514 matches
-
1998; Pro și contra Emil Cioran. Între idolatrie și pamflet, îngr. și pref. Marin Diaconu, București, 1998; Mariana Șora, Cioran jadis et naguère, Paris, 1998; Simion Ghinea Vrancea, Mircea Eliade și Emil Cioran în tinerețe, București, 1998; Nicolae Florescu, Întoarcerea proscrișilor, București, 1998, 76-105; Livius Ciocârlie, Caietele lui Cioran, Craiova, 1999; Glodeanu, Incursiuni, 84-100; Florin Ioniță, Viața și opera lui Emil Cioran, București, 1999; Marta Petreu, Un trecut deocheat sau „Schimbarea la față a României”, Cluj-Napoca, 1999; Simion, Fragmente, IV, 26-123
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
de trubadur al mediilor marginale („Eu mă simt legat prin sânge / Și prin tainice blesteme / De borfașul care plânge, / De lehuza care geme. / Și mă simt legat de visul / Fetei care vinde grații. / O, Parisul meu, Parisul / Turbulentelor tentații!” - Paradis proscris), adresează, ca Esenin, invective femeilor trădătoare și trăiește acut nevoia de mituri, pentru a compensa insignifianța existenței („Fugind de mit ne trebuie noi mituri / să umplem golul care țipă-n noi” - Fugind de mit). Poemele definitorii pentru profilul lui liric
BOITOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285795_a_287124]
-
des littératures (1994) se circumscrie acelorași preocupări ale sale. SCRIERI: La Jeunesse littéraire d’Eugène Ionesco, Paris, 1993; „Leș belles infidèles” en Roumanie. Leș traductions des oeuvres françaises durant l’entre-deux-guerres (1919-1939), Valenciennes (Franța), 1994. Repere bibliografice: Nicolae Florescu, Întoarcerea proscrișilor, București, 1999, 49-51. M.P.-C.
CLEYNEN-SERGHIEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286298_a_287627]
-
vreo douăzeci de volume consacrate Comunei din Paris și vreo duzină despre înființarea partidului comunist francez. Dar, avid de cunoaștere, am știut să dejoc această manipulare istorică. M-am întors spre literatură. Marii clasici francezi erau acolo și, cu excepția unor proscriși celebri, ca Rétif de la Bretonne, Sade sau Gide, în ansamblu, scăpaseră de cenzură. Tinerețea mea și lipsa mea de experiență mă făceau fetișist: mai mult colecționam decât sesizam fizionomia epocii istorice. Căutam mai ales anecdote asemănătoare cu cele pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Șklovski citează povestea lui Tolstoi Holstomer, în care întîmplările sînt prezentate din punctul de vedere al unui cal, în maniera lui Swift), ci mai ales prin concentrarea asupra punctului de vedere al personajelor de la periferia societății. Numărul de excluși, de proscriși și de declasați cărora li se încredințează această funcție în romanul modern Leopold Bloom al lui Joyce, Josef K. al lui Kafka, Bieberkopf din romanul Berlin, Alexanderplatz al lui Döblin, Meursault din romanul Străinul al lui Camus este remarcabil de
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
228, 336 nivelare, 126-127 pronume personale, 67-68, 75, 88-89, 148, 153, 217, 237, 242-244, 247, 252, 263, 265, 281-282, 325, 341 alternare a referinței, 159-175, 337 ca pro-nume, 713 ca semnale de secvențe, 241-242 pronume fără referință, 240-244, 246, 255 proscrișii, ca eroi de roman, 34 prototip al situației narative, 30-31 punct de vedere (point of view, perspectivă), 32-35, 37-38, 49-50, 64, 71-72, 76, 110-111, 115, 119, 121-123, 130-132, 138, 149, 161-164, 177-180, 189, 195-196, 198-200, 207, 210, 212-216, 218, 227
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
tainele și miturile au asupra cunoștințelor pozitive avantajul de a nu-și pierde nicicînd prospețimea. Într-o cultură dată, o credință puternică este "pentru totdeauna", și are la fel de puține șanse să se degradeze cît povestea unui vis sau cîntecul unui proscris, care nu au vîrstă. Aici chiar și mașinile au un aer prăfuit Singură religia a rămas cu totul nouă, religia A rămas simplă ca și hangarele din Port-Aviation În Europa numai tu nu ești antic, o Creștinism! Îl putem crede
