585 matches
-
dar într-o postură abracadabrantă: sub un morman de blănuri, învelit în niște pături... Asemenea simulacre de lux, de moliciune - un păcat grecesc -, de abandon, de delăsare te fac să te gândești nu atât la cursul unui atenian auster, care proslăvește virtuțile ascetice, rigoarea și virtutea virtuoasă, cât la scenografia unui artist care, de altfel, nu și-a ascuns niciodată gustul pentru bani și pentru facilitățile pe care aceștia le procură. Sub piei de animale, în căldura jilavă a culcușului în
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
aduce bucurie și să ne păzim de tot ce ne poate costa... Disociind iubirea de sexualitate, el inventează astfel libertinajul în forma lui modernă. În această privință, Lucrețiu este contemporanul nostru. Evident, învățătura lui se află la antipozii creștinismului, care proslăvește virginitatea, celibatul, asceza și se decide să tolereze sexualitatea doar pentru a nu se expune ridicolului de a profesa o doctrină nepracticabilă, față de care credincioșii să-și ia zilnic anumite libertăți! Asociind sexualitatea, iubirea și procreația, supunând de altfel regimul
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
după fapte. Lumea postmodernă e lipsită de speranța mîntuirii. Sufletul nu mai știe calea, nu mai aude chemarea, bruiat de tot felul de preocupări și dorințe secundare. Omul își făurește tot felul de zei falși, lipsiți de viață și-i proslăvește mai apoi cu mare fervoare. Progresul a devenit idolul sfînt căruia știința modernă i-a dedicat multe evanghelii în încercarea fadă de a ne inventa viitorul. Gnosticismul este, în același timp, foarte vechi și foarte contemporan, vital. Anumite similarități între
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
transcriind un verset psalmic - „Invoca me in die tribulationis tuae, et liberabo te et glorificabis me” (traducerea românească din prima jumătate a secolului al XVII-lea sună fermecător: „Chiamă-mă în ziua grijii tale, și te voi izbăvi și mă vei proslăvi”), secvența găsirii relicvelor sacre de către împărăteasa Elena. Face ca exemplaritatea personajului să coboare dintr-un absolut creștin pe pământ și să accepte modulări către împlinirea unor țeluri particulare și naționale. Pilda este sublimată și recapitulată într-un rezumat sugestiv către
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
Steaua fără nume” de Mihail Sebastian. Și exemplele ar mai putea continua. De fapt perioada copilăriei și adolescenței a fost cea în care am citit foarte mult atât datorită faptului că la școală era o propagandă deșănțată a operelor care proslăveau victorioasa armată sovietică și colectivizarea agriculturii iar pe de altă parte, în afara radioului și cinematografului, nu mai era altceva de făcut. Alt profesor de care îmi aduc aminte cu drag era “profesorul de frumos” cum îi plăcea să se
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
cioturile brațelor spre rafalele unui automat. Mă străduiam să nu înțeleg astfel de morți, pentru a nu le dilua în sporovăiala noastră strategică. În mod straniu, am învățat să-mi conserv această lipsă de înțelegere salutară datorită unui om care proslăvea războiul. Instructor de carieră, mic de statură, robust, impecabil în uniforma lui de mercenar de elită, le prezenta soldaților noile arme și mașinăriile de război, le explica manevrarea lor, compara caracteristicile. Sala unde își ținea lecțiile era despărțită de blocul
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
violență vechea ordine socială”. Așadar bolșevicii au instituit teroarea ca mijloc firesc de guvernare, într-un mod cât se poate de logic. Iar faptul că numeroși comuniști, îndeosebi din Occident, au adoptat cu bună credință „minunatul ideal” de fraternitate umană proslăvit de propagandă nu schimbă nimic din ideologia antiuniversalistă a luptei de clasă, și nici din dimensiunea criminală a regimurilor comuniste. Teroarea a fost rodul împrejurărilor sau al ideologiei leniniste? Teroarea* care ia succesiv formele intimidării, ale represiunii și ale exterminării
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Asociației Fabian Society, publică în 1935 o carte faimoasă Comunismul sovietic: o nouă civilizație? al cărei semn de întrebare va dispărea din titlu în edițiile următoare. Ei demonstrează aici superioritatea URSS staliniste asupra „anarhiei capitaliste”. De la Cambridge, economistul Maurice Dobb proslăvește rezultatele „miraculoase” ale economiei sovietice sprijinindu-se pe datele falsificate, parvenite prin agit-propul sovietic. Istoricul E.H. Carr, socotit în timpul vieții drept cel mai bun specialist britanic în problemele URSS, consideră că teroarea stalinistă este prețul care trebuie plătit pentru modernizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
