5,338 matches
-
39- 40: „Am îmbrățișat o alta, dar abia m-am apropiat de bucurii, că Venus îmi aminti mustrător de stăpână și mă părăsi”. Versurile poetului elegiac roman Tibullus (55 î.Chr- 19 î.Chr.) mai conțin un saepe (adeseori). 4 Pronumele demonstrativ în latină: Iste nu înseamnă pur și simplu „acesta”, ci desemnează independența, chiar caracterul opus al celuilalt. E sugerat faptul că „meșterul Iste” are viața lui separată.
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
program/programă. 7. Numărul de i-uri. Pe scurt: tu știi, tu vii, a fi, a ști, a veni, să fii/știi/vii, să nu fii/știi/vii, nu fi!, niște membri, toți membrii, niște copii, toți copiii. 8. -ȚI pronume/terminație de plural: vino-ți în fire, veniți-vă în fire, spune-ți asta în gând (ȚIE), fă-ți temele, spuneți ce doriți (voi/Dvs), veți, știți, puteți, credeți, fiți, ziceți etc."
Papahagi, lecție de gramatică pe Facebook: Dovadă de patriotism! by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/33998_a_35323]
-
nu se vede pe scenă, deși personajele se mișcă la indicațiile sale întipărite în memoria actorilor. Rămas fără un răspuns clar de la Ziditor (și, aparent, fără teren de luptă), poetul îl mai „înțeapă” o dată trecându-l în denominațiunea evanescentă a pronumelui demonstrativ: „în capetele lor e/ ca-n într-un apartament,/ sparg pereți, fac ziduri noi /nimic nu mai e cum a fost.// când gândurile lor se-ntâlnesc/ turnurile gemene devin două torțe. //suntem mici. vine toamna. pădurile sunt trimise la
Liniștea după cataclism by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3342_a_4667]
-
anterior, au stat , printre alții, C.A. Rosetti, Titu Maiorescu și Nicolae Iorga, iar mai recent, filosoful Andrei Pleșu și scriitorul Marin Sorescu, nu ar trebui să vină un om, un liberal, pentru care utilizarea acuzativului, a nominativului si acordurile pronumelor personale posesive nu reprezintă marea dilemă profesională a carierei. Cu amiciție și multă bunăvoință, Radu Popa, Deputat PSD", se mai arată în scrisoare, potrivit Mediafax. Rugat, vineri, după ce a fost propus de PNL să preia Ministerul Culturii, să comenteze declarația
Deputat PSD, pentru Antonescu: Dl. Ştirbu şi-a plombat drumul... by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/33535_a_34860]
-
Roma a putut, sub îndrumarea domniei voastre, cunoaște o lume nouă. Articolul ce l-am scris în Junimea literară e o infimă dovadă de recunoștință ce o port și o voi purta totdeauna Academiei noastre, mă iertați că întrebuințez acest pronume, dar eu mă simt încă și aici în rândul colegilor rămași în splendida Romă. Dacă d[umnea]voastră ați avea ceva de obiectat vă stau cu multă plăcere la dispoziție. Vă recomand pe d[omnu]l Onciulescu 4, un element
Traian Chelariu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3375_a_4700]
-
unei premoniții sau a unei viziuni într-un viitor încă cețos, m-am uitat odată în fișierul cel mare dacă e vreo carte scrisă de Balotă. Am descoperit atunci unul care avea același nume cu mine, ba mai mult, același pronume. Titlul cărții: Din spuma mărilor... și subtitlul versuri. Cartea apăruse cu vreo șase-șapte ani în urmă, în 1929. Ceea ce mă tulbura era, desigur, potrivirea numelor, dar mai era gongul acela care răsuna îndepărtat, adânc în mine, când auzeam, citeam ori
Din spuma mărilor... by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/15420_a_16745]
-
unui nou singular (incaș). Alte studii din domeniul nominal se ocupă de desinența -uri extinsă asupra substantivelor feminine (dulcețuri, mătăsuri), de genitivul complement al unui adjectiv (mai înțelegător al rosturilor), de funcțiile sintactice ale vocativului. O serie de articole privesc pronumele, în română și în celelalte limbi romanice; esențiale sînt observațiile asupra flexiunii pronominale a adjectivelor mult, puțin, tot, anumit, diferit. Volumul mai cuprinde studii despre structura internă și construcția unor numerale fracționare, despre variantele regionale ale demonstrativului, comportamentul demonstrativului de
Lecții de gramatică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10724_a_12049]
-
asupra flexiunii pronominale a adjectivelor mult, puțin, tot, anumit, diferit. Volumul mai cuprinde studii despre structura internă și construcția unor numerale fracționare, despre variantele regionale ale demonstrativului, comportamentul demonstrativului de diferențiere (celălalt), cu numeroasele sale variante populare, încadrarea morfologică a pronumelor atît și atare, pentru care se propune trecerea de la nehotărîte la demonstrative. În comentariile asupra flexiunii verbale, domină considerațiile istorice: privind vechimea și răspîndirea formelor de perfect simplu cu -ră- la singular (el cîntară), ca și a celor cu desinența
Lecții de gramatică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10724_a_12049]
-
oximoronică și gesticulația suprarealistă atestă o artă poetică antimelodramă, necalofilă și minimalistă, în siajul poeziei provocatoare a unor Soviany, Marian Drăghici, Mariana Marin, Paul Vinicius ș.a. Atunci când renunță la o prea strictă logică gramaticală, scutindu-și textele de prea multe pronume relative (cinci, în tomberonul) și chiar de locuri comune (ibidem), Florica Madritsch Marin scrie poeme fără cusur, ca de exemplu: ,gara unui oraș îngropat în uitare/ nu vreau să renunț la această imagine/ poate că n-o să știu niciodată/ unde