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
este mult mai ușor decît icoana, care este la rîndul ei mai ușoară decît indiciul (ca statuia sau tăblițele din biserici). A fost logistica ideală a celui urmărit. A persecutatului. Deteritorializat = dematerializat. Teritorializat = greoi. Dumnezeul fără trup este cel al proscrișilor. Strămoșii lui Abraham erau idolatri, ei îl adorau pe zeul "El" așezat într-un sanctuar palestinian, ca un spirit al locului. Pentru idolatru, riscul era schimbarea zeului odată cu schimbarea locului, din curtoazie, oportunism sau prin forță. De aici și procesul
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
expulzarea din Paris de către Guizot. Același Bruxelles, în care Marx își găsește primul apostol în persoana arhivarului Gigot. De la Restaurație, exilul Bruxelles funcționează ca o placă turnantă. Babouvistul Buonarroti îi întîlnește aici pe mai vechii convenționiști Barère și Vadier. Acești proscriși vor organiza adunările carbonarilor, teren propice viitoarelor societăți secrete ale monarhiei din Iulie, din care se va naște Liga celor Drepți, pe care Marx o va transforma în 1848 în Liga Comuniștilor. Cu doi delegați ai lui Blanqui "capul și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
o anchetă mai complexă nu apar de obicei probleme legate efectiv de neînțelegerea sensurilor 8 dar în rest problemele care pot să apară sunt de aceeași amploare. Cuvintele sunt fascinante. Să ne gândim ce ar însemna sa folosim un vocabular proscris, interzis într-un context unde are loc măsurătoarea. Cred că este suficient să vezi ce vocabular folosește cineva pentru a deveni fără sens să te întrebi ce înțelege, ce simte, ce gândește. Din păcate este aproape imposibil să putem efectua
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
contează În mod evident mai puțin decât această idee, conform căreia lectura nu este numai un proces benefic, ci se poate descoperi și nefastă. Lectura este văzută ca un adevărat pericol În așa măsură, Încât În alte texte, lista cărților proscrise pare a se mări considerabil, iar acolo nu mai e vorba despre o sută de cărți, ci despre o Întreagă mulțime de care trebuie să ne ferim. Cel mai important text al lui Wilde despre neîncrederea lui pentru lectură se
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
ei, un simț artistic deficitar. Maniera e bombastică și prețioasă, exprimarea firească fiind mai degrabă întâmplătoare. Tot o piesă istorică, mizând pe o anume pedanterie a reconstituirii, este Congiurațiunea lui Catilina („Columna lui Traian”, 1872). Apreciată entuziast în „Literatorul”, drama Proscrisul (1880) indispune prin stilul sentențios și grandilocvent. Unele pasaje, de aridă dezbatere pe teme politice, sunt curat gazetărești. M. a tradus piese de Angeli și Szigligeti Ede. SCRIERI: Amelia sau Victima amorului, București, 1849; Disertațiune istorico-critică și literară tractândă despre
MANIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287983_a_289312]
-
naționalităților din punctul de vedere istoric, juridic și politic, București, 1867; Misiunea occidentului latin în oriintele Europei, București, 1869; Monumentul de la Călugăreni, București, 1871; Studii asupra scrierei profesorului dr. I. Jung intitulată „Romanii și românii din Țările Dunărene”, București, 1878; Proscrisul, București, 1880; Mișcarea literaturei istorice în România și în străinătate cu referință la români în anul 1879, București, 1880; Românii în literatura străină, București, 1883; Șapte scrisori deschise cătră Majestatea Sa Carol I, regele României, București, 1888. Repere bibliografice: Pop
MANIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287983_a_289312]
