266 matches
-
acordau o atenție deosebită acestui caz. Apoi a venit Margareta, o absolventă a liceului sanitar, în urma căreia bărbații uitau să mai închidă gura. Pe fata asta o zidise Dumnezeu și era fără cusur. Măcar dacă ar fi fost făcută mai prostuță, ca să mai compenseze cît de cît darurile cu care era înzestrată. Dar nimic n-o dezavantaja, era și deșteaptă, "satana". Directorul Nicoară a căzut în limbă și cu ea scoasă de un cot, cotcodăcea pe culoarele spitalului. Fata nimic, nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
și s-a întors la căsuța ei, lăsînd blestemul peste cei care i-au ucis bărbatul. A plîns Lara azi, a plîns mîine, a plîns ani și ani pînă s-a dilit de tot, cum a concluzionat satul. Fiind mai "prostuță" acum, unii flăcăi, fără suflet, îi promiteau verzi și uscate, iar Lara îi accepta în patul ei cu ușurință. Vestea s-a răspîndit repede și Lara constituia materialul didactic pentru toți cei care reușeau să-și șteargă nasul singuri. Oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
lacrimile nu mai contenesc. Deși face încercări s-o liniștească, fata plînge pînă îi seacă izvorul lacrimilor. Este total inertă și Bostan dorește să încheie această aventură neașteptată. O să am grijă de tine. A murit și tătuța meu. Nu fi prostuță. Ba sînt. A doua zi Lara atîrna de o funie în tinda casei. Și-a pus capăt zilelor, săraca. Un suflet chinuit, comentau prin sat. Doar tătuța plîngea pe ascuns și se considera un criminal. Ceea ce nu era chiar departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
care, „maimuțărind“ natura, rămân mai prejos decât ea și nu constituie creații „veritabile“... În picturile destinate familiei Vespucci, Vulcan devine un fierar robust modelând o potcoavă, Eol o calfă încărunțită, Bacchus un vesel flăcău de la țară, Ariadna o fată cam prostuță, cercetând cu o sfială tembelă cununa iubitului. Satirii și bacantele fac parte dintr-un trib de nomazi, cu o droaie de copii care farmecă albinele cu zgomotul tingirilor și cleștilor, nicidecum cu sunete de „flaute și tamburine“. De ce, atât de
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
și el o populează, tacticos, indicând fiecăruia locul pe care trebuie să-l ocupe. Inginerul Ion Caropol, șeful atelierului, va sta cât mai departe : în cealaltă parte, la marginea din stânga, trei rânduri mai în față. Cu soția, bineînțeles, zglobia și prostuța noastră colegă, blonda Tuți. Caropol, slab, înalt și bolnav de ulcer, reîntâlnește fără plăcere subalternii în afara serviciului, iar turturica abia așteaptă să sporovăiască. Ar putea fi așezat lângă ei domnul Stork, consilierul, cu aerul său de abate sportiv. Înainte de a
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
eram cam distrat și m-a întrebat ce se întâmplase. — A fost adus adineauri un tip. E inconștient și într-o formă cam nasoală. M-a șocat. — Iartă-mă, spuse Fiona. E îngrozitor să începi așa Anul Nou. — Nu fi prostuță, am zis. Îmi dădeam seama că era tot mai vlăguită. După ce bău, se lungi din nou pe targă și nu mai încercă să vorbească până nu reapăru infirmiera. — Facem progrese, spuse ea veselă. Asistenta încearcă să vă găsească un pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
el, mergem amîndoi. N-avem ce apăra aici. Toate astea nu-s bune de nimic. Mai bine plecăm. — Vreau să rămÎn. Vreau să te apăr. Se Întinse după pistolul din toc și el o plesni peste față. — Haide. Nu fi prostuță. Haide! Acum coborau scara și el o simțea aproape, lîngă el. Deschise ușa dintr-o lovitură, ieșiră Împreună și se depărtară de casă. Enrique se-ntoarse și Încuie ușa. — Maria, fugi, spuse. Peste cîmp, ia-o Încolo. Du-te! — Vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
după colțul cimitirului (de ce o fi așezat astfel acest cimitir n-am reușit să Înțeleg niciodată), de ora somnoroasă a amiezii, de o anumită oră a amiezii, care plutea vag În aerul lichid și se bălăcea În praf cu vrăbiile prostuțe sau intra În fântână, odată cu ciutura goală ce se izbește de ghizduri cu sunet dogit ce-ți sparge timpanul; dar tu nu Îl auzi, ești preocupat de arătarea aceea, ce dracu’ o fi fost, că doar nu... Te străduiești să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de care el se achita conștiincios și cu cîte-o privire tainică desperată după Nadina. Căpitanul Lache Grădinaru, crezîndu-se irezistibil pentru că numai cu săbioara lui a cucerit proprietatea Cantacuzu, de peste trei mii de pogoane, ca supliment la o nevastă urâțică și prostuță, bătea zelos din pinteni pe lângă Nadina și-și sublinia străduințele cu câte un suspin însoțit de întoarcerea ochilor pe dos. Ca să scape de el, Nadina fu obligată să se retragă puțin deoparte cu Titu Herdelea. ― E idiot rău căpitanul ăsta
