306 matches
-
dimensiuni cantitative ale desfășurării unei acțiuni sau ale unei însușiri, nominală sau verbală: „De-i suna din corn o dată / Ai s-aduni Moldova toată, De-i suna de două ori / Îți vin codri-n ajutor.” (M. Eminescu, I, 183), „Cu proporțiuni neschimbate - o lume înmiit de mare și alta înmiit de mică ar fi pentru noi tot atât de mare.” (M. Eminescu, I, 24) • factorul (factorii) sau cadrul în conformitate cu care se desfășoară o acțiune verbală: „De la început până la sfârșit toate personajele se poartă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de creația lui Alecsandri. O găsim într-un text al lui Hasdeu din 1868 despre Costachi Stamati: "prea puțini au fost genii covârșitori ale căror versuri să fie toate frumoase, deosebindu-se unul de altul numai doară prin forme și proporțiuni, ca diferite boabe de mărgăritar"114. La originea acestei reprezentări stă o figură multiseculară, care face parte din tradiția cultă a florilegiilor de locuri comune. În Renaștere, în spațiul francez găsim sub numele de marguerite un gen al culegerii de
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
eram amenințat să-mi ardă casa și că am să fiu ucis a doua zi, dacă atunci am avut curajul să vorbesc de evrei cum am vorbit, vă puteți Închipui că astăzi am să am același curaj.” Atunci ziceam că „proporțiunea dintre evrei și români este prea mare; orice părere am avea noi de această rasă, ori cât de mult am admira noi și sobrietatea ei și viața ei În familie și spiritul ei de economie și calitățile ei intelectuale, este
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
rasă, ori cât de mult am admira noi și sobrietatea ei și viața ei În familie și spiritul ei de economie și calitățile ei intelectuale, este evident că În momentul de față acest element este străin la noi, și că proporțiunea lor nu este așa Încât să nu constituie până la oarecare punct un pericol pentru noi.” Carp a Încercat să arate care era deosebirea dintre el și liberali, atunci când era vorba de străini, spunând „dvs. voiți să scăpați de acel rău, luând
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
a menține dispozițiile date anul trecut pentru deplina respectare și cinstire a zilei de 1 decembrie în toată țara, nu numai în Ardeal, cum se obișnuia până atunci (sic!) [...]. Nu trebuie să se creadă că ceea ce s-a făcut în proporțiuni atât de mari anul trecut la 1 Decembrie, pentru consacrarea solidarității Micii Înțelegeri, nu se cuvine acum și memoriei sfinte a marilor eroi și martiri ai românismului" ("Universul" de luni 29 noiembrie 1937, p. 15). Într-adevăr, abia în ultimul
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
aveam altă ambițiune decât de a trăi liberi ca cetățeni români în patria noastră, și a vedea onoarea, viața și averea fiecăruia garantate prin instituțiunile țării; noi, cari ne-am săturat de a vedea că datoriile Statului sporesc în aceeași proporțiune în care sporesc și dările ce ne sunt im puse, suntem nu numai în tot dreptul a vă cere vindecarea răului, dar suntem totodată în pozițiunea cea mai favorabilă, pentru a vedea și a judeca lucrurile cu nepărtinire și aceasta
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aibă o deopotrivă înrâurire asupra alegerii deputaților orașelor. Pentru acest sfârșit vă propunem mai jos măsuri, cari le cunoaștem cu toții că vor fi foarte eficace. Vom mai observa în ceea ce privește numărul de deputați ai orașelor, că el este prea mare în proporțiune cu interesele ce le reprezintă. Astfel ar fi des tul ca Bucureștii să dea patru deputați, Iașii trei, Craiova, Galații, Focșanii, Bârladul și Botoșanii câte doi, iar celelalte orașe câte unul. Pentru aceste cuvinte vă propunem următoarele modificațiuni la legea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
adresa nr. 80 din 20 ianuarie/1 februarie 1873) comitetul societății amintite de Bacalbașa s-a pronunțat, la 31 ianuarie/12 februarie 1873, în legătură cu: 1) forma și aspectul proiectului trimis în fotografie de d. Carrier Belleuse; 2) instalarea monumentului în raport cu proporțiunile și cu caracterul său; 3) inscripțiunile ce urmează a se pune pe monument“ („Statua lui Mihai Viteazul. Proces verbal“, TRC., an. XI, nr. 1088, 14 octombrie 1873, p. 2). Fragmentul citat de Bacalbașa a fost verificat de noi cu textul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
