14,695 matches
-
mai multe ori fraza lui Nietzsche: "Dieu est mort", extrasă din contextul dramatic al biografiei și operei autorului, și fluturată ca un steag anunțînd o mare victorie. Religia banului, principala idolatrie, nu-i decît o formă de ateism activ. Aici propaganda e subtilă, infuză, strecurată în fraze mai mult sau mai puțin directe care lucesc ici și colo, fie ca să ia în derîdere ideea de Dumnezeu, fie valorile morale. E inteligent să asociezi noțiuni ca "raisonnable" și "plaisir" (care uneori pot
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
se mai permite să creeze în afara perimetrului fixat de forurile de îndrumare, dar e obligat să prefacă structura internă a creației, tematica, stilul, compoziția, fiind dator să participe la programul de educație și agitație elaborat de partid, trebuie să facă propagandă. Ceea ce presupune accesibilitate, reducere a câmpului de acțiune, personaje pozitive exemplare. în cultura română, dogmatismul a ruinat producția unor mari scriitori: Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Camil Petrescu, G. Călinescu. E uimitor și deprimant saltul în gol, de la Baltagul, Creanga de
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
Printre altele, ne informează el, a avut loc o dezbatere despre Lenin, când a vorbit și Lucrețiu Pătrășcanu. Sala se umpluse până la refuz de comuniști și de simpatizanții lor, ceea ce a alertat poliția. Petru Comarnescu e acuzat că a înlesnit propaganda comunistă în fața Palatului regal și într-o clădire (Biblioteca Fundației, actuala B.C.S.), înălțată de Carol I. Se produc dezordini și chiar busculade la conferințele despre Chaplin, care era "jidan" sau despre André Gide, pe atunci filo-comunist. Petru Comarnescu e atacat
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
filozofului nu-i mai surădea o carieră românească, nu mai credea în "românism " și în celebritatea de tip provincial. La Lisabona, caută compania celor mai străluciți europeni pe care-i poate întălni: ăl cunoaște, prin António Ferro, ministrul portughez al propagandei, pe Ortega y Gasset (27 martie 1942), căruia ăi vănează intens tovărășia în decembrie același an; se apropie de Eugénio d "Ors, pe care ăl considera un afin; reușește o întălnire la Madrid, în casa lui Busuioceanu, cu Ortega y
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
țină departe de ingerințele ideologice, prin cultivarea unui elitism nu de puține ori criticat dur de la centru. Prin traduceri erau oferite alte repere valorice unui cititor ușor de derutat de bonzii literari ai zilei, efemeri lozincarzi popularizați de manuale și propaganda vremii, tulburi, frunzoși, “tomiști” fără Sfântul Toma. Astfel, “poezia de notație”, cu punct de plecare posibil în lirica unor ermetici italieni, ca Ungaretti, Montale, Quasimodo, sau insolitul Saba, alături de traducerile acoperind mari arii culturale, inclusiv din literele europene occidentale, ne
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
de pe un trotuar pe altul, alternau cu steagurile sovietice roșii, fluturînd în vînt. Acestea erau imaginile obișnuite, practic, pe fiecare stradă din oraș, la fel ca si afișele și stindardele de tot felul, care repetau, pînă la sațietate lozincile de propagandă ale noului nostru paradis. Pe arterele principale, muzica obligatorie urlă de dimineață pînă seara. Mi-am dat seama, cu groază, cît de imuni devenisem la această vulgaritate atotstapinitoare. La început, fusese de nesuportat. Acum se părea că ne obișnuisem cu
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
festive ale academiei sau ale consiliului de stat. Din ceea ce constituia conținutul real al făuririi de cultură cărturarii renumiți erau excluși, nu mai erau socotiți apți să rezolve sarcinile de învățământ, de educare a cititorilor, îndeletniciri subsumate acum aparatului de propagandă. Mentorul care fusese adulat și ale cărui formulări făceau ocolul târgului a fost retrogradat, pus pe o linie moartă. Și-a pierdut catedra la facultate, nu i se mai dădea voie să vorbească tinerilor decât despre pățanii oarecari din viața
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
setea de spectacol. După o scurtă escapadă, se așeza și el în bancă, alături de alți savanți ascultând atent lecțiile insipide ale unor activiști de partid, din care era constrâns să extragă în-vățăminte pentru propria activitate. Din această conviețuire cu stereotipia propagandei s-a nutrit și Scrinul negru. Și în articole de ziar marele cărturar îndeplinea ce i se dicta, repeta sloganele la modă, difuza senzația că a pierdut facultatea de a cugeta (tocmai el care impresionase prin agerimea spiritului), că a
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