Cuplul în iarnă by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10781_a_12106]
-
cum rînjește. Ce zici să fac? Să te duci dracu, asta." Ei, bine, aici je sont tous les autres, și pentru așa un soi de oralitate îți trebuie talent de ventriloc. Sau conservarea spiritului de gașcă, dubioasa alcătuire pentru care pronumele posesiv cunoaște doar plural. Povestea, dacă doar Matei ar fi lăsat s-o spună, s-ar ,purta" ca un jurnal, foarte strîns pe flash-ul abia tăiat, cu ,sevă", al anilor de-afară. Și-ar ajunge pentru un roman foarte
Orășelul copiilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10782_a_12107]
-
riscă să producă interpretări rigide și greu acceptabile ale normei este cea a numeralului un - unu(l). Noul Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM-2) separă, exact ca și prima ediție, din 1982, forma unu (numeral) de unul (pronume nehotărît). Am constatat deja că în anumite cazuri litigioase (în edituri, în redacții, la corectură) o asemenea indicație poate deveni excesiv de constrîngătoare. Riscăm să considerăm că singura formă acceptabilă a numeralului cu valoare substantivală sau pronominală ar fi unu (în
Unu și unul... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10929_a_12254]
-
unu; o sută unu, în indicarea orei (ora unu), în genere în structurile de tip apozițional unde numeralul cardinal e echivalent cu un ordinal (etajul unu, numărul unu, Formula Unu etc.). În rest, forma numeralului este omonimă cu aceea a pronumelui nehotărît (de care adesea nici nu se poate disocia perfect, valorile fiind în bună măsură suprapuse). Opoziția dintre formele unu și unul ține în acest caz nu de specializarea gramaticală sau lexicală, ci de registrul limbii, corespunzînd păstrării lui -l
Unu și unul... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10929_a_12254]
-
și în exemplele recente de pe Google, ea apare fie ca echivalent al cifrei, în structurile consacrate (numărul unu, jumătate plus unu, unu la sută, note de unu), fie ca formă populară folosită (adesea cu intenție) deopotrivă pentru numeral și pentru pronume ("am găsit unu beton", forum.top66.ro; pronumele poate fi găsit în construcții cît se poate de colocvial-inculte, cm ar fi genitivul analitic cu lu: "albumul lu unu rău", filehost.ro, "a murit bunicu lu unu", my.opera.com). De
Unu și unul... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10929_a_12254]
-
fie ca echivalent al cifrei, în structurile consacrate (numărul unu, jumătate plus unu, unu la sută, note de unu), fie ca formă populară folosită (adesea cu intenție) deopotrivă pentru numeral și pentru pronume ("am găsit unu beton", forum.top66.ro; pronumele poate fi găsit în construcții cît se poate de colocvial-inculte, cm ar fi genitivul analitic cu lu: "albumul lu unu rău", filehost.ro, "a murit bunicu lu unu", my.opera.com). De altfel, gramaticile noastre mai vechi - de exemplu Al.
Unu și unul... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10929_a_12254]
-
și excepții. Și Mioara Avram, în Gramatica pentru toți (ediția a II-a, 1997), explica dificultatea de a stabili o normă simplă și clară: "De obicei se spune că numeralul cu valoare substantivală se scrie fără articolul enclitic -l, spre deosebire de pronumele nehotărît unul. Distincția nu este însă categorică și absolută, fie din pricina unor situații mai puțin clare, fie din pricina tradiției sau a necesității de a marca alte opoziții" (p. 130); exemplele aduse sînt eu unul, tot unul și unul, de unul
Unu și unul... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10929_a_12254]
-
râs de m-am prăpădit când l-am citit" (cinemagia.ro); ,am râs de m-am spart, sunt super" (motociclism.ro); ,m-am râs de m-am stricat!" (gandul.info; în citat apare varianta populară a se rîde, în care pronumele reflexiv e o marcă de intensitate, de participare). În momentul de față, verbul intensificator cel mai frecvent în registrul familiar este a se prăpădi, concurat de familiar-argoticul a se sparge. De fapt, în construcția consecutivă se manifestă sinonimia foarte bogată
Efectele rîsului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10866_a_12191]
-
Rodica Zafiu Adesea, cuvinte pline intră într-un proces lent de gramaticalizare, specializîndu-se pentru o anumită funcție. Istoria se repetă, pentru că și instrumentele gramaticale de azi (auxiliare, prepoziții, conjuncții, unele pronume) au fost cîndva cuvinte pline, care prin repetare și-au tocit originalitatea și - mai ales - și-au restrîns funcția. În lunga perioadă de transformare pe care o traversează, asemenea cuvinte sînt percepute ca simple ticuri verbale, clișee mai mult sau
Propriu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10138_a_11463]
-
româna actuală în care propriu reprezintă cea mai bună sau chiar singura soluție: atunci cînd însoțește un nume de acțiune, într-o construcție impersonală în care "posesorul" nu mai este deloc pomenit, deci nu ar putea fi reluat printr-un pronume: "ceva asemănător indiferenței față de propriul trup atunci când e perfect sănătos" (Ana Blandiana, Autoportret cu palimpsest).