un sistem politic de altfel foarte inspirat de cel sovietic. Raționalitatea aparentă a proiectului a permis ca el să fie impus cu destulă ușurință cadrelor ca și populației, într-un moment în care se constata încetinirea creșterii planificate. Refuzul gradualismului proslăvit în acel moment de „marele frate” sovietic părea o opțiune credibilă într-un PCC foarte naționalist și în care inginerii erau încă puțin numeroși. Originile Marelui Salt Originile imediate ale dezastrului se situează în vara anului 1955, când Mao silește
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
război a intrat în coliziune cu interesele țărănimii [...]. Am mers prea departe cu naționalizarea comerțului și industriei, cu blocarea schimburilor locale. Putem să dăm puțin înapoi fără să distrugem dictatura proletariatului”. Noua Politică Economică (NEP), decretată la 21 martie 1921, proslăvește o reîntoarcere parțială la economia de piață: denaționalizarea și libertatea comerțului intern, deschiderea față de investitorii străini, denaționalizarea întreprinderilor industriale cu mai puțin de zece salariați etc. și, mai ales, pune capăt, la țară, rechiziționărilor forțate, înlocuite de un impozit în
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Partidul trebuie de-acum să-i combată pe „imperialiștii americani” și pe „lacheii” lor, mai ales socialiștii, acuzați că amenință pacea mondială; nu numai că este nevoit să apere, ci și să exalte URSS și democrațiile populare și să-l proslăvească pe șeful lor, Stalin. „Fiu mai vârstnic al Bisericii comuniste”, PCF se aruncă fără menajamente în această nouă politică. Exploatând un grav disconfort social, acesta declanșează, în 1947 și 1948, importante greve care capătă uneori valențe insurecționale. Denunță pericolele care
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Aceste formațiuni joacă un rol determinant, contribuind la absorbirea sau neutralizarea insatisfacției unei largi părți a populațiilor în fața costului economic și social al trecerii la economia postcomunistă*. Au adoptat poziții proeuropene și favorabile economiei* de piață, deși corecțiile sociale sunt proslăvite împotriva exceselor liberalismului economic. Adeziunea sau o perspectivă pe termen scurt de adeziune la Uniunea Europeană a contribuit la consolidarea majorității acestor sisteme politice care cunosc totuși la marginile lor tentații extremiste - mai ales de dreapta -, ce rămân cu toate acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Pravila de morală practică abandonează ironia pentru negația directă. Hula și mesianismul o plasează în descendența biblicelor profetice. Instinctul posesiv, febra puterii stârnesc vituperația și cheamă pedeapsa divină. A. opune pe a avea plinătății existențiale a lui a fi. El proslăvește bucuria gratuită, acceptarea smerită a darurilor vieții. Dragostea, familia, munca sunt temelii ale edificării omenescului. Dar, sceptic față de puterea învățăturii de a opri curgerea la întâmplare a lucrurilor, cinic uneori, ajunge în situația paradoxală a unui moralist fără morală: pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
de ani, Draconțiu ar fi scris panegericul său, pentru noi, de altfel necunoscut, în cinstea lui Zenon, conducătorul Imperiului Roman de Răsărit; în schimb, potrivit ipotezei lansate recent de Kuijper și Moussy, poemul ar fi fost scris pentru a-l proslăvi pe Teodoric, pe atunci rege al Italiei, care intrase în conflict cu vandalii care voiau și ei să stăpânească Sicilia. Totul se petrece, așadar, la puțină vreme după 493, anul în care Teodoric l-ar fi ucis pe Odoacru, rege
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
comentariu al Facerii; potrivit lui Ghenadie, opera ajungea până la moartea lui Avraam, dar nouă nu ne-a parvenit decât o copie care merge până la pieirea Sodomei și a Gomorei. Comentariul propriu-zis este precedat de o invocare a lui Dumnezeu care este proslăvit pentru opera sa de creație; să dea Dumnezeu poetului și inspirație pentru că datoria și scopul său sunt doar didactice: el vrea să prezinte adevărul creștin. După ce expune facerea lumii, având poate ca model Hexameronul lui Ambrozie, poetul abordează în prima
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
ajung la o opțiune convergentă: revoluția socialistă trebuie să ia locul revoluției burgheze din momentul în care s-a împlinit. În 1914, intrarea în război a Rusiei reprezintă în ochii lui Lenin oportunitatea realizării acestui obiectiv. El nu ezită să proslăvească "defetismul revoluționar", contrar tendinței generale din partidele socialiste. Pentru Rusia, războiul se transformă repede în catastrofă. În mai puțin de trei ani de la declanșarea ostilităților, armata rusă pierde mult teren, soldaților le lipsește totul și se instaurează raționalizarea. Criza izbucnește
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
