1,085 matches
-
acolo prea târziu. Poate și-a imaginat că nu mai ajung deloc, că eram furioasă pe el pentru că a vorbit cu tine. Așa că s-a sinucis. în fața mea era un taburet din brocart, cu picioare aurite și bondoace. Mi-am proptit cizmele pe el și m-am aplecat spre ea. — Deci nu erai cu el în apartament? Nu, mergeam către casa lui. Am auzit geamul spart și l-am văzut cum a zburat... A făcut o pauză. Puteam să jur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
cea mai fierbinte baie pe care mușchii noștri zdrobiți și pielea sfâșiată o puteau suporta. Am turnat întreg conținutul din sticla de Molton Brown Deep Relaxing Bath Oil în apă și, pentru o relaxare mai intensă, aveam sticla de votcă proptită de cadă, se dezgheța repede de la aburi. Stăteam cu capul pe pieptul lui Nat, corpurile noastre aliniindu-se ca două lingurițe, picioarele lui întinse de-o parte și de alta a mea. Nici unul nu vorbea prea mult. Nu numai blugii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
mea a trimis-o prea departe ca el să o mai poată ajunge. Pentru un moment extrem de lung a stat agățat doar cu o mână de balustradă. Strânsoarea se slăbea, gravitația trăgându-l în jos. Scara părea că s-a proptit într-un perete invizibil. S-a întors să mă privească în față. —Sam? a spus ca o întrebare. Nu-i puteam răspunde. Nu te-aș fi rănit, a spus gâfâind din cauza efortului de a se ține. Doar ți-am salvat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
chestiune foarte nostimă. Ca s-o poată trage pe Nelly spre el, Iag se lăsă în față atât de mult, că fu nevoit să ridice un picior de la podea. În timp ce căuta să se sprijine de ceva cu acest picior, se propti în masă și o răsturnă. Câteva secunde zgomotul căderii se auzi straniu în liniștea casei, iar noi rămaserăm cu toții înlemniți, trăgând cu urechea și ținându-ne respirația. Pe fereastra care se lumina se zăreau niște vrăbii așezate pe liniile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
zor pe tabla cu care era acoperită podeaua balconului. Ca să spun drept, nu știam că vă întâlniți cu Vadim. Și doar suntem prieteni. Vă rog mult să serviți. După ce Sonia încuviință din cap, Iag se așeză pe marginea unui scaun, proptindu-și sticla de genunchi și ținând-o de gât ca un violonist care se odihnește. Sonia lipise paharul roșu de fața ei îmbujorată și, cu ochii plecați, zâmbea încurajator de parcă ar fi spus: „ei, hai, continuă“. — În seara aceea, Sofia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
cu șubele. Apoi ne trezim direct în coridor, de parcă n-ar fi existat eforturile mari depuse pentru a ne îmbrăca. Coborârea scării pare lungă, chinuitor de anevoioasă, de parcă scara ar fi acoperită cu gheață lunecoasă pe care picioarele abia se proptesc ca să nu alunece. În același timp, picioarele mă trag înainte de parcă din urmă m-ar urmări un câine care vrea să mă muște. Suntem deja jos și, iarăși, nici o amintire despre eforturile chinuitoare sau despre scara coborâtă, de parcă din cameră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
jumătate mai înalt decât victima sa. Trase adânc aer în piept și se repezi în spinarea lui Calistrat. Îi cuprinse capul cu ambele mâini, întorcându-l puternic spre stânga. Luat pe neașteptate, moșneagul reacționă exact după cum se așteptase ucigașul: se propti pe picioare, încercând din toate puterile să se opună mișcării pe care acesta îl obliga să o facă. Atât aștepta Boris, imediat ce simți efortul acestuia, slăbi imediat apăsarea și îi răsuci brusc capul în direcția opusă. Gâtul se frânse, trosnind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
el la intrarea În galeria Îngustă, ca să le dea Întîietate celor care-l purtau, care se Încovoiaseră pînă la pămînt, mergînd aproape de-a bușilea; iar el, Dionisie, parcă plutea pe deasupra stîncilor, stînd În șezut, cu capul ușor Înclinat și proptit pe pieptul unuia din cei care purtau, abia auzindu-i răsuflarea stăpînită. Nu mai era nici băiatul și nici Kitmir, căci băiatul rămăsese În fundătură, ca să-i lase pe cei care-i purtau pe cei trei, adică pe Ioan, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
