739 matches
-
pot apărea noi idei, un factor inovator (Salvador et al., 2005). T. poate constitui și un partener important al administrației locale, sprijinind, spre exemplu, dezbaterea publică în jurul unor chestiuni de interes comunitar. Accesul mai frecvent al copiilor la ICT, datorat propensiunii naturale către învățare, generează sustenabilitatea impactului pe termen lung. T. înlătură o barieră importantă care se face simțită încă de la vârste mici. Localizate, adesea, în vecinătatea sau chiar în incinta școlilor rurale, aceste instrumente facilitează elevilor accesul la Internet și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
părți în conformitate cu această recunoaștere (Williams, 2001, pp. 525-553). Concluzii Prima concluzie cu care am putea încheia se referă la cauzele războiului. Dacă într-adevăr natura regimului politic intern are consecințe în direcția reducerii (democrație) sau accentuării (autoritarism, dacă nu totalitarism) propensiunii către inițierea războiului, atunci este foarte posibil ca una dintre principalele cauze ale războiului - incertitudinea derivând din situația de anarhie - să fie șubrezită. Cu alte cuvinte, perspectiva păcii democratice este de așteptat să dezactiveze una dintre principalele cauze ale războiului
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
elaborate. Astfel, este mai probabil ca o credință religioasă să se transpună în practică dacă persoana respectivă este femeie, cu atât mai mult cu cât aceasta este mai în vârstă. Datele validează ipoteza efectului vârstei asupra frecventării bisericii, precum și a propensiunii femeilor pentru a merge la biserică. Efectul socializării religioase este unul foarte puternic, însă acesta este prezent numai în modelul pentru datele din 1999, predictorul lipsind pentru 2005. De asemenea, educația are un efect puternic asupra practicii religioase însă numai
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
nu mai e văzut doar ca prozator „social”, „ruralist”, ci mai ales ca analist al naturilor problematice, al ființelor complicate, devastate de ruptura dintre conștiință și comportament. Cercetată atent, detectivistic, legenda „impopularității” scriitorului, laitmotiv al studiilor precedente, e explicabilă prin propensiunea spre „realismul analitic” prin care Duiliu Zamfirescu își devansa contemporanii și prin voința sincronizării discursului epic cu acela european practicat de Maupassant, Zola, Flaubert, D’Annunzio, Verga, Tolstoi. Planetariu (1984) conține studii de istorie literară consacrate lui M. Sadoveanu, T.
ADAM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285175_a_286504]
-
ori tratate tangențial. * Referindu-ne la emigrația română În America, socotim necesară reluarea unei Întrebări, căreia nu i s-a răspuns Încă, deși a fost formulată demult și a suscitat chiar unele dezbateri, neîncheiate Însă cu clarificările necesare: au românii propensiunea emigrării? Națiunea aceasta a fost una predispusă migrației sau a evitat-o, nu numaidecît de teama neantizării? Se acceptă azi, ca o axiomă cvasianonimă, că emigrarea a reprezentat o pornire tainică a omului dintotdeauna, imuabilă ființei sale, adică o dimensiune
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
trăsături par să fie resemnarea, seninătatea, bunătatea. În narațiune descrierile, dialogurile, epitetele sunt menite să autentifice faptele, fără să se poată evita o anume impresie de artificial. Masivul roman Cumpăna vremii (1943) dezvăluie o viziune mai cuprinzătoare, probând și anumite propensiuni filosofice. Ponderea epică o dețin biografia, stările, gândurile, psihologia, metamorfoza personajului principal, un inginer a cărui luptă dură cu viața l-a oțelit, dar i-a și împietrit sufletul. Deși adversitățile exterioare, propriile defecte, scepticismul provocat de răul, paradoxurile și
MANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287977_a_289306]
-
din literatura universală, printre care titluri din proza, lirica și folclorul chinez, numeroase traduceri rămânându-i în paginile unor reviste. Primele sale cărți de poezie, marcate puternic de influența lecturilor, au atras atenția asupra unei sensibilități adolescentine, susținute de o propensiune spre meditația existențială și de preocuparea de a fi concordant cu spiritul stilistic al liricii românești moderne (alcătuiește, de altfel, și o antologie de lirică românească, apărută în Iugoslavia, la Split, în 1973). Pentru versurile cuprinse în culegerea Ochii și
MARTINOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288048_a_289377]
-
autorul: să șocheze. Liniile grave se clatină, făcând ca tragicul să cedeze grotescului, artificialului ori parodicului; se ajunge la Galgenhumor - la „umorul de spânzurătoare”. Pare limpede că Herodiada lui Mallarmé a dictat împărțirea în cântece, inclusiv apelul la secvențe dialogate. Propensiunea spre grotesc stă însă și sub influența Salomeei lui Jules Laforgue, de unde resorturi funambulești, tentația de a descompune un profil, o scenă consacrată, pentru a le reface apoi parodic. De la autorul Moralităților legendare provine ideea subtitrării, încât modelul Hamlet sau
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