fost verificat în marea țară vecină. Declarații de afiliere la regim s-au înmulțit, mai ales sub amenințarea cnutului. Un observator din afară remarca tot timpul în peisajul literar stagnarea și pustietatea, cultura era socotită o anexă a aparatului de propagandă. Această priveliște a marcat timpul când în fruntea treburilor obștești a stat Gheorghe Gheorghiu-Dej. Surprinde ca o bizarerie tentativa unor istorici de a reabilita această fază de instaurare a teroarei și în artă și literatură. În ambele sisteme totalitare (nazism
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
Surprinde ca o bizarerie tentativa unor istorici de a reabilita această fază de instaurare a teroarei și în artă și literatură. În ambele sisteme totalitare (nazism și comunism) s-a experimentat un mecanism de anihilare a esteticului de către ideologie. Cum propaganda decidea tot ce trebuia să se facă a rămas un spațiu foarte redus, unde s-ar fi putut vorbi de specificul reflectării realității prin artă. Când șurubul n-a mai fost atât de strâns în ultimii ani de viață a
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
comunism. Perioada istorică în care sînt "instalate" povestirile din Rebarbor prezintă toate caracteristicile stalinismului dejist și pe cele ale intrării în ceaușism: robotizare socială, teroare politică, infrastructura economică distrusă, servicii publice inexistente sau defectuoase, aneantizare psihică a individului. Îndoctrinat de propaganda comunismului proletar, dresat ideologic să-și execute în liniște "programul de supraviețuire", exponentul "noii orînduiri" apare în toată splendoarea lui abjectă și dezolantă: sărac, murdar, cretin și obedient. Imaginea sub-umanității paupere și declasate pe care o oferă Rebarbor coincide cu
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
care se cer puse în serviciul ridicării națiunii. Progresismul actualizează vocabularul unei stângi generoase, ai cărei exponenți se raliază unei cauze dedicate binelui public. Progres, libertate, egalitate în drepturi, efort de emancipare culturală: inventarul de clișee de care o tenace propagandă prosovietică se servește în anii postbelici este recognoscibil în toate intervențiile lui Mihail Sadoveanu. Entuziasmul nu pare să cunoască limite și deschiderea către lumea nouă implică o preocupare de a tălmăci cititorului și cetățeanului autohton semnificația actului legal în care
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
și a băncilor), dar și literatura și arta sovietică, "experiența iugoslavă" ori atitudinea democrațiilor occidentale. Tot publicistic, dar acum conformîndu-se exigențelor rubricii faptului divers, se relatează în Les Mailles du filet despre întîmplări legate de trecerea ilegală a frontierei, de propaganda comunistă la sate, de răscoale țărănești ori de un accident feroviar. Paleta e completată de numeroase anecdote avîndu-i ca eroi pe potentații zilei - Petru Groza, Gh. Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu etc. - ori pe unii dintre noii pontifi
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
de comunism a lăsat grav descoperită o falie în cunoștințele, iar drept consecință și în conștiințele maselor, falie cu sporite condiții să se lărgească, și anume catastrofal. Aceasta, spunem noi, unde agenți longevivi ai trecutului regim își duc mai departe propaganda. Astfel, una din tezele cele mai frecvent răspândite în tristele trecute decenii a fost ideea parazitismului clasei boierești, că între boierimea și țărănimea românească a existat o prăpastie culturală de netrecut, antagonisme ireconciliabile. În paralel, istoria României era înfățișată ca
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
țării pentru a-și aduna forțele și a-și cîntări în liniște șansele. Doi ani, cît timp se menținu în expectativă, "cu arma la picior", România fu teatrul unor intense frămîntări politice și diplomatice. Opinia publică era divizată. Se făcea propagandă pentru ambele cauze. Adevărații patrioți strîngeau relațiile cu Franța și Rusia solicitîndu-le, în vederea alianței, ajutorul în tehnică de război. Disputat și tergiversat, acest ajutor sosea intempestiv, după ocoluri costisitoare care-l făceau încă și mult neînsemnat. Pe de altă parte
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
de duși că Americani în privința acestei ‘egalitate’ falsă. Diferența de gandire dintre culturi diferite. emanciparea asta feminină distruge multe familii în vestul europei. în vest bărbații fug de căsătorie Se observă că domnul Bucurenci a fost spălat la creier de propagandă “masoneriei”. Știți, acele grupări care sunt interesate în existența uneui populații cât mai pliabile și docile, ergo propagandă feministă, printre altele. Mai și face ghiveci cu idei de speță creștină, când e clar că creștinismul, daca nu e contra feminismului
Confesiunile unui misogin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82376_a_83701]
-
din percepția pozitivă a românilor faptul că Antonescu nu are rădăcini românești Neagu Djuvara: Nu, vreau să spun altceva. Și aici sunt neconsecvent cu mine însumi, pentru că am făcut și eu războiul în Răsărit, iar mintea mea era lucrata de propagandă. Credeam și eu ca facem o cruciadă împotriva bolșevismului și nu am avut conștiința că, trecând Nistrul, comitem o greșeală politică. Ar fi trebuit să facem ce-au făcut finlandezii, care nu și-au depășit granițele. Au refuzat, “sunt vecin
