1,866 matches
-
a fost și martirizat, fiind răstignit pe o cruce în formă de X. De acolo crucea aceasta poartă numele de „crucea Sfântului Andrei”. Oricum, chiar dacă a propovăduit pe un teritoriu imens, pe noi ne mângâie faptul că Sfântul Andrei a propovăduit în Sciția Mică, adică Dobrogea de astăzi. Lucrul acesta îl mărturisesc și izvoarele scrise și Tradiția și izvoare nescrise. Și suntem mai responsabili ca popor, având în vedere că am fost moștenitori direcți ai creștinismului? Lucrul acesta ar trebui să
Interviu inedit al Asociatiei „Salveaza o inima” cu Mitropolitul Clujului, de Sf. Andrei [Corola-blog/BlogPost/93339_a_94631]
-
responsabili ca popor, având în vedere că am fost moștenitori direcți ai creștinismului? Lucrul acesta ar trebui să ne încălzească sufletul și să ne facă responsabili față de mesajul mântuitor pe care l-am primit de la Sfântul Apostol Andrei. El a propovăduit în Sciția Mică și a întemeiat Biserica noastră românească, și conform izvoarelor scrise și Sfintei Tradiții, dar și conform toponimelor din Dobrogea care îl pomenesc: pârâul Sfântului Apostol Andrei, peștera Sfântului Apostol Andrei, lângă care s-a zidit acum o
Interviu inedit al Asociatiei „Salveaza o inima” cu Mitropolitul Clujului, de Sf. Andrei [Corola-blog/BlogPost/93339_a_94631]
-
demnități care le creează o poziție privilegiată, îl îndepărtează pe om de Dumnezeu. Și câte alte n-ar mai fi în lumea în care trăim noi! Oricum, Dumnezeu nu a părăsit lumea, Evanghelia rămâne actuală până la sfârșitul veacurilor. Cuvântul mântuitor propovăduit de Sfântul Andrei este valabil și astăzi și mâine și în veci. În cartea dumneavoastră - „Spiritualitate ortodoxă” - spuneți că din punct de vedere duhovnicesc nu există stagnare, pentru că atunci când stăm pe loc, de fapt regresăm. Sunteți ierarh de 25 de
Interviu inedit al Asociatiei „Salveaza o inima” cu Mitropolitul Clujului, de Sf. Andrei [Corola-blog/BlogPost/93339_a_94631]
-
actuală? Am mers înainte, am stagnat, cum vi se pare că sunt românii din punct de vedere al credinței? Este greu să fac o evaluare obiectivă. Înainte de căderea comunismului, românii au rămas creștini, chiar dacă în mod oficial doctrina care se propovăduia era cea atee. Oamenii au rezistat pentru că au fost crescuți de părinți care veneau din perioada interbelică și aveau o bună temeinicie creștină. A căzut comunismul, a venit libertatea deplină. În mod simplist ai fi tras o concluzie că cele
Interviu inedit al Asociatiei „Salveaza o inima” cu Mitropolitul Clujului, de Sf. Andrei [Corola-blog/BlogPost/93339_a_94631]
-
deplină. În mod simplist ai fi tras o concluzie că cele spirituale trebuie să fie mult mai bine cotate. Nu se mai face o propagandă atee, nu mai este ideologia de stat fără Dumnezeu, dar dacă acum nu mai este propovăduit un marxism dialectic, este prezent un materialism practic. Așa că n-aș putea spune nici că ne-am prăbușit din puncul clujului, andreicuțopolitt de vedere spiritual, dar nici că am făcut un foarte mare progres. Progres este faptul că numărul bisericilor
Interviu inedit al Asociatiei „Salveaza o inima” cu Mitropolitul Clujului, de Sf. Andrei [Corola-blog/BlogPost/93339_a_94631]
-
Dacă ar fi să le transmiteți un mesaj tinerilor din întreaga lume, ce le-ați spune? Le-aș spune simplu că Domnul Hristos îi iubește, că El față de tineri a avut o deschidere maximă și atunci când S-a întrupat și propovăduia pe pământ. Pe tânărul din Evanghelia după Matei, din capitolul 19, care era preocupat de viața spirituală, Domnul Iisus l-a primit cu mult drag. Deci, mesajul acesta l-aș transmite tuturor tinerilor, că Domnul Iisus Hristos îi iubește și
