272 matches
-
copil, în afara familiei, care promovează încrederea copilului și sentimentul apartenenței și care pot servi ca modele pozitive (pot fi bunici, vecini, prieteni de familie, educatori) Resurse în comunitate (de exemplu, servicii educative pentru familie, alte servicii locale) Prezența unor modele prosociale, cu rol de a promova norme și valori în societate, în general (atenția societății față de copil, față de cum e crescut, față de familie). în dezvoltare, la nivele diferite, fiind dată de coeziunea și adaptabilitatea familiei (Patterson, 2002). Cercetările întreprinse pe familii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
studii care arată că manifestările comportamentale antisociale manifestate la vârstele copilăriei mici (Stroufe et al., 2010) au o bună stabilitate, trecând prin copilărie, adolescență și vârsta adultă. Aceste studii sunt argumente pentru urgentarea adoptării unor programe de dezvoltare a comportamentelor prosociale la copiii de vârstă mică, în grădinițe și la copiii mai mari, pe parcursul școlii, mai ales la nivelul claselor mici și gimnaziale. Un model conceptual complex, creat de Masten și colaboratorii săi (1996, p. 1638), ne arată coerența și dezvoltarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care se regăsește pregnant experiența de peste 25 de ani Închinați de Maria Constantinescu muncii de selecție și orientare profesională. Autoarea dovedește astfel aptitudinea de a decela din realitatea socială problema ce poate face obiectul unei analize științifice. Capitolul 1 („Comportamentul prosocial”) Întreprinde o analiză a conceptului, examinează teoriile explicative (biologice, psihologice și sociologice) ale comportamentului prosocial. Autoarea precizează că factorul de legătură dintre comportamentul prosocial și competența socială este Încrederea socială. Să reținem analiza minuțioasă a sensurilor conferite conceptului de comportament
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
selecție și orientare profesională. Autoarea dovedește astfel aptitudinea de a decela din realitatea socială problema ce poate face obiectul unei analize științifice. Capitolul 1 („Comportamentul prosocial”) Întreprinde o analiză a conceptului, examinează teoriile explicative (biologice, psihologice și sociologice) ale comportamentului prosocial. Autoarea precizează că factorul de legătură dintre comportamentul prosocial și competența socială este Încrederea socială. Să reținem analiza minuțioasă a sensurilor conferite conceptului de comportament prosocial din parcurgerea unui mare număr de lucrări despre această chestiune. Un loc aparte este
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a decela din realitatea socială problema ce poate face obiectul unei analize științifice. Capitolul 1 („Comportamentul prosocial”) Întreprinde o analiză a conceptului, examinează teoriile explicative (biologice, psihologice și sociologice) ale comportamentului prosocial. Autoarea precizează că factorul de legătură dintre comportamentul prosocial și competența socială este Încrederea socială. Să reținem analiza minuțioasă a sensurilor conferite conceptului de comportament prosocial din parcurgerea unui mare număr de lucrări despre această chestiune. Un loc aparte este acordat dimensiunii altruiste a comportamentului social. Comportamentul prosocial este
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Întreprinde o analiză a conceptului, examinează teoriile explicative (biologice, psihologice și sociologice) ale comportamentului prosocial. Autoarea precizează că factorul de legătură dintre comportamentul prosocial și competența socială este Încrederea socială. Să reținem analiza minuțioasă a sensurilor conferite conceptului de comportament prosocial din parcurgerea unui mare număr de lucrări despre această chestiune. Un loc aparte este acordat dimensiunii altruiste a comportamentului social. Comportamentul prosocial este un comportament Învățat - iată una din concluziile lucrării. Trebuie să spunem că există studii care caută să
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
comportamentul prosocial și competența socială este Încrederea socială. Să reținem analiza minuțioasă a sensurilor conferite conceptului de comportament prosocial din parcurgerea unui mare număr de lucrări despre această chestiune. Un loc aparte este acordat dimensiunii altruiste a comportamentului social. Comportamentul prosocial este un comportament Învățat - iată una din concluziile lucrării. Trebuie să spunem că există studii care caută să dovedească existența unei gene a altruismului. De pildă, antropologul american Gary Johnson consideră că altruismul este genetic predeterminat și evolutiv selectat. În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ce au fost verificate prin aplicarea mai multor chestionare: chestionar experimental de evaluare a Încrederii sociale; chestionar pentru studiul competențelor sociale cu șase subscale: asertivitate, gratificație, comunicare nonverbală, comunicare verbală, empatie și cooperare, prezentare de sine; chestionar pentru evaluarea comportamentului prosocial, toate aplicate pe un lot de 273 de studenți. Cercetarea confirmă ipotezele conform cărora o creștere a competențelor sociale ale unor persoane duce la creșterea Încrederii În propria capacitate de relaționare, iar aceasta conduce la o creștere a probabilității de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
