KorAP: Find »[drukola/base=propagandist & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...21 >

505 matches

Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734

în condiții necorespunzătoare a practicii productive, procesul de autogospodărire realizat defectuos. Propune ca în viitor atenția Comitetului de partid pe Centrul universitar să stea calitatea actului didactic, îmbunătățirea modului de desfășurarea a practicii productive, îmbunătățirea cercetării științifice studențești, creșterea calității propagandiștilor, atenție sporită activității cu studenții străini"77. Vă amintiți atmosfera de la acea ședință? Credeați în Ceaușescu sau rosteați o formulă obligatorie? D.T.: Era o mantră care trebuia bifată și, de regulă, eu o făceam într-o frază, când trebuia. Așa

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
principala sursă de informare liberă, dar și spațiul în care, dacă erai lăudat, erai un om sfârșit. S. B.: ...deveneai interesant. D.T.: Acolo era greu dacă apăreai. Eu deja apăream cu Kriterion, cu ungurii, cu Divertis. Studenții partidului: membrii și propagandiștii Studenții membri de partid Sorin Bocancea: Să vorbim puțin despre studenții membri de partid, pentru că și ei erau o categorie importantă în toată economia conducerii. Într-o ședință de Birou din 12 ianuarie 1, Elena Jeanrenaud, conferențiar la UAIC, semnala

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
partid, la o zi după ziua mea. Atunci, tovarășul Ion Iliescu, primul secretar al CJ al PCR, făcând o analiză a calității de partid, a statutului de partid al cadrelor didactice care predau științe sociale și care aveau calitatea de propagandiști, a constatat cu stupoare că acestea nu erau membre de partid. Situația aceasta era în toate liceele din Iași, unde științele sociale erau undeva periferic predate de către oameni care nu erau de specialitate, ci erau profesori de filologie, educație fizică

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
Căci și ASC avea sarcini de propagandă, făcea politica partidului în afară de latura sindicală. De ce a creat partidul o altă structură de propagandă? D. T.: Era nevoia de a răspunde la itemul și la măsura vizavi de perfecționarea pregătirii politico-ideologice a propagandiștilor. Profesionalizarea activității de propagandă. S. B.: Acești studenți aveau funcții și în structurile ASC sau erau în afara structurilor ASC? D. T.: Puțini erau în afara structurilor ASC. Toți erau membrii ASC. Mergeam foarte mult pe recomandarea catedrelor de profil, de unde luam

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
B.: Cum erau racolați ca propagandiști? D. T.: Prin recomandări venite de la catedrele de științe sociale, cei care erau buni la seminar, doritori. S. B.: Se făceau instructaje? D. T.: Da, periodic. La Izvorul Mureșului mergeau cadrele ASC în domeniu, propagandiștii, cadrele toate și se făceau instructaje. Rodica Boer mergea în institutul cutare și în amfiteatre și erau ținuți până seara la ora 20 și li se spuneau teme actuale de politică externă, internă și li se dădeau și țintele. S.

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
din domeniu, lucram bine, ne sfătuiam, gândeam. S. B.: Ce făceau ei ca studenți propagandiști? L-am văzut între acei studenți pe fostul meu diriginte din calsa a X-a, Viorel Butnaru, actualmente cercetător la Institutul "A. D. Xenopol", care era propagandist coordonat de profesorul Agrigoroae de la Istorie. Se știa statutul lor în comunitatea de studenți, se știa că ei sunt studenți propagandiști. D. T.: Da, se știa. Mergeau cu secretarul de an și țineau o informare de 15-20 minute. Ideea era

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
lor în comunitatea de studenți, se știa că ei sunt studenți propagandiști. D. T.: Da, se știa. Mergeau cu secretarul de an și țineau o informare de 15-20 minute. Ideea era profesionalizarea activității de propagandă, să constituim un corp de propagandiști nu numai la partid, ci și la studenți. La profesionalizarea activității ASC, șef comisie la Centru era un student, dar șef comisie în spate l-am băgat pe Sandu Ion, ăla cu invențiile. El a luat câteva premii, era în

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
propagandiști ce conțineau activitățile pe care aceștia le întreprindeau pentru realizarea învățământului politico-ideologic6. Printre activitățile lectorilor se numărau: prelegeri, consultații, stabilirea programelor Universității serale de marxism-leninism, conducerea de seminarii la Universitatea serală, prezentări și expuneri la cursurile de pregătire a propagandiștilor, educație ateistă. În 1973, cei ce răspundeau de activitățile grupului de lectori erau: A. Bîrleanu, C. Morariu, Vasile Popovici, Dumitru Turtă, Em. Bujor și șefii de catedră de științe social-politice7. D.T.: Acești responsabili se vor schimba în timp, fiindcă interveneau