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Îl auzeam pe Avery apărându-se În fundal. —Iubito, nu știu de ce m-a făcut „petrecăreț“. Știi că-mi place să ies În oraș. Doamne, aș vrea să vii și tu mai des cu mine. Elisa e doar o drogată prostuță care din Întâmplare știe unde sunt cele mai tari petreceri, atâta tot. Ticălosul! Avea tupeul să stea acolo și s-o facă pe Elisa drogată printre dinții ăia Încleștați, În timp ce maxilarul inferior Îi tremura atât de tare Încât părea legat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
extazul", care "îmbată", "copleșește" și "anihilează". Vrea să fie ridicată, dacă nu până-n Rai, cel puțin până în al șaptelea cer... În așteptarea acestor zile fericite, Bab și asta o face să fie hotărât modernă nu se mulțumește să viseze, precum prostuțele neprihănite din secolul trecut. Nu stă închisă în casă să lâncezească, să fiarbă în suc propriu. Vasăzică André n-o iubește? Făt-Frumos întârzie să-și facă apariția? La ea nu țin chestiile astea! Pentru a-și uita nefericirea, tânăra se
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nota vremii, apoi discuții, pe grupuri, ca de-obicei. Închinînd o cupă de șampanie, autorul mulțumește teatrului fiindcă i-a introdus piesa în repertoriu. Bine că nu v-a durut, cînd v-a introdus-o! face o glumă (elegant spus) prostuță, M.B., directorul teatrului (altfel, un stimabil critic literar). Toți rămînem consternați, iar regizorul Dimiu se înroșește și dispare. Seara a fost plată și fără relevanță. Ca și piesa. * 1994. Fac parte din juriul festivalului teatrelor de revistă de la Constanța. Vreau
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
amuzat, spre bucuria mea încă uimită! Dar montarea a demarat greu: directorul chemase în Bacău, în acea dimineață a distribuției, o absolventă a Iașului, originară din Basarabia. O știam bine, îmi fusese studentă, un an. Era o fată drăguță, cam prostuță, dar odihnitoare la privit, pe nume Veta. Cimpoeșu m-a întrebat dacă vreau s-o iau în distribuție: am răspuns afirmativ, căci avea (pe fond de prostie) candoare și drăgălășenie. Degeaba o vroiau directorul și regizorul: n-o dorea contabila
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
sau Jean Harlow. Prin urmare, devine blondă (peroxidîndu-se cu o asemenea înverșunare și frecvență, încît, după cîțiva ani, rămîne fără podoabă capilară, fiind silită să recurgă la peruci extravagante) și începe să cultive la rîndul ei acea imagine de bimbo prostuță, seducătoare și frivolă, ce prindea (ba chiar încă mai prinde) atît de bine la populația admirativ masculină a cinefililor. Liberati nu face concesii, dimpotrivă, își ia sacrosancta dis tanță ironică față de obiectul interesului său, pe care îl tratează cu toate
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
10.000 de dolari?”. „Poate”, a răspuns ea. Am sărit În sus, m-am dus spre Renee și i-am spus că ar trebui să sune clopotul. „Chiar trebuie?”, a Întrebat ea. „Desigur”, i-am răspuns. Dar Renee nu era prostuță. S-a dus la clopot, l-a prins de lanț și l-a tras. Rezultatul Ă un clinchet anemic. „Nu așa se sună clopotul”, am spus. L-am prins de lanț și l-am tras. Sunetul clopotului a fost atât
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
viața, Puterea absolută. (Lui Edgar și Kent) Va intrați în drepturi, Cu cinste și adaos, cum credință voastră Le-a meritat din plin. Prietenii-or gusta Răsplățile virtuții, toți dușmanii A faptelor lor cupă. O, priviți! Priviți! LEAR: Biata-mi prostuța, sugrumata! N-are viața! De ce un cîine,-un cal, un șoarece trăiesc, Și tu suflare n-ai deloc? N-ai să mai vii Nicicînd, nicicînd, nicicînd, nicicînd, nicicînd! Pray you, undo this button. Thank you, șir. Do you see this
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]