un lot de 273 de studenți. Cercetarea confirmă ipotezele conform cărora o creștere a competențelor sociale ale unor persoane duce la creșterea Încrederii În propria capacitate de relaționare, iar aceasta conduce la o creștere a probabilității de inițiere a comportamentului prosocial, concluzie desfășurată pe analizele În raport de apartenență la genul social, mediul de rezidență, profesia tatălui. Cealaltă cercetare este analiza secundară privind competența profesională a unui lot de 312 de cadre militare. S-a confirmat ipoteza conform căreia ,,competența intelectuală
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
îndepărta, pe cât posibil, divergențele cu domeniile adiacente. De asemenea, explicitarea exactă a diferențelor dintre „psihologia socială sociologică” și cea „psihologică” întregește modelul comprehensiv propus de Septimiu Chelcea. În capitolele trei și patru, sunt discutate pe larg „comportamentul colectiv” și „comportamentul prosocial” din perspectiva proceselor și teoriilor explicative (teorii sociologice - cu referire la norma responsabilității și cea a reciprocității; teorii psihologice - raportări la teoria cost-beneficiu și teorii biologice, un loc central ocupându-l sociobiologia) (p. 66). Făcând trimitere la cercetătorul american John
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
reciprocității; teorii psihologice - raportări la teoria cost-beneficiu și teorii biologice, un loc central ocupându-l sociobiologia) (p. 66). Făcând trimitere la cercetătorul american John F. Dovidio, autorul reamintește etapele de după 1960, când a existat un interes deosebit pentru studierea comportamentului prosocial. Aceste etape, în ordine cronologică, au inclus studii privind normele responsabilității și reciprocității, pentru ca ulterior, „la începutul deceniului al optulea, cercetările să se orienteze pe descifrarea apatiei spectatorului; identificarea factorilor care inhibă comportamentul de ajutorare a constituit tema principală a
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
studiilor de la jumătatea anilor 1970-1980; în deceniul al nouălea s-a studiat, în principal, când (în ce condiții) și de ce (ce factori determină) își acordă ajutor oamenii; în fine, cercetările de după 1990 s-au concentrat în direcția clarificării motivației comportamentului prosocial” (pp. 56-57). Interșanjabilitatea folosirii termenilor de „altruism”, „comportament de ajutorare”, respectiv „comportament prosocial” lămurește problema diferențierii, cu toate că particularitățile conceptuale intervin în mod frecvent, mai ales în ceea ce privește comportamentul prosocial și altruismul (p. 57). Despre „influența socială” și „psihosociologia grupurilor” se discută
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
principal, când (în ce condiții) și de ce (ce factori determină) își acordă ajutor oamenii; în fine, cercetările de după 1990 s-au concentrat în direcția clarificării motivației comportamentului prosocial” (pp. 56-57). Interșanjabilitatea folosirii termenilor de „altruism”, „comportament de ajutorare”, respectiv „comportament prosocial” lămurește problema diferențierii, cu toate că particularitățile conceptuale intervin în mod frecvent, mai ales în ceea ce privește comportamentul prosocial și altruismul (p. 57). Despre „influența socială” și „psihosociologia grupurilor” se discută în capitolele cinci și șase. În orice grup există norme, reguli care trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fine, cercetările de după 1990 s-au concentrat în direcția clarificării motivației comportamentului prosocial” (pp. 56-57). Interșanjabilitatea folosirii termenilor de „altruism”, „comportament de ajutorare”, respectiv „comportament prosocial” lămurește problema diferențierii, cu toate că particularitățile conceptuale intervin în mod frecvent, mai ales în ceea ce privește comportamentul prosocial și altruismul (p. 57). Despre „influența socială” și „psihosociologia grupurilor” se discută în capitolele cinci și șase. În orice grup există norme, reguli care trebuie urmate întocmai. Pot fi formale sau informale. Înțelegerea relațiilor interpersonale dintre colegi, prieteni, șefi sau
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
