106,097 matches
-
și stilist), Vladimir Nabokov e un redutabil cititor.Iar când vine vorba despre o preferință sau alta, nu cel care scrie Invitație la eșafod (de pildă), ci acela care citește cu o minuție aproape maniacală e în drept să se pronunțe. Până la Nabokov nimeni nu încercase să afle în ce fel de gândac se metamorfozează Gregor Samsa. Cum ar fi dacă nuvelele licențioase ale lui Hasdeu ar avea parte de o asemenea lectură? Înainte de orice, fără a aluneca în biografism, relația
Un proces de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/11067_a_12392]
-
încă trei versuri 1. despre faima necruțătoare care m-așteaptă la ușă de câte ori intru și ies dintr-o librărie 2. despre cum acest vers nu are altă noapte decât aceea care vine dintr-o copilărie nemiloasă 3. ,vă implor nu pronunțați un cuvânt sincer fiindcă sângele tatei pe care mama îl ține în brațe ca pe o minge uriașă ar începe să schelălăie îngrozitor" Temperament ortografie hazard - rugby la prințesă ,Luna urmează soarele ca o traducere franceză dintr-un poet rus
Poezie by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/11204_a_12529]
-
a nu descoperi acestei ediții nici un merit, dar nici unul, m-a pus pe gânduri, nu în privința capacităților mele de vechi editor, pe care nu le socotesc infailibile, ci asupra acelei balanțe pe care o ține în mână judecătorul, când se pronunță. Ceva m-a neliniștit de cum am citit titlul cronicii: Corespondență necorespunzătoare - și asta deoarece corespondența aparținea marelui clasic - și nu îngrijitorului de ediție. Drept este, însă, că titlurile scurte sunt mai percutante... Așa deci și prin urmare, cum zice școlarul
Polifem, cărțarul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11862_a_13187]
-
G. Pienescu se va amuza, ca de încă o execuție în stil. Cum că o asemenea modalitate de a cerceta numai bucătăria unei case duce la necunoașterea unor interioare posibil fastuoase, aceasta e o altă chestiune, în care a ne pronunța ar însemna a fi, la rândul nostru, polemici, ceea ce nu intenționăm, dat fiind via simpatie ce purtăm criticului. Dacă însă cititorul va pofti să cunoască în substanță corespondența caragialiană, el va trebui să citească ediția - sau să "lectureze" o altă
Polifem, cărțarul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11862_a_13187]
-
mare pe care locuitorii de acolo îl numesc Iagag (Iaik). Râul curge de la nord din țara Pascatir (Bachiria) și se varsă în Marea Caspică. Lângă țara Pascatir locuiește poporul Ilak, un nume identic cu Blac, însă tătarii nu pot să pronunțe pe «B». De la acești Ilac au venit aceia care locuiesc în țara lui Asan. Amândouă aceste popoare se numesc Ilac...Astfel am călătorit prin țara Cangle de la sărbătoarea Sfintei Cruci până la sărbătoarea Tuturor Sfinților, făcând pe fiecare zi un drum
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
CETĂȚEANU Happy New Year, People’s Republic of China! La mulți ani, țară prietenă! „Și nien cuai lă”! Așa am înțeles că se spune „An Nou fericit!” în chineza mandarin (în chineza cantoneză se scrie exact la fel, dar se pronunță total, dar total diferit). Ca să fiu sigur că am înțeles bine, am rugat-o pe nora mea să-mi spună„An Nou fericit” în chineză. Dar nepoțica Veronica (are trei anișori), auzindumi rugămintea, s-a grăbit să mă ajute. „Și
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
în curiculele școlare și/sau datele statistice ale densității poporului român (acum - readus sub aceeași identitate)? Vitalia Pavlicenco: Pentru cine nu e certat cu legea, lucrurile șunt clare. De azi înainte, indiferent de ce e scris în Constituție, adevărul e cel pronunțat de Curtea Constituțională. Dar nu excludem deloc faptul că Rusia va face totul ca să deturneze lucrurile și iată trebuie să cîntăm și noi că “Nemuritorii” din Buzău că “Suntem aici” și ținem piept Urgiei din Est. Eu cred că lucrurile
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
și încurajate de părinți. însă, pe zi ce trece, își fac apariția planșe misterioase, într-un registru cromatic neobișnuit, a căror paternitate nu este recunoscută de micuța Sharon cea diurnă. Situația trezește suspiciuni de somnambulism, confirmate de faptul că fetița pronunță adesea, în timpul nopții, numele Silent Hill. O scurtă căutare pe Google listează premonitoriu această localitate în rîndul orașelor bîntuite, dar este, în același timp, suficientă pentru a declanșa adevărata acțiune: Rose pornește, împreună cu fiica ei, în căutarea adevăratelor origini ale
Un horror mainstream by Silviu Mihai () [Corola-journal/Journalistic/10243_a_11568]
-
