303 matches
-
a fost ridicată la altitudinea de 14.700 m. Capsula a fost recuperată în siguranță în seara aceea. Evenimentul a fost transmis în direct de mai multe televiziuni. În data de 27 Septembrie 2007 întreaga rachetă Stabilo (capsula echipajului + rachetă propulsoare) a fost ridicată la altitudinea de 12.000 m folosind cel mai mare balon solar construit până la acea dată. Misiunea a fost lansată de la bază Forțelor Aeriene Capul Midia și recuperată de pe Marea Neagră de către scafandrii Forțelor Navale Române. În acel
ARCA Space Corporation () [Corola-website/Science/317009_a_318338]
-
corp (sondă spațială) plecat de pe Pământ poate ieși din „atracția” terestră, dar rămâne totuși în Sistemul solar domeniul atracției Soarelui, mișcându-se ca un artificial planetoid. Este posibilă dirijarea prin semnale radio a unei sonde spațiale, comandându-se mici motoare propulsoare aflate la bord, astfel încât ea să poate fie orientată spre una sau alta dintre planetele sistemului solar. Primul zbor pe o orbită spațială (cosmică) terestră a fost realizat prin satelitul sovietic „Sputnik” la 14.10.1957, iar primul zbor uman
Zbor spațial () [Corola-website/Science/319787_a_321116]
-
care erau la acea dată deja în dezvoltare. S-a adăugat un rezervor de heliu la linia de oxigen lichid a motorului central pentru a atenua oscilațiile de presiune și un sistem automat de oprire a propulsiei pentru siguranță. Valvele propulsoare ale tuturor celor cinci motoare J2 ale treptei a doua au fost simplificate. În drum spre Lună, la o distanță de de Pământ, rezervorul de oxigen numărul doi, unul din cele două rezervoare ale modulului de serviciu, a explodat. Centrul
Apollo 13 () [Corola-website/Science/315505_a_316834]
-
Pământ fără pornirea vreunui motor, dar aselenizarea la Fra Mauro impunea părăsirea traiectoriei de întoarcere liberă de la începutul misiunii. Revenirea la traiectoria de întoarcere liberă necesita o modificare semnificativă care s-ar fi putut rezolva cu o ușoară aprindere a propulsoarelor modulului de serviciu, dar starea acestora era necunoscută. Din același motiv nu s-a putut nici întoarce astronava direct spre Pământ. După îndelungi discuții, revenirea la traiectoria de întoarcere liberă s-a efectuat cu sistemul de propulsie pentru coborâre al
Apollo 13 () [Corola-website/Science/315505_a_316834]
-
dezintegrat deasupra Oceanului Atlantic, în dreptul coastei Floridei, la ora 16:39 UTC, 11:39 ora locală. Dezintegrarea întregului vehicul a început după ce un O-ring din propulsorul din dreapta a cedat la lansare. Defectarea O-ringului a cauzat o ruptură în articulația propulsorului pe care o asigura, permițând că gazul fierbinte din interiorul motorului să ajungă în exterior și să intre în contact cu aparatură propulsorului și cu rezervorul exterior de combustibil. Această a condus la separarea legăturii din spate a propulsorului din dreapta
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
ring din propulsorul din dreapta a cedat la lansare. Defectarea O-ringului a cauzat o ruptură în articulația propulsorului pe care o asigura, permițând că gazul fierbinte din interiorul motorului să ajungă în exterior și să intre în contact cu aparatură propulsorului și cu rezervorul exterior de combustibil. Această a condus la separarea legăturii din spate a propulsorului din dreapta și la distrugerea rezervorului din dreapta. După aceasta, forțele aerodinamice au distrus imediat vehiculul. Compartimentul echipajului și multe alte fragmente ale vehiculului au fost
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
articulația propulsorului pe care o asigura, permițând că gazul fierbinte din interiorul motorului să ajungă în exterior și să intre în contact cu aparatură propulsorului și cu rezervorul exterior de combustibil. Această a condus la separarea legăturii din spate a propulsorului din dreapta și la distrugerea rezervorului din dreapta. După aceasta, forțele aerodinamice au distrus imediat vehiculul. Compartimentul echipajului și multe alte fragmente ale vehiculului au fost în cele din urmă recuperate de pe fundul oceanului după o îndelungată operațiune de căutare. Deși nu
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
Comisiei Rogers, o comisie specială numită de președintele american Ronald Reagan pentru a investiga accidentul. Comisia Rogers a aflat că cultură organizațională a NAȘĂ și procesele decizionale au fost un factor-cheie al accidentului. Managerii de la NAȘĂ știau că proiectul constructorului propulsoarelor, Morton Thiokol, conținea un defect cu potențial catastrofal la nivelul O-ringurilor încă din 1977, dar nu au rezolvat problema corespunzător. De asemenea, aceștia au ignorat avertismentele inginerilor privind pericolele lansării navetei într-o zi atât de rece și nu
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