-
lume nouă, LCF, 1996, 34; Mircea Popa, Din dosarele exilului românesc, RITL, 1997, 2; Pericle Martinescu, Amintiri despre Vintilă Horia, RL, 1997, 17; Nicu Caranica, Un Esculap al sufletului românesc, București, 1997, 157-169; Cosma, Romanul, II, 350-362; Nicolae Florescu, Întoarcerea proscrișilor, București, 1998, 106-116; Glodeanu, Dimensiuni, 250-259; Cecilia Latis, Arhitecturi paralele. Marguerite Yourcenar-Vintilă Horia, Iași, 1998; Popa, Reîntoarcerea, 67-79; Simion, Fragmente, II, 56-67; Glodeanu, Incursiuni, 116-128; Ion Vlad, În labirintul lecturii, Cluj-Napoca, 1999, 166-167; Dan C. Mihăilescu, Amestecuri de oameni și
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
uită, dimpotrivă, RL, 1995, 40; Ungureanu, La vest, I, 173-185; Monica Spiridon, Destinul adevărurilor, LCF, 1996, 3; Roger Fol-Droi, La Torture sans fin, „Le Monde”, 1996, 16; Eric Conan, L’Enfer de Pitești, „L’Express”, 1996, 14; Nicolae Florescu, Întoarcerea proscrișilor, București, 1998, 67-143; Popa, Reîntoarcerea, 200-212; Ioana Pârvulescu, Viață de boem, RL, 2000, 30; Dicț. esențial, 390-393; N. Steinhardt, Dumnezeu în care spui că nu crezi... Scrisori către Virgil Ierunca, îngr. Monica Manu, București, 2000; Daniel Cristea-Enache, Marea neînțelegere, ALA
IERUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
1872; Curs de poezie generală. Satirele și fabulele, Craiova, 1883; Scrisori din exil, publ. N.B. Locusteanu, București, 1891; Istoria critică universală, I-II, București, 1892-1893; Amintiri asupra istoriei regenerărei române sau Evenimentele de la 1848, București, 1893; Amintirile și impresiile unui proscris, tr. G.O. Gârbea, București, [1916]; ed. (Suvenire și impresii ale unui proscris), îngr. și pref. Maria Protase, Cluj-Napoca, 1975; Acte și scrisori, publ. Emil Vârtosu, București, 1928; Scrieri literare, îngr. și pref. George Baiculescu, Craiova, 1939; Scrieri politice, sociale
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
publ. N.B. Locusteanu, București, 1891; Istoria critică universală, I-II, București, 1892-1893; Amintiri asupra istoriei regenerărei române sau Evenimentele de la 1848, București, 1893; Amintirile și impresiile unui proscris, tr. G.O. Gârbea, București, [1916]; ed. (Suvenire și impresii ale unui proscris), îngr. și pref. Maria Protase, Cluj-Napoca, 1975; Acte și scrisori, publ. Emil Vârtosu, București, 1928; Scrieri literare, îngr. și pref. George Baiculescu, Craiova, 1939; Scrieri politice, sociale și lingvistice, îngr. G. Baiculescu, Craiova, 1942; Opere, I-II, îngr. și introd
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
Nu este mai puțin adevărat că importanți clerici cehi ai vremii n-au încuviințat măsurile antievreiești. Cronicarul Cosma de Praga dezaproba atât creștinarea prin constrângere a evreilor, cât și sechestrarea avutului lor, din ordinul principelui, în urma răspândirii zvonului precum că proscrișii aveau de gând să se refugieze în Polonia și Ungaria, ducând încolo imense bogății. Cehii susțineau că este nedrept ca bunurile, considerate ca fiind ale creștinilor autohtoni, să plece din țară, „argument“ ce avea sa fie avansat și în timpurile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
alese - Poèmes choisis, ed. bilingvă, București, 1996; Toma George Maiorescu, Poezii - Poèmes, ed. bilingvă, București, 1997 (în colaborare cu Radu Cretzeanu, Andrée Fleury și Ion Matei); Anghel Dumbrăveanu, Țara himerei - Pays de la chimère, ed. bilingvă, Timișoara, 1998; Honoré de Balzac, Proscrișii și alte povestiri din Comedia Umană, Iași, 1998 (în colaborare); Ioan Flora, Poèmes, Belgia, 2002 (în colaborare cu Anca Măniuțiu). Repere bibliografice: Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 177; Margareta Gynresik, „Roumains déracinés-un roman politique/poétique, „Dialogues francophones”, 1999, 4; Paul Miclău - 70, „Reflex
MICLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288101_a_289430]
-
puterea „lor” este nelimitată. E.B. crede că Înfrângerea suferită a fost pregătită de slăbiciunea ideologică pe care o arătaseră Înainte și de subestimarea forței adversarului. Numele lui Alexandre Zinoviev este menționat În legătură cu lucrările sale recent publicate, foarte critice la adresa lui Gorbaceov, proscris și În rândurile foștilor militanți comuniști est-germani. O nouă elită politică? Delimitări În raport cu trecutul Metamorfozele prin care trecuse fostul partid comunist est-german În decurs de un an, de la căderea zidului Berlinului (noiembrie 1989) până la reunificarea Germaniei (noiembrie 1990), s-au
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
sprijinit de Petrache Poenaru, cu care se înrudea prin soția sa, Victoria Otetelișanu, înființează, „pentru cultura limbii române”, o tipografie, prima în Craiova, iar în 1838 și 1839 scoate cea dintâi publicație din Bănie, revista „Mozaicul”. Aflându-se pe listele proscrișilor din cauza participării la revoluția de la 1848, se refugiază la Brașov, unde execută pictura interioară a bisericii „Sfântul Nicolae” din Șchei. Călătorește din nou în Italia pentru studii. După 1851 se stabilește în București, ca profesor la „Sf. Sava” și din
LECCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287766_a_289095]
-
V.A. Urechia, înfățișat drept un plagiator, un farsor, un om cu o moralitate dubioasă. „Poema” de inspirație byroniană Radu (1878) e închinată celor „ce după idealuri zadarnic au umblat”. Sortit să alerge după năluciri, dezamăgit în dragoste, în prietenie, proscrisul Radu, bântuit de negre melancolii, își caută refugiul în mijlocul naturii. Iluziile spulberate rând pe rând au făcut din el un sceptic, cu sufletul înveninat. Singur și nemângâiat, pribeagul, care dorise țării lui o grabnică mântuire de „obedele străine”, se consacră
RONETTI-ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289366_a_290695]
-
Pentru o morală a urgenței, LCF, 1996, 33; Dorin Tudoran, Această Monică de necrezut!, RL, 1997, 19; Alex. Ștefănescu, Monica Lovinescu, RL, 1998, 6; Monica Spiridon, Omagiu aniversar. Monica Lovinescu la 75 de ani, R, 1998, 10; Nicolae Florescu, Întoarcerea proscrișilor, București, 1998, 179-183; Mănucă, Perspective, 168-177; Ce vă spune astăzi numele Monica Lovinescu?, JL, 1998, 21-24; Gheorghe Glodeanu, Întrevederi pe unde scurte, JL, 1998, 21-24; Alexandru George, O luptătoare, LCF, 1999, 41, 42; Alexandru George, Dincolo și dincoace de cortină
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
surcică”; Mai rar, cu un așa alean! Înseamnă asta, vasăzică, C-ar vrea să fie... un buștean. *** S-a fript, de-ntâi aprilie De-ntâi aprilie și-a zis: „Ia să-mi scornesc eu o amantă”. Și-așa ajunse el proscris, Căci soață-sa era... o toantă. *** La probă, pentr-un jobb Mizând cam totul pe veșmânt, A mers să dea o probă pentr-un jobb. Și-avu din asta-nvățământ: E gol și îmbrăcatul, de-i... neghiob. *** Unuia care își
CATRENE EPIGRAMISTICE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381311_a_382640]
-
Ungureanu, La vest, I, 103-112; Caraion, Tristețe, 96-102; Petreu, Jocurile, 138-154; Ierunca, Semnul, 270-272; Marian Victor Buciu, Ionesco. Eseu despre onto-retorica literaturii, Craiova, 1996; Sanda Stolojan, Nori peste balcoane, tr. Micaela Slăvescu, București, 1996, 11-12, 17-18, passim; Nicolae Florescu, Întoarcerea proscrișilor, București, 1998, 31-53; O sută de autori și încă unul. Dosar Eugen Ionescu, Cluj-Napoca, 1998; William Kluback, Michael Finkenthal, Clownul în agora, tr. Roxana Sorescu, București, 1998; Dicț. analitic, II, 13-15; Dicț. esențial, 393-396; Philippe Sellier, Eugène Ionesco, în Dictionnaire
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]