Interviu inedit al Asociatiei „Salveaza o inima” cu Mitropolitul Clujului, de Sf. Andrei [Corola-blog/BlogPost/93339_a_94631]
-
asemănat cu mentorul său duhovnicesc, Părintele Arsenie. Era ca un profet al Vechiului Testament. Întotdeauna spunea lucrurilor pe nume, indiferent cine era în fața lui. Nu se temea de nimic pe lumea asta, ci numai de Hristos, pe care L-a propovăduit cu foarte multă acrivie și patos și pentru care a avut și multe de suferit (...)”. După o serie de alte detalii, autorul rememorează - cu abia drapată emoție - anii de seminar (1986-1991), când l-a avut profesor și duhovnic: ,,La orele
Naşterea în cer a Profesorului Arhimandrit VASILE PRESCURE, Ucenicul Sfântului de la Prislop: Arsenie Boca [Corola-blog/BlogPost/93338_a_94630]
-
Sfanțul Apostol Andrei, propovăduitorul Evangheliei în Scythia Minor(Dobrogea) Sfanțul Andrei deși era iudeu de neam, a propovăduit într-o parte a pământului românesc, la strămoșii noștri geto-daci, si anume în teritoriile situate pe țărmul apusean al Mării Negre (Pontul Euxin). Cine era Sfanțul Andrei? Sfanțul Andrei, „cel întâi chemat” la apostolie era frate al lui Simon Petru, care
30 noiembrie – Ziua Sfântului Andrei [Corola-blog/BlogPost/93341_a_94633]
-
Galați) și Brăila. Ca peste tot, jertfa a fost mare, doar de Dumnezeu știută, pentru că Dobrogea fusese ocupată veacuri la rând, de ”roiuri de popoare”, scrie Eminescu, iar Hristos Se nevoia prin peșteri și în adâncurile pădurilor. În Dobrogea unde propovăduiseră Apostolul Andrei cu nouăsprezece veacuri în urmă, Melchisedec a numit protopopi, a ridicat cetăți ale credinței în inimile românilor înstrăinați veacuri la rând de Patria Mamă. A restaurat primele mănăstiri din spațiul românesc, a înființat noi parohii, a zidit noi
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
este esența adevărului, concretizat în această realitate divino-umană care este Biserica. A fi creștin, a fi în Biserică înseamnă a fi în Sfânta Treime. Unirea se face prin Sfântul Botez, În Biserică nu în afară de Biserică, după principiul paulin: Nu ne propovăduim pe noi înșine. Orice propovăduire care rupe pe Iisus Hristos de Treime, de Biserică, face din Ea o simplă învățătură umană. Mântuirea în Biserică este intrarea în comuniune cu Sfânta Treime căci Ea, Biserica este locul și spațiul manifestării Sfântul
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
avea pace cu acesta. Dacă în perioada persecuțiilor, creștinismul era prigonit fiind în afara societății, astăzi se constată o ieșire acesteia din creștinism spre puncte centrifuge ale autoumanizării. Vocea profetică a Bisericii se aude în istorie, căci nu se concepe, ca propovăduind adevărul să nu mustri păcatul. Glasul ei este aidoma cuvintelor scripturii: „Iată Eu stau la ușă și bat”... Chemarea ei se îndreaptă către toți, și face acest lucru din ziua Cincizecimii, prin vicisitudinile istoriei. Glasul ei străbate veacurile, căci mărturisirea
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
cu tărie în influență benefică a învățăturii, iar educația devenea ea însăși un instrument de reformă socială, viața individului și cea a societății putându-se îmbunătăți mult prin utilizarea rațiunii și a gândirii critice. Concepția lui Jean-Jacques Rousseau (1712-1778), care propovăduia o educatie bazată pe psihologia proprie copilului, o educatie în care observarea naturii și a societății trecea înaintea erudiției livrești, a declanșat noi curente de gândire și a stat la baza teoriilor unor mari pedagogi ai secolului următor, precum Pestalozzi
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