în literatura română, Iași, 2012, 680 p. Totul se definește ca un excurs orientat, având un orizont de așteptare bine chibzuit, menit să devină un autentic manual de învățătură pentru fiecare dintre noi în parte. Faptul că deja s-a pronunțat un înaintaș în același domeniu, acad. Eugen Simion și care în sejurul lui francez, mai puțin și în cel german, a avut revelația biografismului ca literatură, l-a determinat pe profesorul maramureșean să-și limiteze investigația, deocamdată, doar la jurnalul
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
dar nici cu Evgheniții Constanței Vintilă-Ghițulescu, din acest număr, nu ne e rușine. Ne-a plăcut și călătoria lui Mircea Vasilescu prin Europa. Nu ne place cum arată titlul de rubrică 3,14 TECA. Și-apoi, dv. cum l-ați pronunța? Treivirgulăpaișpeteca, treișipaisprezeceteca sau poate piteca ? Unu din doi O excelentă cronică a actualității socio-politice ține, în SUPLIMENTUL DE CULTUR|, Lucian Dan Teodorovici, unul dintre cei mai buni și mai apreciați prozatori ai generației tinere. Un semn de profesionalism: deși rubrica
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
prin prisma arhitecturii capătă de la bun început atributele unei aventuri, ale unei legende sau epopei fondatoare. În capitolele introductive (Avant - propos și Architecture et identité), Carmen Popescu își enunță scopurile și își explicitează demersul, în contextul unui interes tot mai pronunțat pentru acest tip de cercetare. Mai mult decât o lucrare de istoria arhitecturii, autoarea își propune să realizeze "un exercițiu de istorie culturală" (pag. 13), în care arhitectura este analizată în relație cu diferite ideologii (profesionale, filozofice, politice), fiind înțeleasă
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
și detaliul sonor. De aici probabil senzația trasului de păr din zona secțiunii de aur, acolo unde se prepară repriza ori din cadența finală atașată Codei, care se prelungește peste măsură, aidoma oficierii unei torturi ce numai anunța, fără a pronunța, iminenta moarte. 3) Bella Figura, un colaj alcătuit pe baza unor fragmente din Salomon Rossi Suite (de Lukas Foss), Stabat Mater (de Pergolese), Concerto pour deux mandolinet et cordes (de Antonio Vivaldi) și Concerto grosso no. 6 (de Giuseppe Torelli
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]
-
autor un critic "în toată puterea cuvîntului". în sfîrșit, la Critice, severitatea nu poate ascunde prețuirea: "Intelectual fin, fără îndoială, ca om, d. Pompiliu Constantinescu nu produce alt interes decît acela de a ști dacă despre o carte s-a pronunțat afirmativ sau negativ". Este chiar cea mai bună apreciere a rostului unui cronicar. I s-a reproșat deobicei lui Călinescu faptul că-și desconsideră confrații. Faptul e doar în parte adevărat. El fiind mai direct în expresie decît toți, bănuiala
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
scrisele lor au fost și au rămas niște falsuri, întrucât procesul revistei Facla - social-democrată de certă orientare anarhistă - cu Regele Carol I nu a avut loc niciodată și deci nici sentința de condamnare a celor patru făclieri nu a fost pronunțată niciodată de nici-o instanță judecătorească din București sau din "vechiul regat" al României. Părându-mi-se că, totuși, nu se cuvine să presupun, oricât de oportuniști și oricât de sinceri în ignoranța lor vor fi fost cei trei, că vreunul
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
cuvînt, preluat de lista DOOM-ului direct din DEX: un germanism militar, cu sensul "aruncător de mine" (din numele propriu Brandt). Oricum, noul brand tinde să fie asimilat pe același tipar, producînd un omonim (sau, cîtă vreme vocala sa e pronunțată în manieră anglo-americană, un omograf): apare articulat și supus flexiunii - "brandul este scurtătura către inima clientului" (mihaidragan.ro), "știința brandului " (brandacademy.ro), "valoarea brandului Petrom" (stefanliute.typepad.com), fiind folosit și la plural, cu și mai ales fără cratimă (de
"Branduiala" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10600_a_11925]
-
povestire și de aceea cred că acest epistolar este una dintre cele mai puternice metafore ale vieții pe care ne-ar fi putut-o lăsa. Dramatismul situației ar fi predispus la introspecție și patetism. Și deși Sorin Stoica s-a pronunțat pentru patetism, văzut ca o provocare a literaturii actuale dominată de tot felul de mizerabilisme, scrisorile lui sînt de o stăpînire aproape de neînțeles. Viața îl distrage permanent, nu are timp de lamentații și de frică, scriitorul povestește și o face
Cel mai viu dintre scriitori by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10570_a_11895]
-
deruta; îi plăcea să deconcerteze, să surprindă. Considera că în artă curajul cel mai rar este nu atât acela de a spune neapărat nu (cuvânt pe care - sprijinindu-se pe spiritul de clan - toate avangardele au știut întotdeauna să-l pronunțe), cât curajul de a exprima, în singurătate, exact ceea ce ai de spus, de preferință fără să-ți pese de etichetele ce ți s-ar putea pune și cu atât mai puțin de cele puse deja altora. După convingerea lui profundă
