677 matches
-
universale", centrală doctrinei protestante, potrivit căreia dreptul de a predica învățătura creștină nu este monopolul tagmei clericale, ci este prerogativa tuturor membrilor comunității religioase, a promovat individualismul raționalist pe care se sprijinea ideea națiunii în Anglia. În al treilea rând, protestantismul a promovat alfabetizarea în masă a populației, ca efect al concepției lutheriane "fiecare om propriul său preot" și a accentului pus pe citirea personală a Bibliei. Consecința acestei alfabetizări populare a fost dezvoltarea unui "simț al demnității umane și individuale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
întrucât "singură ortodoxia oferă sinteza și în această privință ca în toate marile probleme ale vieții" (pp. 45-46). Catolicismul păcătuiește pentru că este antinațional, neținânt cont de formele naționale eterne pe care încearcă să le dizolve într-o monolitică supra-unitate confesională. Protestantismul, dimpotrivă, este prea individualist, raționalist și impersonal. Între aceste extreme, ortodoxia singură este "ritmul în care se regăsește însăși suflarea cea mai autentică a vieții totale" (p. 66). Direcționându-și raționamentul pe calea polemicii cu doctrina românismului propusă de C. Rădulescu-Motru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
the 1960s, Columbia University Press, New York, 2001. Bale, Jeffrey M.,"Political Paranoia v. Political Realism: On Distinguishing between Bogus Conspiracy Theories and Genuine Conspiratorial Politics", Patterns of Prejudice 41, nr. 1 (2007), pp. 45-60. Balmer, Randall și Lauren F. Winner, Protestantism in America, Columbia University Press, New York, 2002. Baraka, Amiri, "A Raisin in the Sun's Enduring Passion", în A Raisin in the Sun și The Sign in Sidney Brustein's Window, ed. Robert Nemiroff, expanded Twenty-Fifth Anniversary Edition, Plume, New York
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
tradițională și modernă), pe când, după 1970, a apărut și o a treia, ceea ce atestă temeinicia concluziilor sale. El găsește că rădăcinile tradiționalismului contemporan sunt din Europa medievală catolică (în legătură cu Europa creștin-ortodoxă, el tace, neavând cunoștințe). Acesteia i s-a opus protestantismul (teză preluată, tacit, de la Max Weber), care a pus temeliile modernismului, secularizat odată cu iluminismul. Tradiționalismul recent s-a dezvoltat ca reacție rurală și nativistă, din el cristalizându-se, în secolul al XIX-lea, fundamentalismul, ca rezistență la modernizare. În Statele Unite
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
iar prin acesta Occidentul creștin și Europa creștin ortodoxă. Răspunsul nu poate fi decât unul: creștinismul este o religie transmodernă, prin excelență. Capitolul dedicat teologiei Părintelui Stăniloae o dovedește cu prisosință, în ceea ce privește ortodoxia. Mai rămâne să descoperim în ce măsură romano-catolicismul și protestantismul răspund exigențelor transmodernismului. Un prim semn l-am găsit deja, subliniind interesul teologiei occidentale pentru teologia Părintelui Stăniloae și pentru cea răsăriteană, în genere. Iar întreaga mișcare ecumenică de reapropiere a celor două biserici surori despărțite de Marea Schismă arată
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
viața public] de atunci avea nevoie de principii pe care Montaigne nu le-a oferit. R]zboaie crunte și nesfârșite au evidențiat nevoia de modalit]ți pașnice de rezolvare a disputelor politice. Creștinismul nu mai putea oferi aceste soluții, de vreme ce protestantismul sfâșiase Europa într-un asemenea mod încât un acord asupra preceptelor acestei religii istorice era imposibil. Deși religia era unanim considerat] ca fiind esențial] pentru domeniul moralei, principiile sectariane trebuiau dep]site. Universit]țile continuau s] predea versiuni „diluate” ale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Ioan Scărarul, îngr. Oana Panaite, pref. Eugen Munteanu, Iași, 2002. Repere bibliografice: Ștefan Dinulescu, Notițe despre viața și activitatea mitropolitului Moldovei Varlaam (1632-1653), Cernăuți, 1886; V. A. Urechia, Autografele lui Varlaam mitropolitul, București, 1889; Melchisedec, Biserica Ortodoxă în luptă cu protestantismul în special cu calvinismul în veacul XVII și cele două sinoade din Moldova contra calvinilor, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XII, 1889-1890; Vasilie Mangra, „Cartea carea să cheamă Răspunsul împotriva catihismusului calvinesc”, „Biserica și școala”, 1903, 21, 22; Iorga, Ist.