și instanțelor intermediare variaz). Structurile nu produc în mod direct efectele. Ele nu acționeaz) în sensul care o fac agenții. Cum pot fi atunci înțelese forțele structurale? Cum poate cineva consideră cauzele structurale ca reprezentând ceva mai mult decat vagi propensiuni sociale, sau tendințe politice prost definite? Agenții și instanțele intermediare acționeaz); sistemele că ansambluri, nu. Ins) acțiunile agenților și instanțelor intermediare sunt afectate de structură sistemului. Prin ea ins)și, o structur) nu conduce direct la un rezultat, măi degrab
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
română ale posturilor de radio Europa Liberă și Radio France Internationale și la reviste ale românilor din exil („Limite” și „Meridian”). Poezia pe care o scrie I. este una modernistă, marcată uneori de accentele unui neoromantism lucid, „controlat”, vădind alteori propensiuni expresioniste, o poezie însă cu precădere imagistă și totodată cerebrală, meditativă la modul parabolic. Un anumit vitalism ori energetism e temperat de o permanentă reflecție intelectualistă subiacentă. Trăsăturile definitorii sunt vădite încă din cartea de debut, în care elementele, vegetația
IULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287644_a_288973]
-
lunii august, să poarte discuții cu Diamandy și Erdelyi 62. Din partea Înaltului Comisar român la Budapesta nu au obținut decât o atitudine politicoasă, dar rezervată, însă Erdelyi era mult mai entuziast în privința apropierii politice româno-maghiare63. Reticențele lui Constantin Diamandy, în contrast cu propensiunile lui Ioan Erdelyi, față de proiectele de uniune româno-maghiară, au fost remarcate până și de către generalul american Bandholtz, altfel atât de puțin atent la nuanțe 64. Se pare că această stare de lucruri s-a prelungit și în cursul lunii septembrie
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
antirus, abil manipulat atât de Gheorghiu-Dej, cât și de Ceaușescu, a aruncat intelighenția în brațele partidului. Rezultatul: un nou refugiu în interstițiu, acolo unde s-a nutrit din ideea că orice radicalizare a discursului său poate antrena intervenția devastatoare sovietică. Propensiunea către abordarea registrului problematic major al societății românești a fost blocată în aceste condiții, generând inevitabila mediocritate. Astfel, naționalismul nu a dobândit o dimensiune antimarxistă, resentimentele față de sovietici s-au exprimat în același registru minor și provincial, fără a provoca
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1991, București), prozator și eseist. Este fiul Iovei (n. Romcea) și al lui Ilie Lăncrănjan, țărani. L. se simte mândru de originea sa, fapt sesizabil mai ales în intenția de a da o dimensiune epopeică monografiei satului tradițional, precum și în propensiunea pentru tipul eroului naționalist, de o fervoare aproape mistică în tendința sa revoluționară. Cel căruia, în virtutea acestui fapt, i se va spune mai târziu în mediul scriitoricesc Bădia, frecventează până în 1951, când va fi selecționat pentru Școala de Literatură „Mihai
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
victime ale încartiruirilor forțate, conștienți însă de imperativul național al reîntregirii. O radiografie a opiniilor, de la neutralitate la filogermanism și la pactizarea servilă cu propaganda ocupantului, se realizează prin incursiunea în varii medii sociale. Scriitor cultivat, pe alocuri livresc, cu propensiuni pentru erudiția istorică (heraldica și genealogia, exploatate într-o etalare cvasiștiințifică, dar dezlânată în plan epic), G. resuscită în Vest, un roman al Timișoarei, o legendă tenebroasă despre contesa Elisabetha Báthory, presupusă favorită a lui Mihai Viteazul. Romanul se desfășoară
GESTICONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287227_a_288556]
-
fost un mediu experimental superb pentru dictatură: nicicând oamenii nu au fost mai fericiți, fiindcă statul gândea În locul lor și tot statul le dădea și de mâncare. În istoria modernă a României, momentele de dictatură și de instabilitate politică cu propensiuni dictatoriale au fost mai multe decât eșantioanele de libertate democratică: lucrul acesta trebuie să dea de gândit. La nivel social, și acum trăim Într-un mediu cu propensiuni dictatoriale: oamenii visează „mâna de fier” care să facă ordine și se
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
istoria modernă a României, momentele de dictatură și de instabilitate politică cu propensiuni dictatoriale au fost mai multe decât eșantioanele de libertate democratică: lucrul acesta trebuie să dea de gândit. La nivel social, și acum trăim Într-un mediu cu propensiuni dictatoriale: oamenii visează „mâna de fier” care să facă ordine și se bucură paroxistic atunci când mai cade - foarte rar, din păcate - câte-un cap de sus. Nostalgia parului totemic, din vremea lui Țepeș, e foarte puternică și azi. Și ar
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Întâmplător, atenția acestei generații s-a focalizat În direcția „provinciilor imaginare”, atât de atent analizate Într-o carte de către Nicolae Oprea: provincii fantasmatice, mitice, marginale, populate - ca În Omul de nisip al lui Mircea Ghițulescu -, de ființe vegetale stranii, cu propensiuni mesianice, răsăritene, marcate de dorința instituirii unui sistem educativ informal, alternativ, construit pe o logică monastică. Acestei generații Îi datorăm Însă și refacerea legăturii cu interbelicul spiritualist, chiar național și naționalist, deschiderea Înspre stilistica dispersivă a Balcanilor (prin exaltarea lui