domnul inspector. Făcu o pauză și, cu glas scăzut, adăugă, Domnule comisar, este de datoria mea să vă informez că am folosit pistolul când mi-ați ordonat să mă duc cu omul, Ai folosit, cum, întrebă comisarul, I l-am proptit în coaste, probabil încă mai are urma țevii, Și de ce, Am crezut că găsirea fotografiei avea să dureze ceva timp, că tipul avea să profite de întrerupere ca să inventeze vreun truc care să îngreuneze investigația, ceva care să vă oblige
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
nou: — Atunci vino, zise el, ridicându-se. Mi-ar plăcea o masă ca lumea. XXI L-am lăsat să mă conducă spre restaurantul ales de el, iar pe drum mi-am cumpărat un ziar. După ce ne-am comandat cina am proptit ziarul de sticla de vin St. Galmier și am început să-l citesc. Am mâncat amândoi în tăcere. Am simțit că din când în când mă privește, dar nu l-am băgat în seamă. Voiam să-l forțez să înceapă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
ironie de nepătruns a destinului, doi bărbați băuseră moartea din același obiect de preț. Al doilea urmându-și propria voință, primul din ticăloasa dorință a altcuiva. Amândoi praf și pulbere În eternul ciclu care ne depășește. Se ridică În picioare, proptindu-se peste masa de scris. Voia să acopere fața lui Arrigo, Înainte să cheme pe cineva. Dădu cu piciorul peste un obiect de pe jos pe care nu Îl văzuse. În mod mecanic, Își Întinse mâna, ridicând un registru gros. Apropie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
asupra lui pentru totdeauna. Alergă spre bazin, Înșfăcându-l de călcâie și Încercând să Îl scoată din apa transformată de acum Într-o spumă sângerie. Trupul omului opunea rezistență, Îngreunat de lichidul ce Îi pătrunsese În veșmintele lungi. Dante Își propti un picior și se sprijini În el din toate puterile. Sub apăsarea grea, una din colonete se rupse, Însă poetul putu să Își mențină strânsoarea până când izbuti să tragă afară trupul astrologului. Bonatti era Încă viu. Îl văzu ridicându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
o alintare. Amory, ușor răgușit, a continuat: — Am fost atras de o mulțime de oameni - de fete - și cred că și tu ai fost... de băieți, vreau să spun, dar tu... Întrerupându-se brusc, s-a aplecat Înainte, cu bărbia proptită În palme. — Of, la ce bun?... Tu-ți vei urma drumul și presupun că și eu mi-l voi urma pe al meu. O clipă de tăcere. Isabelle era profund mișcată. Și-a răsucit batista, făcând din ea un ghem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
precară. Propunerea lui Amory a fost să comande fiecare câte un cocteil Bronx, să amestece cioburi de sticlă În băutură și s-o dea de dușcă. Spre ușurarea sa, nimeni n-a aplaudat ideea, așa că, terminându-și highball-ul, și-a proptit bărbia În palmă și cotul pe masă - o poziție de dormit foarte delicată, greu observabilă, se liniștea el - și a alunecat Într-o amorțeală profundă... A fost trezit de o femeie ce se ținea de el, o femeie frumoasă, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Amory a ciocănit repede În despărțitura de sticlă și taxiul a tras În fața unui restaurant deschis peste noapte. - Alec e bun prieten cu tine? l-a Întrebat Jill după ce s-au cocoțat pe scaunele Înalte de la bar și și-au proptit coatele pe tejgheaua murdară. - Pe vremuri era. Probabil că acum n-ar mai vrea să fie - și nici n-ar Înțelege de ce. - A fost o nebunie curată din partea ta să-ți asumi răspunderea. Este el cineva important? Mai important ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
-i lasă moștenire un fizic bun și mama s-a consumat alergând după bărbați În anii În care ar fi trebuit să se pregătească să-și educe odraslele, cu atât mai rău pentru copil. Însă el nu trebuie să fie proptit artificial cu bani, trimis la școlile alea particulare oribile tras târâș-grăpiș prin colegiu... La start, toți trebuie să fie egali. - Foarte bine, a zis omul cel mare, iar ochelarii lui negri n-au sugerat nici aprobare, nici dezaprobare. - În al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Ce ziceți de asta? Care e granița între minciună și nebunie? Ăăă? - Ăăă? se ridică șovăielnic nea Ovidiu, urcând pe scenă cu portretul în brațe. - Acesta este nea Ovidiu. Un om pe care nenorociți ca el - un deget firav se propti în Statuia Libertății de pe pieptul lui Mișu - l-au încurajat, prin vânzare, să devină consumator de băuturi... alcoolic, ce mai! - Da! prinse curaj nea Ovidiu. - Nea Ovidiu, povestește-le cum a fost cu halterele! - Nea Ovidiule, te-a cumpărat agitatorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