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
și de regele Gustav Adolphus. Datorită teritoriilor cucerite ca urmare a războaielor împotriva Rusiei și a Lituaniei și a Poloniei, dar și ca o consecință a implicării active în războiul de treizeci de ani, Suedia a devenit liderul continental al protestantismului. în timpul Războiului de 30 de ani, Suedia a reușit să cucerească aproximativ jumătate din statele Sfântului Imperiu Roman. Visul regelui Gustav Adolphus era să devină noul împărat al Imperiului Roman, într-o peninsulă scandinavă supusă Suediei. Din păcate, moartea sa
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
se ceară să părăsească țara. De asemenea, s-a dovedit a fi mai mult decât îngăduitor cu mirenii catolici care au semnat jurământul și a tolerat catolicismul și cryptocatolicismul chiar și la curtea regală. Crypto-catolicii erau persoanele care trecuseră la protestantism pentru a nu-și pierde viața sau bunurile, dar care în realitate erau catolici. Henri Howard, primul conte de Northampton, cunoscut pentru operele sale de binefacere, pentru construcția primelor spitale din Londra și pentru relațiile sale de prietenie cu casa
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
locuințe nou construite să ascundă clădirea unei biserici. Este vorba de biserica cu hramul sfântul Mina făcătorul de minuni a cărei istorie trebuie să o începem prin a vorbi despre existența la o vreme în Iași a unor credincioși aparținând protestantismului. N.A. Bogdan ne informează în, lucrarea despre care am mai vorbit, că protestanții au început a se a șeza în Moldova încă de pe vremea domniei lui Eraclide Despot-Vodă, care favoriză chiar năzuințele acestora de a face propagandă printre băștinașii Țării
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
atins nimeni până la gestul grav al Patriarhului Miron și de aceea conchide destul de categoric: "să fim, deci, lămuriți: nu ne-am adus cap al Bisericii de peste munți, pentru a încălzi în Palatul Patriarhal cezaro-papismul autorității personale, cu înlăturarea Sinodului și protestantismul faptelor bune, cu înlăturarea cultului. Răspicat!"13. Textul lui Nae Ionescu referitor la semnificația pastoralei patriarhale nu a rămas fără ecou, fiind atacat de ziarul "Universul", care îi face filosofului român un adevărat proces de intenție, acuzându-l că ar
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ale episcopatului, încercând să instaureze un fel de autoritate personală în Biserica sinodală românească; 2. Patriarhul Miron optează pentru elementele de asistență în defavoarea celor cultuale în viața religioasă românească. Ergo, Nae Ionescu a caracterizat aceste opțiuni drept expresii fundamentale ale protestantismului. În schimb, la aceste argumente naeionesciene, preopinentul de la "Universul" oferă trei puncte de vedere discutabile: 1. prin statutul de organizare al Bisericii Ortodoxe Române se stabilesc anumite cazuri în care se relevă dependența episcopului de mitropolit. În virtutea acestui principiu, Patriarhul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de dispoziție asupra Bisericii Ortodoxe Române ating dogma sobornicității Ecclesiei românești. Cât privește ultimul punct de vedere, acesta este contrazis de sentimentul bunului simț al creștinilor ortodocși. Este de domeniul evidenței că preeminența faptelor bune asupra elementului cultual este specifică protestantismului, adevăr elementar, reperabil în orice manual de simbolică. Prin urmare, catalogarea de către Nae Ionescu a spiritului cezaro-papist și protestant în care a fost scrisă pastorala patriarhală nu ține de domeniul sofismului, ci de cel al realității efective 14. Manifestările cezaro-papiste
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
fost soluționată în aceeași manieră politică, precum și mult discutata și disputata problemă a concordatului. În viziunea perfect justificată a lui Nae Ionescu, dacă statul român din perioada interbelică ar fi avut nevoie de religie, ar fi trebuit să adopte formula protestantismului, "ca fiind tot așa de fundamental lipsită de spiritualitate ca și statul modern". Exista la nivelul unor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române o mentalitate păguboasă, "o convingere întunecată și irațională" conform căreia doar comunitatea religioasă ortodoxă avea dreptul la protecția
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
istorie intelectuală autentică, lipsită de orice ideologizare sau de un fond resentimentar contraproductiv nu va putea ocoli un asemenea subiect major al spațiului cultural românesc. Abordarea interconfesională Problema interconfesională, mai ales cea a relației dintre Ortodoxie și Romano-Catolicism, Greco-Catolicism și Protestantism, constituie o temă predilectă a dezbaterii intelectuale interbelice, cu atât mai mult cu cât o parte semnificativă a elitei era efectiv interesată de valorizarea tradiției religioase răsăritene, ca parte esențială a tradiției religioase europene. Simion Mehedinți, reputatul profesor și membru
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