Pogromul românesc de la Odessa by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82672_a_83997]
-
modelului cultural realist-socialist. Altădată, ordinea se modifica: 1. demascarea și demolarea literaturii considerate decadente străine și române; 2. impunerea noii literaturi bazată pe realismul socialist. Mai târziu, în 1948, apar "sarcini" noi: 1. combaterea "decadentismului imperialist", în special american, și propaganda pentru modelul cultural sovietic și din celelalte țări-satelite; 2. revizuirea moștenirii culturale literare; 3. promovarea "literaturii de partid"; 4. critica "rămășițelor burgheze". în fine, un accent puternic se pune pe lupta de clasă, ca armă de luptă, ca principal instrument
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
decât în camera dragei noastre Claudia " unde când mă trezesc " deschid ochii pe Ťcolțul nostalgicť "deși mă mănâncă limba să îi șuier, ca o viperă, soțului ei: -... vezi, Relu, că îți prinde acum bine timpul când ai fost responsabil cu propaganda?! cum să nu-ți amintești ? nu te ocupai tu de gazeta de perete din partea Biroului PCR când am intrat eu în Clădire ca stagiară? nu lipeai tu conștiincios lista cu întârziații, care totdeauna începea cu mine? dar fotomontajele de 23
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
Eliade doctrinar al fascismului" (p. 438). " Se pare că apariția în Italia a monografiei scrise de Culianu nu i-a făcut o plăcere deosebită lui Eliade" (p. 629). Insinuarea se strecoară pe nesimțite: La Londra, de pildă, "pe lângă atribuțiile de propagandă culturală a acceptat probabil și sarcini de alt gen" (p. 384). Alteori se apasă puternic pe pedală. O scrisoare a lui Eliade către Lucian Blaga din 29 iulie 1937 relatează: "Am vorbit cu câțiva șefi... secretarul lagărelor" șnaziste - completează }urcanuț
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
atestată de nici o sursă (subl. M. H.) nu poate fi complet înlăturată, ținând cont de fervoarea sa legionară din această perioadă" (p. 354). " Chiar dacă nu se găsește nici un indiciu al acestor telegrame șexpediate de Eliadeț în arhiva fostului Ministru al Propagandei, povestea e cu atât mai credibilă cu cât..." (p. 389). De mai multe ori autorul nostru capătă calități paranormale, reușind să afle gândurile personajului său principal într-un anumit moment (pp. 257, 373, 378, 358, 444, 585 etc.). în acest
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
a umilit pe solii voievodului (și chiar i-a întemnițat o vreme), încălcând protocolul diplomatic și autodiscreditându-se astfel în fața curților occidentale, amuzate de zeflemeaua princepelui la adresa sultanului. O altă grilă în cartea lui Ovidiu Pecican ne este oferită prin analiza propagandei interne a principelui moldav cu ajutorul bisericilor și mănăstirilor, apoi prin restaurarea pietrelor tombale pentru a puncta importanța dinastiei Mușatinilor, prin letopisețe, cronici și geste. Ștefan cel Mare facilitează o adevărată industrie a evangheliarelor, psaltirilor, apostolilor, mineielor; nu este vorba, însă
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
de la Gazeta Literară, ale cărui începuturi în critică au coincis cu o relativă și de scurtă durată slăbire a hățurilor ideologice, avea să fie cîțiva ani mai tîrziu una dintre ,piesele" principale în dispozitivul spontan alcătuit al victoriei literaturii asupra propagandei obținute la jumătatea anilor '60. La Gazeta Literară, la prima serie a revistei Amfiteatru și din nou la Gazeta Literară, ce se metamorfoza în România literară. Aici l-am cunoscut. Venit la începutul anului 1971 în redacția României literare, unde
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
capătul atîtor ani: e un reper. Și sînt semne că are cine să-l ia în seamă. Mircea Iorgulescu Inițialele GD Înainte de 1989, s-a petrecut un fapt fără precedent: la procesul unui poet din Constanța, acuzat că a făcut propagandă legionară, prin intermediul unui poem în care proslăvea culoarea verde, a fost chemat ca expert un critic literar. Era pentru prima oară când regimul recunoștea (sau simula că recunoaște) că nu înțelege limbajul poeziei, că nu are discernământul necesar în domeniu
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
expert un critic literar. Era pentru prima oară când regimul recunoștea (sau simula că recunoaște) că nu înțelege limbajul poeziei, că nu are discernământul necesar în domeniu și că numai un critic literar ar putea stabili dacă este vorba de propagandă sau de literatură. Oricum, instanța conta pe faptul că expertul va fi cooperant și va susține acuzația adusă poetului. Criticul literar era Gabriel Dimisianu. Fusese ales ca expert pentru că avea reputația unui autentic specialist în literatură, dar și pentru că dovedise
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]