un bandaj mare la cap, ne minunăm noi, ce-ai pățit, nene, ce să pățesc, zice, m-am dus la doctor să mă caute de prostată. Și? ne minunăm noi iarăși. Și mă pune să-mi dau nădragii jos, mă proptește cu mâinile de perete și, al dracului neom, îmi bagă deștu-n fund, am răcnit, normal, și m-am dat cu capul de perete de l-am spart cât cuprinde. Au fost, cum spuneam, mulți; cu foarte puține excepții erau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
fiul lui se găsește între timp pe niște culmi mai luminoase, unde compune o poezie: Aici vă legănați, zdrențe palide, în abis. Eu sunt marele ajutor care se strigă pe el însuși. Locuiesc în toate imaginile de poimâine. Tata își proptește cealaltă mână în decolteu, unde sânii mai că se revarsă, acuși o să zboare cu toții de aici, fără excepție. Dar cârciumarul, care, la fel ca tata, e un fost ilegalist și combatant în război, se apropie vesel și oferă ceva din partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
tinere, iar fabrica abia aștepta să intre în funcțiune. — Dar gogoșarii? întrebă Felix S 23. — Ei bine - răspunse responsabilul satelitului -, gogoșarii refuzau să crească! Mai mare decât o nucă n-a crescut nici unul! I-am udat, i-am chimizat, am proptit tulpinile cu bețișoare din import, am vârât îngrășăminte în sol de-ar fi trebuit să iasă cât dovlecii, nimic! Jos, pe Pământ, în condiții de seră ce simulau condițiile de satelit, nu puteai să-i oprești din dezvoltarea multilaterală, aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
de adevăr prin absurditatea lor și mai ales umorul este ținut bine în frâu. Dacă vrei să te bagi în spiritul cărții este cum îmi place mie viața ... aglomerată. Bineînțeles, sunt personaje care nu agreează acest stil, însă nu ne proptim în ele. Povestea împărțită narează pe mai multe fronturi, dar unul e de bază ... comentariul povestitorului propriu zis. Dialogul la coada măturii, pe punți, peste ape, prin poieni este spumos, bogat, imaginativ, e mai bun decât găsești în multe bodegi
IOAN LILĂ. UN PARFUM CUNOSCUT VENIT DE DEPARTE SAU VIAŢA CA O GUMĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361540_a_362869]
-
m-apasă. M-am pierdut pe undeva, Când căram povară mea Și în cuiul neputinței Am pus cheile voinței... Sunt un boț mic de țărână, Ce adesea se fărâmă... Trec de cercul vicios Caut doar ce-i de folos! Mă proptesc de munți și văi, Dar adesea apar călăi Și strivesc cu vorba rea, Sufletul din floarea mea! Plâng atunci în pumn de milă Și sunt mică și umilă, Dar renasc din duh și apă, Căci Iubirea iar mă scapă! Mulți
GRĂDINA... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363382_a_364711]
-
fâlfâie neliniști În vidul ce-mi ascunde formă dincolo de real ... Lângă trupul căzut în brațele maternității În care grăiește taină pruncului satul de sânge . Mi-am rătăcit pașii neconturați în neant Imprimați prin nisipuri amare și uitări ... Prin goana adâncului proptit în amfore, Înfipt în amintiri cu aripi de sticlă. Atâta foșnet e-n strigatul ce trezește o lacrima Și atâta durere în despărțirea noastră .... În mișcarea noastră de a rupe iubirea Imprastiind-o prin aceste nisipuri amare ... Unde firul vieții
PRIN NISIPURI AMARE SI UITARI de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362535_a_363864]
-
netede că oglindă. N-apuc să văd îndestularea căci neistovita, pasărea sărăciei, în cântările ei neoficiale, se stabilește la gură cârciumei din sat. Un copil cu maleta albastră trasă peste urechi cu pantalonii rupți pe-un crac cerșea cu ochii proptiți-ntr-o căutătura o mână de țigări sau măcar doi biștari, de o cafea mică. Îi zic că nu-i dau îl întreb de mama și de tată, de frați, de surori, și-i întind mâna protectoare. Se uită la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
pe ulițe lungiși netede că oglinda.N-apuc să văd îndestulareacăci neistovita, pasărea sărăciei,în cântările ei neoficiale,se stabilește la gură cârciumei din sat.Un copil cu maleta albastră trasă peste urechicu pantalonii rupți pe-un craccerșea cu ochii proptiți-ntr-o căutăturăo mâna de țigărisau măcar doi biștari, de o cafea mică.Îi zic că nu-i dauîl întreb de mama și de tată,de frați, de surori,și-i întind mâna protectoare.Se uită la mine căpiatși-mi cere
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]