oglindirii în ochii străinilor a viziunii religioase a poporului român. Autorul pleacă de la presupoziția corectă a existenței în spațiul românesc a celor două ramuri esențiale ale creștinismului: Ortodoxia și Catolicismul la care se adaugă luteranismul, deși am prefera termenul de protestantism care acoperă o realitate religioasă mult mai cuprinzătoare. Trecem peste faptul că nu împărtășim poziția lui Simion Mehedinți de a considera luteranismul (protestantismul) ca ramură a creștinismului european pentru simplul argument că acesta nu admite Predania, Tradiția Bisericii Creștine, unicul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ramuri esențiale ale creștinismului: Ortodoxia și Catolicismul la care se adaugă luteranismul, deși am prefera termenul de protestantism care acoperă o realitate religioasă mult mai cuprinzătoare. Trecem peste faptul că nu împărtășim poziția lui Simion Mehedinți de a considera luteranismul (protestantismul) ca ramură a creștinismului european pentru simplul argument că acesta nu admite Predania, Tradiția Bisericii Creștine, unicul îndreptar de funcționare a doctrinei creștine, aceasta pentru a nu mai aminti de contradicția flagrantă a principiului sola Scriptura în detrimentul hermeneuticii patristice. Nu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
aceasta ca o ilustrare a teoriei augustiniene a lui Civitas Dei. De fapt, Civitas terrena constituie modelul întrupării acelei Civitas Dei în plan uman, a realizării Împărăției lui Dumnezeu pe pământ. Un alt tip de reacție împotriva idealismului creștin este protestantismul, considerat pe bună dreptate, de Simion Mehedinți "un alt compromis cu doctrina lui Iisus". Plecând de la principiul libertății (influență veche protestantă), protestantul afirmă o autonomie împinsă uneori până aproape de anarhie. În locul imperialismului papal, cu centrul la Roma, el este individualist
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
el este individualist și particularist. Posesorul legitim al Bibliei se poate considera pe sine ca unitate de măsură a întregului creștinism, după ideile partizanilor Reformei. Antiteza e una evidentă: pe când catolicismul e politic, în sensul cel mai larg al cuvântului, protestantismul este a-politic și pune libertatea de conștiință a individului mai presus de orice interes al comunității, ergo și al statului. Rezultatul a fost apariția sectarismului 2. Întoarcerea la origine pe care o promovează protestantismul este o operație imposibilă, întrucât
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cel mai larg al cuvântului, protestantismul este a-politic și pune libertatea de conștiință a individului mai presus de orice interes al comunității, ergo și al statului. Rezultatul a fost apariția sectarismului 2. Întoarcerea la origine pe care o promovează protestantismul este o operație imposibilă, întrucât ea înseamnă pur și simplu eliminarea Predaniei, adică ignorarea caracterului viu și organic al învățăturii creștine. Protestantismul ignoră un fapt fundamental: învățătura lui Hristos nu mai este astăzi ceea ce este scris în Evanghelie, ci această
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
comunității, ergo și al statului. Rezultatul a fost apariția sectarismului 2. Întoarcerea la origine pe care o promovează protestantismul este o operație imposibilă, întrucât ea înseamnă pur și simplu eliminarea Predaniei, adică ignorarea caracterului viu și organic al învățăturii creștine. Protestantismul ignoră un fapt fundamental: învățătura lui Hristos nu mai este astăzi ceea ce este scris în Evanghelie, ci această Evanghelie așa cum este ea interpretată de Biserică, adică de Sfinții Părinți și de Sinoadele Ecumenice, cu alte cuvinte Evanghelia trăită firesc în
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
din starea de har inițială"; "darurile duhovnicești primite prin har, deosebit de creație, i-au fost luate omului prin păcat". Se ajunge astfel la discuția despre natura umană care este bună în ea însăși - de unde diferența de rigoare dintre catolicism și protestantism - "în orice caz, natura e destul de bună spre a se putea constitui într-un om întreg, posedând în el însuși rațiunea secundară de a fi (secundară, dar suficientă, într-un anume sens, pentru ca omul să existe în el însuși) fiind
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
răului radical, teorie potrivit căreia natura este în întregime alterată, harul substituindu-se faptelor pentru a asigura mântuirea umană. În concepția protestantă, nu se discută despre transfigurare, întrucât "faptele sunt ale harului și nu ale făpturii transfigurate". În plus, la protestantism, este vorba de mântuirea individuală, în timp ce în Ortodoxie este vorba de mântuirea colectivă. În prelungirea aceleiași disocieri occidentale între natură și har, protestantismul consideră harul "ca ceva esențialmente exterior naturii umane ce se mântuiește; și nu se mai vede bine
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
se discută despre transfigurare, întrucât "faptele sunt ale harului și nu ale făpturii transfigurate". În plus, la protestantism, este vorba de mântuirea individuală, în timp ce în Ortodoxie este vorba de mântuirea colectivă. În prelungirea aceleiași disocieri occidentale între natură și har, protestantismul consideră harul "ca ceva esențialmente exterior naturii umane ce se mântuiește; și nu se mai vede bine cine se mântuiește, dacă ceea ce e căzut nu se mântuiește". În Ortodoxie, ideea transfigurării interne nu reprezintă decât o anticipare a transfigurării cosmice
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
să-și apropie în grădina teologiei pe acești intelectuali creștini a căror forță restauratoare în Ecclesia va fi una considerabilă. Biserica are încă multe de făcut în această privință și succesul său în viitor, în contextul provocărilor unei modernități a protestantismului raționalist, a materialismului ateu comunist și a globalismului ecumenist, va depinde de atragerea și nu de respingerea competențelor laicatului creștin. Prin urmare, Biserica este lipsită de aportul intelectualității creștine mărturisitoare, un aspect extrem de important în procesul de revigorare al Ortodoxiei
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]