approach to heat and southern culture of violence effects. Journal of Personality and Social Psychology, 70, 1998, pp. 740-756. ANDERSON C.A. și BUSHMAN B.J., Effects of violence video games on aggressive behavior, aggressive cognition, aggressive affect, physiological arousal, and prosocial behavior: A met-analytic review of the scientific literature. Psychological Science, 12, 2001, pp. 353-359. ANDREOU E., Bully/victim problems and their association with psychological constructs in 8to 12-year-old Greek schoolchildren. Aggressive Behavior, 26, 2000, pp. 49-56. ARCHER D. și GARTNER
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
group. Journal of Abnormal and Social Psychology, 47, 1952, pp. 382-389. FRACZEK A., Moral approval of aggressive acts: A Polish-Finnish comparative study. Journal of Cross Cultural Psychology, 16, 1985, pp. 41-54. FRIEDRICH L. K, și STEIN A. H., Aggressive and prosocial television programs and the natural behavior of preschool children. Monographs of the Society for Research in Child Development, 38 (4, Serial Nr. 151), 1973. FRIJDA N.H., The place of appraisal in emotion. Cognition and Emotion, 7, 1993, pp. 357-387. FRODI
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de divin și de acțiunile care produc apropierea sau depărtarea de divinitate” (R. Da Matta, 1991, p. 34; În același sens, vezi și M. Bahtin, p. 172). Anularea ordinii Chiar dacă oricine are resursele și posibilitatea de a-și schimba comportamentul prosocial Într-unul opus, de tip contestatar, aceste acte izolate și conjuncturale nu constituie un sistem carnavalesc. Esența carnavalului stă În inversarea instituționalizată, definită normativ și coerentă simbolic, a anumitor forme de comportament. Acestea vizează relațiile de putere, relațiile religioase, relațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
oportunitățile și resursele devin din ce în ce mai greu de găsit, oamenii fiind astfel mai puțin dispuși să le împartă cu ceilalți. Într-adevăr, cercetările asupra comportamentelor angajaților din organizații sugerează că situațiile stresante afectează disponibilitatea indivizilor de a se implica în comportamente prosociale (Brief și Motowidlo, 1986, apud Hoon și Lim, 2001). Aceasta ce are sens, deoarece în situații extrem de stresante, cum este și criza economică, indivizii vor fi mai puțin dispuși să fie prosociali, fiind mai mult preocupați de situația lor financiară
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
disponibilitatea indivizilor de a se implica în comportamente prosociale (Brief și Motowidlo, 1986, apud Hoon și Lim, 2001). Aceasta ce are sens, deoarece în situații extrem de stresante, cum este și criza economică, indivizii vor fi mai puțin dispuși să fie prosociali, fiind mai mult preocupați de situația lor financiară și de abilitatea lor de a-și păstra locul de muncă (Hoon și Lim, 2001). În studiul lor despre sănătatea mentală a angajațiilor și atitudinea față de bani, Tang și Kim (1999, apud
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
de criză economică, însă vor ajuta prin alte modalități care nu implică bani. O explicație plauzibilă ar fi că acești indivizi empatizează cu cei care resimt aceleași dificultăți financiare. Astfel pentru a reduce disconfortul resimțit, se vor angaja în comportamente prosociale, atât timp cât nu includ și ajutor financiar (Hoon și Lim, 2001). Este posibil ca indivizii să manifeste o înclinație față de organizație, adoptând comportamente pe măsură, în momente stresante și dificile din punct de vedere financiar. Persoanele pot avea tendința de a
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
problematică (Hoon și Lim, 2001). Există, de asemenea, posibilitatea ca să apară comportamente de neîmpărtășire, atunci când vine vorba de bani, după cum sugerează Brief și Motowidlo (1986, apud Hoon și Lim, 2001), indivizii fiind mai puțin atrași să se angajeze în activități prosociale în situații stresante. O posibilă idee de cercetarea se referă la prezența comportamentelor de neîmpărtășire în activitățile legate de muncă. De exemplu, ar fi interesant de examinat dacă angajații care se confruntă cu dificultăți legate de muncă, devin mai puțin
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
cel mai frecvent test folosit este testul Kolmogorov-Smirnov pentru un eșantion. Rezultatele la testul Kolmogorov-Smirnov sînt prezentate în figura 1.a. Observăm că rezultatul la testul K-S este nesemnificativ statistic, z=.757, p>.05, prin urmare, distribuția variabilei comportament prosocial nu diferă semnificativ de o distribuție normală. Inspectînd și repartizarea scorurilor sub forma unei histograme, constatăm că distribuția scorurilor urmează o distribuție normală. C. Coeficienții de asimetrie (Skewness) și de boltire (Kurtosis) Într-o distribuție perfect normală, acești coeficienți sînt
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]