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
universitari 24, adică 21%. 7. Colectivul pentru problemele de metodică, informare, documentare și materiale didactice (șef: Morariu Constantin; adj.: Gîlea Ion, Bordeianu Mihai) avea 22 de membri, din care opt universitari 25, adică 36,3%. D.T.: O întreagă armată de propagandiști. S.B.: Ea se va mai completa în timp cu cadre de nădejde 26. În documentele sale, acest cabinet mai apare sub denumirea de "Cabinetul județean pentru activitate politico-ideologică". D.T.: Da, asta era denumirea mai frecventă. S.B.: În 1977, lectorii Comitetului

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
noaptea, se muncea. Nu erau chestii copiate de la Ceaușescu. Ceaușescu dădea mesaje. Secția de propagandă prelua și veneau după aceea pe uz intern. S.B.: De cine era utilizat Caietul acesta? D.T.: Era pentru studenți, studenții Universității Politice de Conducere, pentru propagandiști, lectorii Cabinetului, și pentru alți beneficiari ai sistemului de propagandă. S.B.: Mai departe: selectarea studenților pentru Universitatea Politică și de Conducere. D.T.: Aici era un set de recomandări de unde și ce metode de selectare trebuia să aplicăm. Să mergem în

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
Liberă" și la "Agerpress". Eu pe acea parte m-am dus. Dar nu se punea problema dacă era interesată, că era sarcină. Dezbaterile erau cele mai interesante și atractive pentru oameni. S.B.: Pe 13-14 martie 198634, a avut loc instruirea propagandiștilor de la cercurile politico-educative din mediul rural. Din mediul universitar au participat: Constantin Logofătu, Adrian Neculau, Liviu Coptil și Ionel Hagiu. Conform repartizării activiștilor pentru cercurile politico-ideologice de la sate35, dumneavoastră ați fost repartizat la Tătăruși. Mai erau încă 36 de activiști

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
ședință 38, Alecu Floareș deplângea faptul că lumea nu participă la învățământul politico-ideologic. Nu reușea să-i aducă partidul, se înscriau și nu veneau, ce se întâmpla? D.T.: Nu veneau. Semnau convocatoare dar nu veneau. S.B.: Iată care era situația propagandiștilor în noiembrie 1970: "din 520 propagandiști au fost prezenți 139 în luna noiembrie; din 520, prezenți 190 în luna decembrie, ca în luna ianuarie această cifră să scadă." Deci, absenteismul era chiar al propagandiștilor. De asemenea, "o frecvență slabă s-

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
că lumea nu participă la învățământul politico-ideologic. Nu reușea să-i aducă partidul, se înscriau și nu veneau, ce se întâmpla? D.T.: Nu veneau. Semnau convocatoare dar nu veneau. S.B.: Iată care era situația propagandiștilor în noiembrie 1970: "din 520 propagandiști au fost prezenți 139 în luna noiembrie; din 520, prezenți 190 în luna decembrie, ca în luna ianuarie această cifră să scadă." Deci, absenteismul era chiar al propagandiștilor. De asemenea, "o frecvență slabă s-a constatat și la Universitatea serală

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
veneau. S.B.: Iată care era situația propagandiștilor în noiembrie 1970: "din 520 propagandiști au fost prezenți 139 în luna noiembrie; din 520, prezenți 190 în luna decembrie, ca în luna ianuarie această cifră să scadă." Deci, absenteismul era chiar al propagandiștilor. De asemenea, "o frecvență slabă s-a constatat și la Universitatea serală de marxism-leninism. Din cei 250 cursanți n-au participat la niciuna din cele 6 activități, sau au participat la 1-2". Pentru eliminarea acestor neajunsuri, se propunea trecerea la

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
IV al anului 197643, care era structurat în următoarele capitole: 1) organizarea conducerii unitare a activității politico-ideologice și cultural-educative (constituirea CEPCS-urilor la niveluri inferioare, instruirea șefilor acestora, controlul acțiunilor în acest sens); 2) organizarea și desfășurarea învățământului politico-ideologic (instruirea propagandiștilor, învățământul ideologic din fabrici, orașe și sate, deschiderea cursurilor Universității politice și de conducere din Iași, reactivarea de către organizațiile de partid, sindicate, UTC și FUS a centrelor de documentare politico-ideologică, deschiderea a șase școli serale UTC - trei în Iași pentru

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
este format din: Trifan Florentina și Mancaș Gabriel (vicepreședinți), Ciocîrlan Vasile, Timoșca Gheorghe, Holga Petru, Teodorescu Stela, Chiriac Ion, Timofte Mihai. Acțiuni de propagadă Teme curente S.B.: În cele ce urmează, vă voi supune atenției câteva planuri de muncă ale propagandiștilor județului Iași pentru a vă aminti dumneavoastră și pentru a vedea cititorii cam ce acțiuni erau organizate. În "Planul de muncă" pe trimestrul II al Secției propagandă 49, adoptat pe 8 aprilie 1974, se prevedea un întreg capitol de "Acțiuni