Grecia, KKE obține 4,4% și 10 locuri din 279 în 1926. Partidul bolșevic își ia răspunderea Înainte de moartea lui Lenin în ianuarie 1924, două tendințe se confruntă în interiorul partidului bolșevic. Pe de o parte, Buharin, politic susținut de către Stalin, proslăvește continuarea NEP, dezvoltarea axată pe creșterea producției agricole, acceptînd și încurajînd îmbogățirea țăranilor. La polul opus, Preobrajinski și Troțki preconizează o dezvoltare accelerată a industriei grele prin aplicarea unei politici speciale în industrie și în comerțul exterior, instaurarea unei planificări
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
o arată parțial lucrările institutului Gramsci în iulie 1955: Clasa muncitoare consideră progresul tehnic drept un factor decisiv al progresului social și al îmbunătățirii condițiilor de viață și de muncă. Ea nu se mulțumește să-l favorizeze sau să-l proslăvească, ea trebuie, în calitate de clasă conducătoare națională, să-i dirijeze evoluția și aplicațiile sale27. Există deci o reorientare în raport cu formele acțiunilor defensive pe care le-a practicat centrala sindicală comunistă în anii precedenți. Pe eșichierul politic, diverse schimbări influențează de asemenea
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
ceruri Simonide. Cu grele lacrimi șiroind pe față, / cu pieptul în tumult, printre suspine, / astfèl cântă pe strune: / Preafericiți voi care, / vrăjmașilor, de-al țării drag ce viața / v-a dăruit, știut-ați piept a ține, / slăviți de greci și proslăviți de-o lume (Italiei, vv. 76-86).508 În cea despre care credem că este singura poezie cu tematică patriotică a lui Quasimodo citim: În inima-mi sfârși povestea lor / când năruitu-s-au copaci și ziduri / în planșete de frați și-nverșunări
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
unei morale eroice. Se impune un "gust nou", mai puțin grandios, dar orientat mai mult spre intimitate, confort și redescoperirea istoriei. Ca și în secolul al XVII-lea, Franța dă tonul în domeniile culturii, în Europa centrală și orientală, suveranii proslăvesc rațiunea, sărbătorind pe filosofii francezi șipracticînd un "despotism luminat 75 , al cărui scop real este consolidarea puterii lor. Dar împotriva dominației culturale franceze încep să se manifeste reacțiile naționale din Germania, din Italia și din Spania. ■ Pe plan politic, această
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și membrii guvernului se întâlnesc pentru a lua o decizie importantă. Loredano, membru al Consilului și prietenul său Barbarigo sosesc. Cei doi observa că Dogele, desi calm și seren, i-a precedat în încăperea de consiliu: înainte de a intra, toți proslăvesc justiția venețiana. Adus din închisoare, Jacopo Foscari, fiul Dogelui, așteaptă să fie citat în fața Consiliului: el își salută Veneția lui iubita pe care nu a mai revăzut-o de mult timp deoarece fusese exilat și izgonit din oraș (Dal più
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ca Giovanna să fie cea care să-i pună coroană pe creștet și să împartă gloria cu el. Nemai fiind stăpâna pe ea însăși, Giovanna îl urmează pasivă, plină de remușcări și sentimente de vinovăție. Un cor de spirite rele, proslăvindu-l pe Satan și victoria lui asupra purității, o asaltează pe tânăra față. Actul ÎI. Piața din Rheims, în fața Catedralei St. Denis. Populația se pregătește pentru încoronare intonând cântece de laudă pentru fecioara luptătoare. Procesiunea care însoțește pe Carlo și
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
tenor); Tebaldo (tenor) și Roberto (baș) soldați francezi; Manfredo, un sicilian; soldați francezi, bărbați și femei, călugări, etc. Actul I Palermo, Piața Grande. Câțiva soldați francezi, printre care Roberto și Tebaldo, în timp ce se cinstesc cu vin, nu contenesc să-și proslăvească patria. Localnicii îi privesc cu ură, invocând o răzbunare care nu va întârzia să vină. Principele Béthune și Contele de Vaudemont ies din palat și îl previn pe Roberto, care este beat, asupra pericolului pe care îl reprezintă gelozia bărbaților
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
în țară, cât și în străinătate, această acțiune era dirijată nu pe bani puțini de către Ministerul Propagandei Naționale, înființat parcă special pentru acest scop la 3 octombrie 1939. Cu acel prilej, toți oficialii români căutară să se remarce prin a proslăvi evenimentul, dovedind pe lângă servilism, și un lichelism lamentabil, dacă nu patologic. Remarcând ineficacitatea guvernului Argetoianu, din cauza fricțiunilor sau certurilor uneori duse până la reclamații între miniștrii săi, dar și cu acordul „stafului” său dintotdeauna, i-am numi aici pe Elena Lupescu
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
mai ținea pe picioare. L au dus la infirmerie sau la spitalul Văcărești. Peste câteva zile am aflat prin morse că Encea a murit la spital. Ne-am rugat ca Dumnezeu să primească sufletul lui în corul Îngerilor care-L proslăvesc neîncetat. Domnul Puiu Teodorescu Cel mai puțin afectat de cele întâmplate în cameră era Puiu Teodorescu. Asista străin și înstrăinat de orice simțire omenească. Pentru a-l scoate din această stare în care căzuse și în care se complăcea, am
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]