accesibilă numai pe această cale (similară, ca stare de spirit, reeditării specifice MER). 1. Model exemplar. Protagoniștii jocului intertextual, hipotextul și hipertextul, se situează în spațiul textual al aceleiași nuvele (intratext prozastic) sau în texte diferite (intratext transprozastic). (H1) Cu proporțiuni neschimbate o lume înmiit de mare și alta înmiit de mică ar fi pentru noi tot atât de mare. Și obiectele ce le văd, privite c-un ochi, sunt mai mici; cu amândoi mai mari; cât de mari sunt ele absolut? Cine
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
universal se scurge uniform în orice punct, de la minus infinit la plus infinit. "Spațiu-timpul" este cilindric: spațiul este curbat și închis, întocmai ca cercul de la baza unui cilindru, însă timpul este "drept" și deschis ca axa unui cilindru 67. Cu proporțiuni neschimbate o lume înmiit de mare și alta înmiit de mică ar fi pentru noi tot atât de mare.[...] Și, într-un spațiu închipuit ca fără margini, nu este o bucată a lui, oricât de mare și oricât de mică ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Așadar, și Eminescu începe cu spațiul. Să ne-nchipuim lumea redusă la dimensiunile unui glonte, și toate celea din ea scăzute în analogie, locuitorii acestei lumi, presupuindu-i dotați cu organele noastre, ar pricepe toate celea absolut în felul și în proporțiunile în care le pricepem noi (Eminescu: 2011, II, 33). Păstrarea configurației argumentării de la hipotextul filosofic la hipertextul diegetic trimite la ceea ce în termenii lui Christophe Cusset se numește homotaxă. Ea facilitează vizualizarea, de către lector, a celor doi poli intratextuali și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
serb și slovac implică acest fenomen pe câmpia Olteniei și a laturii învecinate din Temeșiana, mainainte adică de răspândirea elementului român în direcțiunea gurilor Dunării”. „Putem afirma, continuă Hasdeu, că-n limba plugăriei române slavismele cele mai necontestabile sânt în proporțiune de cel puțin opt la zece către toți ceilalți termeni de altă origine”. Această situație este exemplificată cu plug, cobilă, grindei, cormană, plaz, rariță, brazdă, răzor, a îmblăti, țelină, ogor, târnăcop, tern „scaiete”, polog, greblă, snop, stog, claie, căpiță, grapă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
dese întruniri în sala Orfeu, pe care a închiriat-o până la Paște. Sub atâtea lovituri, în fața marelui scandal în care sunt implicați frații Maican și generalul Al. Anghelescu, ministrul de Război, obosit, se înțelege, și prevăzând că furtuna va lua proporțiuni uriașe, Ion Brătianu anunță în ședința Camerei de la 22 februarie că și-a depus demisiunea în mâinile Regelui și că Maiestatea-Sa a însărcinat pe principele Dimitrie Ghica cu formarea noului cabinet. Până la această demisie fusese iadul și în Parlament
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
și mai mare, și cu cât mai mulți ochi aș avea cu atâta lucrurile toate dimprejurul meu ar părea mai mari. Cu toate acestea, născut (s.n.) cu mii de ochi, în mijlocul unor arătări colosale, ele toate în raport cu mine, păstrându-și proporțiunea, nu mi-ar părea nici mai mari, nici mai mici de cum îmi par azi. Să ne-nchipuim lumea redusă la dimensiunile unui glonte, și toate celea din ea scăzute în analogie, locuitorii acestei lumi, presupuindu-i dotați cu organele noastre, ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
mai mici de cum îmi par azi. Să ne-nchipuim lumea redusă la dimensiunile unui glonte, și toate celea din ea scăzute în analogie, locuitorii acestei lumi, presupuindu-i dotați cu organele noastre, ar pricepe toate celea absolut în felul și în proporțiunile în care le pricepem noi. Să ne-o închipuim, caeteris paribus, înmiit de mare acelaș lucru. Cu proporțiuni neschimbate o lume înmiit de mare și alta înmiit de mică ar fi pentru noi tot atât de mare. Și obiectele ce le văd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
din ea scăzute în analogie, locuitorii acestei lumi, presupuindu-i dotați cu organele noastre, ar pricepe toate celea absolut în felul și în proporțiunile în care le pricepem noi. Să ne-o închipuim, caeteris paribus, înmiit de mare acelaș lucru. Cu proporțiuni neschimbate o lume înmiit de mare și alta înmiit de mică ar fi pentru noi tot atât de mare. Și obiectele ce le văd, privite cu-n ochi, sânt mai mici; cu amândoi mai mari; cât de mari sânt ele absolut? Cine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
vedea - o și mai mare, și cu cât mai mulți ochi aș avea cu atâta lucrurile toate dimprejurul meu ar părea mai mari. Cu toate astea, născut cu mii de ochi, în mijlocul unor arătări colosale, ele toate în raport cu mine, păstrîndu-și proporțiunea, nu mi-ar părea nici mai mari, nici mai mici de cum îmi par azi. Să ne-nchipuim lumea redusă la dimensiunile unui glonte, și toate celea din ea scăzute în analogie, locuitorii acestei lumi, presupuindu-i dotați cu organele noastre, ar