lansarea a trecut, forțând o nouă amânare. Prognoza meteo pentru data de 28 ianuarie anunță o dimineață neobișnuit de rece, cu temperaturi aproape de -1, temperatura minimă permisă pentru lansare. Temperatura joasă i-a îngrijorat pe inginerii de la Morton Thiokol, constructorul propulsoarelor navetei. Într-o teleconferința din seara zilei de 27 ianuarie, inginerii și managerii de la Thiokol au discutat condițiile meteo cu managerii NAȘĂ de la Centrul Spațial Kennedy și de la Centrul de Zbor Spațial Marshall. Mai mulți ingineri—printre care Roger Boisjoly
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
Spațial Kennedy și de la Centrul de Zbor Spațial Marshall. Mai mulți ingineri—printre care Roger Boisjoly, care își mai exprimase îngirjorarea și cu alte ocazii—s-au arătat îngrijorați din cauza potențialelor efecte ale temperaturii asupra O-ringurilor care ermetizau articulațiile propulsoarelor. Fiecare propulsor era construit din șase secțiuni articulate în trei articulații din fabrica și trei articulații „de teren”. Articulațiile din fabrica erau sudate, dar articulațiile de teren—asamblate în Clădirea de Asamblare de Vehicule de la Centrul Spațial Kennedy-foloseau câte două
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
din fabrica erau sudate, dar articulațiile de teren—asamblate în Clădirea de Asamblare de Vehicule de la Centrul Spațial Kennedy-foloseau câte două O-ringuri de cauciuc, unul primar și unul secundar (de rezervă), pentru etanșare. (După accident, articulațiile de teren ale propulsoarelor folosesc trei O-ringsuri.) Etanșările tuturor articulațiilor propulsoarelor trebuia să conțină gazele fierbinți presurizate produse de arderea propulsorului solid dinăuntru, împingându-l în exterior prin ajutajul din capătul din spate al fiecărei rachete. Inginerii de la Thiokol au spus ca daca O-
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
teren—asamblate în Clădirea de Asamblare de Vehicule de la Centrul Spațial Kennedy-foloseau câte două O-ringuri de cauciuc, unul primar și unul secundar (de rezervă), pentru etanșare. (După accident, articulațiile de teren ale propulsoarelor folosesc trei O-ringsuri.) Etanșările tuturor articulațiilor propulsoarelor trebuia să conțină gazele fierbinți presurizate produse de arderea propulsorului solid dinăuntru, împingându-l în exterior prin ajutajul din capătul din spate al fiecărei rachete. Inginerii de la Thiokol au spus ca daca O-ringurile sunt mai reci de 12, ei
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
Spațial Kennedy-foloseau câte două O-ringuri de cauciuc, unul primar și unul secundar (de rezervă), pentru etanșare. (După accident, articulațiile de teren ale propulsoarelor folosesc trei O-ringsuri.) Etanșările tuturor articulațiilor propulsoarelor trebuia să conțină gazele fierbinți presurizate produse de arderea propulsorului solid dinăuntru, împingându-l în exterior prin ajutajul din capătul din spate al fiecărei rachete. Inginerii de la Thiokol au spus ca daca O-ringurile sunt mai reci de 12, ei nu au suficiente date pentru a determina dacă fiecare articulație
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
din spate al fiecărei rachete. Inginerii de la Thiokol au spus ca daca O-ringurile sunt mai reci de 12, ei nu au suficiente date pentru a determina dacă fiecare articulație rămâne etanșa. Această eră o considerație importantă, deoarece O-ringurile propulsoarelor fuseseră proiectate drept componentă „Criticality 1”—adică nu există rezervă în cazul defectării O-ringurilor primar și secundar, iar defectarea lor putea distruge vehiculul și echipajul acestuia. Un argument al celor de la NAȘĂ împotriva îngrijorărilor celor de la Thiokol a fost
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
acolo pentru a furniza redundanta în caz de defectare neprevăzuta, si nu pentru a înlocui dispozitivul primar, nelăsând nicio rezervă.) Inginerii de la Thiokol au declarat și că temperaturile joase de peste noapte ar fi avut aproape sigur că rezulat temperaturi ale propulsoarelor sub linia roșie de 4. Obiecțiile acestora au fost respinse de managementul Morton Thiokol, care a recomandat că lansarea să aibă loc după cum s-a planificat. Deși publicul percepea NAȘĂ că abordând o atitudine precauta, managementul Thiokol a fost influențat
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
pentru a respecta programul lansărilor. Din cauza temperaturii scăzute, s-a depus o cantitate semnificativă de gheață pe structura fixă de servicii care stătea lângă naveta. Echipa de dezgheț de la Kennedy a îndreptat o cameră în infraroșu către articulația de la spatele propulsorului din dreapta și a constatat că temperatura este de doar −13. S-a crezut că acesta era din pricina aerului foarte rece care era suflat spre articulație de la ventilația rezervorului de oxigen lichid. Temperatura era mult mai mică decât cea a aerului
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