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
autobiografie și conține „amintiri și mărturisiri”, pagini care pot fi subsumate jurnalului memorialistic dominat de evocare. Sunt creionate figuri de mari personalități, situații reconstituite în spiritul adevărului, dar nu fără culoare, confesiuni patronate de sinceritate, mărturii ale unui om cu propensiune spre interogarea sensurilor vieții. SCRIERI: Ideile lui J.-J. Rousseau asupra educației, București, 1892; Către noua generație, București, 1912; Ofensiva națională, București, 1913; Poporul. 1913, București, 1913; Primăvara literară, București, 1914; Școala poporului, București, 1918; Altă creștere: școala muncii, București
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
portretistice morale oarecum generalizată, dar nu și abstractizată”. În actul de valorificare a semnificațiilor, criticul împinge pe scriitor de la spate, aducându-l în prim-plan. Apăsarea insistentă, pentru efecte scenice, pe note de caracter relevante demonstrează la memorialist mai curând propensiune spre șarjă decât dorința pătrunderii psihologice. Moralist sever, criticul își ia toate precauțiile să apară în fața posterității sub masca unui ironist detașat sau chiar a unui observator clasic, educat să cultive serenitatea. Resemnarea, întâlnită frecvent și în corespondență, e negreșit
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
creînd-o pe Eva din coasta bărbatului, a luat și o parte din sufletul acestuia, sau sufletul ei a fost creat anume de Dumnezeu? Aceeași problemă se pune când e vorba de crearea oricărei ființe umane, iar Augustin dovedește o anumită propensiune pentru traducianism care fusese deja lansat în Africa de Tertulian. Bibliografie. Pentru De Genesi: ediții CSEL 28, 1, 1984 (I. Zycha); BA 48-49, 1972 (P. Agaesse - A. Solignac, 1972); NBA 9, 2, 1989 (L. Carrozzi). Pentru scrierile despre căsătorie: NBA
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
despre creație și despre Adam și Eva și lua în derâdere ideea de a considera drept Dumnezeu unic și suprem un zeu inferior și limitat, așa cum se dovedește a fi cel din Vechiul Testament. Firește, Chiril, în replică, aruncă acuzația de propensiune spre mitologie asupra religiei grecești și respinge lectura Pentateuhului ca ansamblu de mituri: “în Sfânta Scriptură inspirată de Dumezeu nu este nimic fabulos (mythikon), ci totul e pe deplin adevărat” (III: PG 76, 632B). Fie că rămâne la sensul literal
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
banale și conformiste și a unei existențe terne constată că aspirația către independența deplină față de societate este irealizabilă, iar „evadarea” sa eșuează. Aici descripția amănunțită a cotidianului e dublată de o morală existențialistă, contrabalansată, pe de altă parte, de o propensiune spre cultivarea unui „exotism” social (peripeții prin mediile plastico-expoziționale, amoruri pasagere, salahorie ocazională în piața de legume, chefuri ostentativ boeme, situații laborios pitorești, stranii și „semnificative”). Autenticitatea artistică cedează astfel teren în fața unor accente de kitsch romanesc. Preocuparea pentru complexitatea
GIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
volume sau rămase în manuscris - din opera a 157 de autori greci și a 80 de autori latini. Înregistrând cu migală ecourile scrierilor antice în România, L. evidențiază sentimentul clasic drept componentă esențială a spiritului românesc și pune în valoare propensiunea spre valori antice ca semn al apartenenței la spațiul istoric și cultural al Romei. SCRIERI: Cum trăiau romanii, București, 1965; Ovidiu. Omul și poetul, Cluj, 1971; Ovidiu, poetul exilat la Tomis, Constanța, 1973; Clasicii antici în România, Cluj-Napoca, 1974; Călători
LASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287750_a_289079]
-
a distanței optimale (vezi și Iluț, 2000). Concepția freudiană argumentează că tabuul incestului este înscris în psihicul nostru de adâncime. Raționamentul ar fi următorul: datorită familiarității, a contactului fizic și afectiv dintre mamă și fiu, acesta din urmă are puternice propensiuni sexuale față de mama sa. El vede însă că tatăl se bucură de privilegiile erotice, de unde gelozie și ostilitate față de propriul tată, dar și teamă față de el, pentru că îl simte mai puternic. Soluția este să-și reprime impulsul incestuos. Acesta trece
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
occidentul european indică opțiuni majoritare pentru mariaj și familie, dar cu o toleranță mai mare decât în anii ’60 față de coabitare și de a avea copii în afara căsătoriei. Tineretul din Europa Centrală și de Est, inclusiv din România, declară o propensiune și mai ridicată față de căsătorie și copii. Dar după cum se subliniază cu tărie în literatura din domeniu, declarațiile sunt una, atitudinile din spatele lor altceva, iar până la traducerea în acte efective de conduită, drumul este destul de lung. Și cu toate că personal am
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]