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
Preluam și eu la nivelul UASC-ului itemi din programele care erau elaborate la nivel de județ sau național. M-am extras. Nu eram un cadru de nădejde care să meargă cu ochii închiși, zelos, activistic, să fie un devotat propagandist. De aceea nici nu am fost delegat la congresele UTC-ului. S.B.: Pe 14 martie 1986, Secția propagandă a adoptat un Plan de măsuri privind marcarea Anului Internațional al Păcii 60. Se prevedeau acțiuni sub genericul " Tineretul României dorește pacea

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
unde nu s-au ocupat locurile; * încheierea situațiilor școlare; * stabilirea sarcinilor cadrelor didactice; * realizarea orarelor; * întocmirea jurnalelor grupelor studențești. III. În domeniul cercetării științifice - stabilirea planurilor de cercetare. IV. Domeniul ideologic și politico-educativ: stabilirea structurii învățământului de partid și a propagandiștilor, organizarea dezbaterilor, revizuirea agitației vizuale, instruirea îndrumătorilor nemijlociți, studierea regulamentelor de cămin, buna funcționare a stațiilor de radioamplificare și a cluburilor, activități la CCTS. V. Domeniul organizatoric (asigurarea permanenței la biroul Comitetului, a ofițerilor de serviciu la telefoane, luarea în

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
folosim acest sistem și să insistăm asupra modului de a-l ajuta pe om să gândească în mod politic prin evitarea tendinței de sistematizare. Modul politic de a gândi trebuie să fie elementul esențial pe care să-l aibă orice propagandist. Să-mi fie cu iertare, dar și la Cabinetul județean de partid am constatat această schematizare. Eu am zis următorul lucru: în momentul în care filosofia și economia politică se pun în schemă, s-a terminat cu ele pentru că aceasta

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
zis următorul lucru: în momentul în care filosofia și economia politică se pun în schemă, s-a terminat cu ele pentru că aceasta înseamnă golirea lor de conținutul științific. Cred că ar trebui să fie folosiți într-o măsură mai mare propagandiștii vechi care, prin experiența lor, să ajute tinerii propagandiști". Todosia arată că metoda dialogului, care se propusese în ședință, cere un anumit nivel de pregătire al propagandiștilor și cursanților. De asemenea, el spune: "Vă informez că crește foarte mult interesul

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
științific. Cred că ar trebui să fie folosiți într-o măsură mai mare propagandiștii vechi care, prin experiența lor, să ajute tinerii propagandiști". Todosia arată că metoda dialogului, care se propusese în ședință, cere un anumit nivel de pregătire al propagandiștilor și cursanților. De asemenea, el spune: "Vă informez că crește foarte mult interesul pentru relațiile internaționale sub toate aspectele și trebuie să mergem în întâmpinarea satisfacerii cerințelor. Cele mai multe probleme pe care le pun tinerii sunt de politică externă. Dacă stăpânim

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
internaționale sub toate aspectele și trebuie să mergem în întâmpinarea satisfacerii cerințelor. Cele mai multe probleme pe care le pun tinerii sunt de politică externă. Dacă stăpânim bine problemele, o discuție cu cursanții se desfășoară foarte interesant"11. Remarcând slaba pregătire a propagandiștilor, Ilie Dodea propune utilizarea celor mai buni lectori ai Cabinetului județean de partid 12. Care erau cei mai atractivi lectori ai Cabinetului județean de partid? D. T.: Cei de la Școala interjudețeană erau cei plătiți. Dodea era cel mai bun. Și

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
bună informare politică (trebuie utilizați lectorii Comitetului municipal), sunt necesare întâlniri ale șefilor de partid cu studenții, este necesar sprijinul organelor de partid în combatere aspectelor negative (mai ales la studenții de la Conservator). Cât de dese erau întâlnirile studenților cu propagandiștii? D. T.: La noi, la facultățile de profil, erau periodice, erau informări de sinteză sau conferințe cu diferite ocazii. La noi, ca activitate de profil, lucrurile astea erau în practica cotidiană. Se amestecau atunci istoria filosofiei cu filosofie pură și

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
la dumneavoastră? D. T.: Surprinzător de bine. Prin martie 1990, când erau FSN-urile și la nivel de universități, erau niște propuneri pentru promovare la gradul de lectori ce ne vizau și pe noi, cei de la Științe sociale... S. B.: ...propagandiștii... D. T.: Da, pe noi, propagandiștii. Și studenta Sabău Dorina a fost, dacă nu mă înșel, printre liderii studenților care s-au ridicat în Senat și m-au propus. Ea cu încă o studentă de la Chimie și cu un student

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
bine. Prin martie 1990, când erau FSN-urile și la nivel de universități, erau niște propuneri pentru promovare la gradul de lectori ce ne vizau și pe noi, cei de la Științe sociale... S. B.: ...propagandiștii... D. T.: Da, pe noi, propagandiștii. Și studenta Sabău Dorina a fost, dacă nu mă înșel, printre liderii studenților care s-au ridicat în Senat și m-au propus. Ea cu încă o studentă de la Chimie și cu un student de la Electro, dacă nu chiar Butucă

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]