în Downey, California și care au văzut structura de lansare au fost îngroziți de câtă gheață era depusă. Se temeau că în timpul lansării gheață spartă ar putea lovi învelișul de protecție termică, din cauza aspirației induse de jetul de gaze de la propulsoarele cu reacție. Rocco Petrone, liderul diviziei de transport spațial de la Rockwell, și colegii săi vedeau această situație că pe o constrângere a lansării, si au spus managerilor Rockwell de la Cape că firma nu poate susține lansarea. Cu toate acestea, managerii
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
avut loc la Ț+2,733. Ultimul moment în care s-a mai văzut fum lângă bară a fost Ț+3,375. Ulterior s-a determinat că acest fum a fost cauzat de deschiderea și închiderea articulației de teren din spatele propulsorului drept. Carcasa propulsorului se deformase sub presiunea aprinderii. Ca rezultat al acestei deformări, componentele metalice ale carcasei s-au îndoit în sensuri opuse, lăsând o deschidere prin care s-au scurs gaze fierbinți de pește . Aceasta se mai întâmplase și
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
Ț+2,733. Ultimul moment în care s-a mai văzut fum lângă bară a fost Ț+3,375. Ulterior s-a determinat că acest fum a fost cauzat de deschiderea și închiderea articulației de teren din spatele propulsorului drept. Carcasa propulsorului se deformase sub presiunea aprinderii. Ca rezultat al acestei deformări, componentele metalice ale carcasei s-au îndoit în sensuri opuse, lăsând o deschidere prin care s-au scurs gaze fierbinți de pește . Aceasta se mai întâmplase și cu ocazia altor
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
uzând O-ringurile până la realizarea ermetizării. Investigațiile inginerilor de la Morton-Thiokol au determinat că uzură O-ringurilor era legată direct de timpul necesar extrudării, și că vremea rece, care cauza întărirea O-ringurilor, prelungea durată de extrudare. (Articulația de teren a propulsoarelor, reproiectată, utilizată după accidentul "Challenger" a utilizat un sistem de cavitate și trunchi suplimentar cu un al treilea O-ring, ameliorând scurgerile.) În dimineața accidentului, O-ringul primar se întărise atât de tare de frig încât nu a putut realiza
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
de Max Q, a suferit cea mai bruscă schimbare a direcției vântului întâlnită până atunci în programul Space Shuttle. La Ț+58,788, o cameră video a imortalizat începutul unei emisii de gaze de lângă bară de legătură din spate a propulsorului din dreapta. Fapt necunoscut de cei de pe "Challenger" și de cei de la Houston, începuse să se scurgă gaz fierbinte printr-o gaură din ce in ce mai mare dintr-una din articulațiile propulsorului din dreapta. Forță cauzată de schimbarea vântului a înlăturat violent capacul temporar de
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
începutul unei emisii de gaze de lângă bară de legătură din spate a propulsorului din dreapta. Fapt necunoscut de cei de pe "Challenger" și de cei de la Houston, începuse să se scurgă gaz fierbinte printr-o gaură din ce in ce mai mare dintr-una din articulațiile propulsorului din dreapta. Forță cauzată de schimbarea vântului a înlăturat violent capacul temporar de oxid care luase locul O-ringurilor defecte, îndepărtând și ultima barieră ce mai oprea flăcările să iasă prin articulație. Dacă n-ar fi fost schimbarea direcției vântului, norocosul
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
capacul temporar de oxid care luase locul O-ringurilor defecte, îndepărtând și ultima barieră ce mai oprea flăcările să iasă prin articulație. Dacă n-ar fi fost schimbarea direcției vântului, norocosul capac de oxid ar fi rezistat până la epuizarea combustibilului propulsorului. Într-o secundă, emisia de gaze a devenit intensă și bine definită. Presiunea internă din propulsorul din dreapta a început să scadă din cauza gaurii crescânde din articulația spartă, si la Ț+60.238 se vedeau clar flăcări ieșind prin articulație și
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
exclamat ca răspuns la indicatoarele de bord ale performanței motorului principal sau ca răspuns la scăderea de presiune din rezervorul exterior de combustibil. La Ț+73,124, domul din spate al rezervorului de hidrogen lichid a cedat, producând o forță propulsoare ce a care a împins rezervorul de hidrogen înspre rezervorul de oxigen lichid din partea din față a rezervorului exterior. În același timp, propulsorul din dreapta a efectuat o rotație în jurul barei de prindere din față, si a lovit structura dintre rezervoare
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
un factor de încărcare de până la 20G — mult peste limita nominală de 5G. Cele două propulsoare care pot suporta forțe mai mari s-au separat de rezervorul exterior și au continuat în zbor necontrolat timp de încă 37 secunde. Carcasele propulsoarelor erau făcute din plăci de oțel de grosime și erau mult mai solide decât orbiterul și decât rezervorul exterior; astfel, ambele propulsoare au supraviețuit dezmembrării navetei, desi propulsorul din dreapta încă mai suferea de pe urma arderii articulației care a declanșat procesul de
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]