o secție de psihiatrie. Să-i întâlnească acolo - duși c-un ceas mai devreme - pe Actor și pe Romancier. Pe Erou. Să se joace toți patru de-a Ministațiunea; să instaureze în salonul comun ordinea/dezordinea pe care o tot propovăduiesc. Vor sfârși strângându-se de gât unul pe celălalt. Dezbinarea lor e vitală pentru obște. Niște fuduli. Unul mai cu moț decât altul. Mai invidios și mai inteligent. Mai solitar. Mai slab. În armonie, ar conduce nu o stațiune, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
lor față de mine este - acum - egală doar cu sila mea față de ei. Romancierul, Filozoful și Actorul. Spectacolul lor comun - fiindcă m-am săturat să-i tot separ - e o zvârcolire absurdă. Cred ei că vor schimba, în bine, chipul lumii, propovăduind nesupunerea în locul înțelegerii? Cu maimuțăreala unei trăiri mimate pe scândura unei scene? Stupizi și cinici! Sadismul copiilor care ucid furnici smulgându-le capul! Sunt capabili de orice. Niciodată suficient de maturi, fiindcă, altfel, s-ar apleca asupra unor lucruri folositoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
stăpânei Îngerilor. Dante era scandalizat. Nu exista nimic creștin În cuvintele lui Bruno, ci doar aiureala mârșavă a tenebrelor. Pentru cu mult mai puțin decât atât, alții fuseseră deja zdrobiți de Inchiziție. Cum era posibil ca acele Învățături să fie propovăduite Într-o biserică? Îi reveniră În minte vorbele lui Veniero, convins că și meșterul din Como căzuse În acea capcană. Dacă, Într-adevăr, Ambrogio Împărtășea această perversiune, poate că cele cinci vârste ale unei lumi părăsite de Dumnezeu voise el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
decapitarea Ordinulu,i prin eventuala asasinare a Marelui Maestru Jacques de Molay, este insuficientă, ba chiar periculoasă. Exista deja un precedent ce nu putea fi ignorat: uciderea prin crucificare a lui Isus din Nazaret, unul dintre numeroșii profeți evrei care propovăduiau cuvântul Domnului În provinciile romane, Îl preschimbase pe acesta În Hristos, proiectându-l În mit Întemeietor de religie. Templierii nu trebuiau doar distruși, ci, În primul rând, compromiși. Era obligatoriu, de aceea, ca discreditarea să se bazeze pe o motivație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
privire deșucheată“, afirmau potrivnicii săi. Pe Încîlcitele drumuri ce duc dinspre Răsărit spre Apus și dinspre Apus spre Răsărit, Simon Magul Întîlnea puzderie de propovăduitori, drumurile lor Încrucișîndu-se deseori. Ucenicii lui Ioan și Pavel și chiar apostolii Ioan și Pavel propovăduiau Învățătura lui Iisus Nazarineanul, a cărui amintire era Încă vie În Palestina, Iudeea și Samaria. Simon se afla, deseori, pe urma pașilor lor din bătătura vreunui sat. În miezul zilei era o tihnă deplină În sat, sfîșiată uneori de lătrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
din bătătura vreunui sat. În miezul zilei era o tihnă deplină În sat, sfîșiată uneori de lătrat de cîine sau de behăitul oilor. Ca, deodată, să răzbată voci, sfredelitoare și năvalnice, cam Îngînate; erau apostolii, cățărați pe cîte un butoi, propovăduind desăvîrșirea lumii și creația lui Dumnezeu. Așteptîndu-i să dispară, pitit la umbra unei colibe, Simon ieșea degrabă după ei, Înainte ca lumea să apuce să se Împrăștie. Atunci se pornea și el să propovăduiască, Înconjurat de alaiul său. Osteniți după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