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
Care cu un picior de lemn, care fără un braț. Erau tineri, iar unii purtau decorații... Mais enfin! a exclamat "Oncle Bob". A quoi sert la police?... Police - s-a răstit un tânăr blond - du pain, să ne dea pâine! Pronunța corect franțuzește. Impresionat, "Oncle Bob" a început să distribuie ceva... A venit un vehicul arhaic. Și la noi (adică la Londra) sunt din ăștia, explica "Oncle Bob", dar acolo poliția nu glumește. Și a rămas puțin pe gânduri. Dar rup
File de istorie (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10599_a_11924]
-
social și cultural, nu implică etichetarea "cult" / "incult", ci rămîn cumva în domeniul controverselor între specialiști și al preferințelor individuale. Poate că e la mijloc și o scădere a sensibilității "latino-romanice": în trecut, împotriva unor grafii cu z s-au pronunțat oameni de cultură pentru care franceza era un reper permanent și care simțeau îndepărtările față de etimonul romanic ca pe o greșeală gravă. Mioara Avram, în Ortografie pentru toți (1990), consacră acestei oscilații un capitol ("s sau z?") în care explică
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
s: filosof (filosofie, filosofic), acceptându-se ca variantă literară și cea cu z. Au rămas neschimbate - adică scrise (și pronunțate, conform normei) cu s - cuvintele disertație, disident, desinență (fr. dissertation, dissident - dar désinence, cu șzț). De fapt, acestea sînt frecvent pronunțate cu z; diferența fonetică dintre s și z fiind însă extrem de mică (o pură distincție de sonoritate), variațiile în rostire nu sînt supărătoare; în scris, ele atrag atenția considerabil mai mult. E interesant că tendința de sonorizare a lui s
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
supărătoare; în scris, ele atrag atenția considerabil mai mult. E interesant că tendința de sonorizare a lui s între două vocale pare să existe în româna actuală, dar ea nu funcționează automat și constrîngător. De pildă, în disertație, s este pronunțat de mulți z, lucru care nu se întîmplă de loc în aparițiile secvenței gramaticale -ise-, la mai mult ca perfect (venise, rodiseră). În acestă categorie de fapte e interesantă evoluția normelor. În 1982, Alexandru Graur putea încă scrie, în Dicționar
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
intervocalic, iar cititorii și-au închipuit că și aici s trebuie citit z." Tot Al Graur s-a luptat - fără succes - să impună forma a sezisa (mai firească, pentru că verbul provine din fr. saisir, în care al doilea s se pronunță z), în vreme ce uzul alesese deja (din comodități și preferințe spontane de pronunție) forma a sesiza. De altfel, în 1929, Sextil Pușcariu (în articolul Proiect de reformă a ortografiei române) preciza că se scriu și se rostesc "numai cu s: Asia
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
fi rămas un critic mediocru. Nu ar fi lipsit mult ca E. Lovinescu să se mențină și să se complacă într-o atmosferă de resemnare și fatalitate. Premisele scepticismului său filosofic acolo ar fi condus. Afirmația "avem ideile temperamentului nostru", pronunțată ca o lege inflexibilă, nu ar fi dus departe, neîngăduindu-i să se lupte cu propriile inerții, pe care și le cunoștea foarte bine: paseismul, refugiul în amintire, contemplativitatea, provincialismul moldovenesc, melancolia sumbră provocată de ineluctabilul zădărniciei universale. Ar fi
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10619_a_11944]
-
dezvălui și motivele de fapt ce-i complică opțiunea - de pildă, existența unui guvern comunist în Republica Moldova, căruia noi îi căutăm în coarne -, când dânsul pretinde că are nevoie de probe științifice, provenind din surse de specialitate spre a se pronunța trebuie să facem un efort în plus spre a înțelege pe ce lume trăim. Și cum se știe că dl Băsescu nu numai simte, dar și presimte pulsul societății românești, avem motive de îngrijorare. Nu pentru că am fi în urma Europei
Avem motive de îngrijorare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10611_a_11936]
-
sau formați de novo în coledoc. Calculii din VB sunt colesterolici sau din bilirubinat de calciu. Calculii de novo din CBP sunt pigmentari și se formează prin actiunea bacteriilor asupra fosfolipidelor și a bilirubinei. Chiar dacă este dificil de a ne pronunța dacă un calcul coledocian diagnosticat după colecistectomie este format de novo sau migrat din VB, Calculii bruni pigmentari vor fi considerați că s-au format după colecistectomie[1]. Calculii din coledoc se situează în proximitatea ampulei Vater. Obstrucția CBP crește
Revista Spitalului Elias by ANA MARIA BUCUR, ANA MARIA ORBAN-ŞCHIOPU () [Corola-journal/Science/92056_a_92551]