Propriu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10138_a_11463]
-
care o face Mihai Moraru, fără să-i indice, neîndoielnic, originea, restrînge semnificativ mulțimea posibilităților: "În ceea ce privește sursa traducerii, singurele indicii mai sigure pe care le conțin cele mai vechi cópii pot fi considerate menționatele forme masculine ale unor adjective sau pronume relaționate cu substantivul moarte. ș...ț Explicația apariției acestor forme nu poate fi decît aceea că traducerea românească s-a făcut dintr-o limbă în care substantivul moarte era de genul masculin. Această limbă putea fi cea greacă sau cea
Urechea păcătosului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10760_a_12085]
-
colțul de masă unde obișnuia să facă corecturile înainte ca băiatul să alerge în tipografie cu manuscriptul. În semiobscuritatea și fumul gros din încăpere se aude o voce. E vocea lui Caragiale care tocmai îl lămurește pe Slavici că, înainte de pronumele care se pune virgulă, iar înainte de ce nu se pune decât fiind subordonata dreaptă” (pp. 154 - 155). E fragmentul cel mai frisonant din întregul roman. Nu singurul, și în orice caz nu singurul care, prin strălucire, ar merita citat. Remarcabilă
Visuri trecute, uscate flori (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4070_a_5395]
-
Unii oameni însă nu sunt capabili să iubească. Prin firea lor sunt reci și egoiști. Iubind o astfel de persoană riști să suferi foarte mult și să fii decepționat/a. Acei oameni ce nu pot înlocui cuvântul EU cu minunatul pronume personal -NOI!!! Nici nu ar trebui să încerce o relație căci se simt bine doar cu ei înșiși! Unele relații te duc dincolo de curcubeu, altele te coboară sub limita umană; din toate însă învățăm câte ceva. Chiar dacă suferim uneori, apoi devenim
CIOBURI DE VIAŢĂ ... de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384376_a_385705]
-
otrava morții ce acum aleargă spre frunze. Simt strigătul frunzelor. Până și florile au început să transpire. Apele morții le-a cuprins și pe ele. (către Bolnavul X). Să nu-mi mai vorbești la persoana a II-a și cu pronume de politețe, pentru că suntem colegi de suferință!) Bolnavul X (pentru sine) E nebun. O să cer medicului să fiu mutat în alt salon. (Florian se ridică din pat și se apropie de ghiveciul cu flori. Își târăște cu greu piciorul accidentat
DE CE SE OFILESC FLORILE CÂND LE ATING? de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382280_a_383609]
-
Acasă > Stihuri > Reflecții > PRONUME ȘI VERSURI Autor: Coști Pop Publicat în: Ediția nr. 1514 din 22 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Eu am visat la tine, de când am stiut gândi, Tu m-ai găsit, cănd singură erai... El tocmai venise, cu-n motiv, ca să
PRONUME ȘI VERSURI de COSTI POP în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382385_a_383714]
-
ca niște pioni, în asta viața Voi încercați să vă creați, un univers plin de iubire Ei în final, spunându-și doar, adio, Ele, ce-au fost în viața mea, sunt doar trecut. Bad Ischl, Austria februarie, 2015 Referință Bibliografica: Pronume și versuri / Coști Pop : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1514, Anul V, 22 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Coști Pop : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
PRONUME ȘI VERSURI de COSTI POP în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382385_a_383714]
-
decât actual în descrierea tipului „Domnul Marius Chicoș Rostogan” Cu excepția educatoarelor de grădiniță care, trebuind să se comporte familiar folosesc apelativul „per tu” ca și mamele, profesorii minorității săsești din Ardeal se comportă cu respectul cuvenit elevului, nu neapărat cu pronumele de politeță ci cu mult mai mult, cu respect reciproc în toată atitudinea. Nu ne-ar strica un Președinte respectuos chiar și față de țânci. Poate înalții demnitari ar vorbi alt fel între ei, mai omenește. Munca elevului nu este „învățătură
COPILUL, UN OM ÎN MINIATURĂ? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383822_a_385151]