apostolii, cățărați pe cîte un butoi, propovăduind desăvîrșirea lumii și creația lui Dumnezeu. Așteptîndu-i să dispară, pitit la umbra unei colibe, Simon ieșea degrabă după ei, Înainte ca lumea să apuce să se Împrăștie. Atunci se pornea și el să propovăduiască, Înconjurat de alaiul său. Osteniți după Învățătura apostolilor, oamenii se adunau acum anevoie În jurul lui. „Adineauri i-am ascultat pe Pavel și Ioan“, ziceau ei, „vorbele lor ni-s de-ajuns pentru un an de zile“. „Eu nu sînt apostol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Unii se mai Întorceau În cătunul lor după un an-doi, alții după zece, vlăguiți de-atîta drum și cu bărbile Înspicate, acum și ei glăsuiau cu vocea stinsă, ținînd mîinile Încrucișate pe piept. Vorbeau despre minunile Lui, despre pildele Lui, Îi propovăduiau Învățătura, disprețuiau tot ce e desfătare, purtau straie ponosite, se hrăneau cumpătat, iar cînd sorbeau vinul, ridicau potirul cu ambele mîini. Tare se mai Înfierbîntau cînd cineva Îi Încontra ori le nesocotea Învățătura, și vai de acela care s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
pe necredincioși, unde dădeau foc scrierilor potrivnicilor și aruncau blesteme pe capul Îndărătnicilor. Lumea se arăta tot mai cucernică, iar ei blagosloveau pe evlavioși și-i afuriseau pe nesupuși. În acest moment Își va face apariția Simon zis Magul. El propovăduia că Dumnezeu era un apostol tiran, iar un tiran nu putea avea Înțelegere față de om. Dumnezeul ăsta al lor, Iehova, Elohim, Îl abrutizase pe om, sugrumîndu-l, Înjunghiindu-l, trimițîndu-i boli și fiare sălbatice, șerpi și tarantule, lei și tigri, tunete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
și răului. „Și cînd nefericitul nostru strămoș, izgonit din pricina curiozității, a vrut să se Înfrupte din acest rod, ce-a făcut Elohim ăsta al vostru, Atotputernicul?“ se răsti Simon, clătinîndu-se pe butoi. „Știți voi mai bine (doar despre asta vă propovăduiesc toată ziua apostolii, slugile și robii lui). L-a alungat ca pe un criminal, fără milă, cu o sabie de foc. Și oare de ce? Pentru că el este Dumnezeul zavistiei și pizmei. În locul libertății propovăduiește robia, În locul revoltei, supușenia, În locul desfătării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
mai bine (doar despre asta vă propovăduiesc toată ziua apostolii, slugile și robii lui). L-a alungat ca pe un criminal, fără milă, cu o sabie de foc. Și oare de ce? Pentru că el este Dumnezeul zavistiei și pizmei. În locul libertății propovăduiește robia, În locul revoltei, supușenia, În locul desfătării, schimnicia, În locul cunoașterii, dogma... Oh, popor samarinean, oare nu pizmașul acesta ți-a distrus casele? Oare nu el a trimis pe ogoare seceta și lăcustele? Oare nu el a pustiit casele de ciuma năprasnică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
e viață, este cel care a Înălțat muntele deasupra mării, cel care a făcut marea, rîurile și oceanele, iarba verde, umbra palmierului, soarele și ploaia, aerul și focul. ACESTA este Elohim, Dumnezeul dreptății. Iar cel a cărui Învățătură v-o propovăduiesc Petru, Pavel și Ioan, precum și discipolii lor, este un tîlhar și un ucigaș. Și tot ce vă spun despre el este numai minciună. Oh, ascultă la mine, popor samarinean! Pămîntul făgăduinței e o minciună, Dumnezeul lor e minciună, minunile lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
vestesc, care-ți Împuie urechile cu minciuni și promisiuni deșarte! Ei Își atrag pentru sine Îndurarea lui, iar vouă vă cer supunere oarbă, să Îndurați toată obida vieții, vătămări, boli, cutremure, inundații, ciumă, fără crîcnire. Pentru că, popor samarinean, tot ce propovăduiesc Petru și Pavel e o mare Înșelătorie! Deci nu ucide, zic ei! De ce, pentru că asta este menirea lui, a celui Atotputernic! Să-i omoare pe prunci În leagăn, pe mame la naștere și pe bătrînii fără dinți. De aceea zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]