfirescu. Domeniul tematic luat în posesie de Caragiale prin acte doveditoare precum schițele Om cu noroc, Mici economii, Cadou, Lună de miere, ca să nu mai vorbim de comediile sale, este cel al familiei burgheze
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
așa cum consideră Petre Popescu-Gogan, concentrează simbolic dramatismul creației, a emergenței propriei sale opere din neant. Sculptorul realizează o aparentă cezură între capul poetului, a cărui privire se proiectează vizionar în zare, și blocul de piatră, stânca pe care sunt înlănțuite prometeic trupurile, corpul propriei sale creații. Sculptorul reia mitul lui Prometeu -, vehiculat în literatura și iconologia romantică -, al geniului pedepsit pentru cutezanța sa, însă îl deturnează simbolist. Corpurile înlănțuite, cărora Mircea Deac le atribuie o funcție alegorică, stau sub semnul unui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care materia o opune modelării sale, temă care va deveni centrală pentru sculptura paciuriană. Există și o viziune tragică asupra actului creației, corpul operei, soclul-stâncă pe care tronează capul poetului, devine un corp de substitut, menit să reflecte acest travaliu prometeic. Într-un interesant studiu, "Paciurea, le monument d'Eminescu et Rodin", Ioana Vlasiu insistă asupra filiației rodiniene a acestei sculpturi și implicit asupra caracterului ei simbolist, prin ruptură cu tradiția academică și conceptul de monument public în secolul XIX. Perioada
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la adăpostul Munților Carpați. Până în 1962, orice formă de rezistență, politică și armată, a fost zdrobită. Prin profundele restructurări instituționale și constituționale, scena a fost ridicată pentru implementarea modelului sovietic de societate socialistă. Cortina putea fi trasă pentru derularea "proiectului prometeic" al comunismului (Durandin, 1998, p. 285). Intrigile nu puteau lipsi din desfășurarea acestui proiect prometeic în care a fost angajată societatea românească. În cadrul partidului unic, au izbucnit lupte intestine pentru controlul puterii. Etichetate ulterior ca facțiunea națională, respectiv facțiunea moscovită
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
zdrobită. Prin profundele restructurări instituționale și constituționale, scena a fost ridicată pentru implementarea modelului sovietic de societate socialistă. Cortina putea fi trasă pentru derularea "proiectului prometeic" al comunismului (Durandin, 1998, p. 285). Intrigile nu puteau lipsi din desfășurarea acestui proiect prometeic în care a fost angajată societatea românească. În cadrul partidului unic, au izbucnit lupte intestine pentru controlul puterii. Etichetate ulterior ca facțiunea națională, respectiv facțiunea moscovită, forțele între care s-a disputat conflictul intern s-au coagulat în jurul figurii lui Gheorghe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]