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mai mici de cum îmi par azi. Să ne-nchipuim lumea redusă la dimensiunile unui glonte, și toate celea din ea scăzute în analogie, locuitorii acestei lumi, presupuindu-i dotați cu organele noastre, ar pricepe toate celea absolut în felul și în proporțiunile în care le pricepem noi. Să ne-o închipuim, caeteris paribus, înmiit de mare - acelaș lucru. Cu proporțiuni neschimbate - o lume înmiit de mare și alta înmiit de mică ar fi pentru noi tot atât de mare. Și obiectele ce le văd
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
din ea scăzute în analogie, locuitorii acestei lumi, presupuindu-i dotați cu organele noastre, ar pricepe toate celea absolut în felul și în proporțiunile în care le pricepem noi. Să ne-o închipuim, caeteris paribus, înmiit de mare - acelaș lucru. Cu proporțiuni neschimbate - o lume înmiit de mare și alta înmiit de mică ar fi pentru noi tot atât de mare. Și obiectele ce le văd, privite c-un ochi, sunt mai mici; cu amândoi - mai mari; cât de mari sunt ele absolut? Cine
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
nu mai poate avea astăzi decât numai doară o însemnătate anecdotica. Linguistica nu este o știință naturală, măcar că întrebuințează o metodă biologică, după cum ea nu este o știință matematică, desi recurge adesea la formule algebrice, cu plus, cu ecuațiunea, cu proporțiunea etc., ba nu se sperie nici chiar de semnul √" (Hașdeu, 1881/1984, pp. 23-24)11. Într-adevăr, Hașdeu observase deja că "metodă comparativa este proprie științelor naturale, de unde însă nu urmează că o știință, care se serva de ea, ar
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
nu mai poate avea astăzi decât numai doară o însemnătate anecdotica. Linguistica nu este o știință naturală, măcar că întrebuințează o metodă biologică, după cum ea nu este o știință matematică, desi recurge adesea la formule algebrice, cu plus, cu ecuațiunea, cu proporțiunea etc., ba nu se sperie nici chiar de semnul √" (ibid.: 23-24). 3 În the original version: "...metodă comparativa este proprie științelor naturale, de unde însă nu urmează că o știință, care se serva de ea, ar fi eo ipso o știință
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
putea afirma că faptele și apreciațiunile sunt, și într-o parte și într-alta, pline de exagerație. N-am voi în adevăr să facem o cercetare lexicală asupra vorbei exagerație, care însemnează a face din țânțar armăsar, a da lucrurilor proporțiuni ce nu le au. Cu toate acestea nu o convingere preconcepută, ci experiența de toate zilele ne dovedește că foile române, departe de-a exagera, sunt, din contra, mărginite prin numărul cuvintelor din dicționar de-a putea zugrăvi cum se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în străinătate cari se cifrează la mii de lei, cumulului funcțiunilor practicat pe o scară întinsă, răscumpărărilor de lucrări problematice sau imaginare și atâtea alte invențiuni maestre datorite acestor lacomi patrioți. De altă parte, favoarea și nepotismul au luat niște proporțiuni necunoscute până și în cele mai nefaste timpuri ale Regulamentului. Pretutindeni administrațiunile publice sunt împănate de neamurile puternicilor zilei până la a zecea spiță. N-a rămas locușor în buget care să nu fi fost întrebuințat pentru căpătuiala protegiatului cutărui sau
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
precedat-o. De aceea fiecare producțiune la noi stagnează și, fiindcă o stagnațiune e cu neputință înmulțindu-se trebuințele - adecă dezvoltarea subiectivă a dorințelor omenești-, de aceea realizarea acestor trebuințe începe din ce în ce a nu mai sta în proporțiune cu producerea; omul consumă din ce în ce mai mult decât produce, într-una ș-aceeași măsură - și, producțiunea, pierzând și capitalul ei primitiv, dă îndărăt. Lipsa de putere de abstracțiune, care-i carac[ter]istica fracțiunilor și guvernelor de la noi, dă statului aspectul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în colori de lumină lumea ce fierbe în fundul sufletului meu și care ți-o-nchin ție cu toate înălțimile și cu [toate] adâncurile ei. Din două elemente poate să constea lumea - din unul neciodată; forma materiei bielementare ar atârna de la proporțiune, de la densitate, de la coloare, care se reduce la una și-aceeași, adică la proporțiune și la împregiurări, și lumina însuși n-ar fi decât un rezultat al împregiurărilor acestui element, d. e. apa curată -n nouri groși apare neagră, apa[-n
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]