384 matches
-
Dennis Deletant istoricul britanic -, un cercetător sagace, pătrunzător al comunismului românesc (un regim dependent la început, cum se recunoaște, de Rusia sovietică sau, mai târziu, sub Ceaușescu, numai un comunism recomandat, aș zice, printre rânduri, ca exclusiv național), va considera protocronismul un produs oficial al perioadei, Theodor Codreanu va amenda, cu probe, firește, mai întâi teoretice, eroarea: protocronismul nu a fost, susține el, decât alternativa la "sincronismul opresiv", dictat, de regulă (adică totdeauna în istorie), de mentalitățile imperiale. Ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
se recunoaște, de Rusia sovietică sau, mai târziu, sub Ceaușescu, numai un comunism recomandat, aș zice, printre rânduri, ca exclusiv național), va considera protocronismul un produs oficial al perioadei, Theodor Codreanu va amenda, cu probe, firește, mai întâi teoretice, eroarea: protocronismul nu a fost, susține el, decât alternativa la "sincronismul opresiv", dictat, de regulă (adică totdeauna în istorie), de mentalitățile imperiale. Ar fi fost, în consecință, numai putința românească de a amâna (nu sunt convins ca ar fi și oprit) ceea ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
își găsește repede justificarea, împlinirea: acceptând, susținând, în felurite arii, protocroniile (neprietenii l-au catalogat, cu vrerea mărturisită a descalificării, doar în zonă), Mihail Diaconescu e, de fapt (aidoma prestigiosului, tot mai uitatului gânditor Edgar Papu), susținătorul, chiar partizanul dichotomiei protocronismului / sincronismului ("Orice cultură scrie Th. C. este sincronică și protocronică totodată. Scriitorul redă, astfel, spiritul autentic al teoriei lui Edgar Papu, una dintre cele mai denaturate de contorsiunile gândirii adversarilor naționalității. Sunt, propriu-zis, cele două fețe ale lui Ianus, care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cu decedatul Zigu Ornea (considerat "de inspirație realist-socialistă și kominternistă"), să nu fie totuși, acesta, altceva decât "izolaționism, autarhie mortificatoare, stagnare", să nu fie el tocmai din contra: "posibilitatea inovărilor firești, organice, ferite de riscurile artificiale, manieriste"? Tradiționalismul, ca și protocronismul, ar duce, în absența rațiunii, a inteligenței critice, la "reducționisme" primejdioase de felul "șovinismului și a egoismului imperial național" (acesta din urmă fiind consemnat în secol de URSS și, astăzi, de Rusia). Suntem adică, filosofic (și politic) vorbind, în fața unor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de cealaltă parte a frontului, raportat la comunism, este paradoxală. Atât comunismul cât și optzecismul subminează naționalul: "Postmodernismul optzecist, dimpotrivă, s-a asociat cu tendințele neointernaționaliste și împotriva conștiinței naționale, având ca adversar intern tocmai licărul "naționalist" ivit din teoria protocronismului elaborat de Edgar Papu" (p. 118). Așadar, dorindu-se reacție la comunism, chiar cutremur (a se vedea asocierea făcută între data de 3 martie 1977, a înființării Cenaclului de Luni și cea de 4 martie 1977, a mișcării tectonice cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
haosmic", prin replieri "relativiste" într-o postmodernitate malignă și retrogradă. Prin intermediul optzeciștilor, postmodernismul românesc ia forma refluxului unei societăți în criză. Nu e de mirare că, un Goma, conștientizând pericolul importului de forme americane, a realizat că textualiștii au înlocuit protocronismul naționaliștilor cu autocronismul unei disidențe. Dar falsa aparență nu-i poate îndepărta de adevărata lor imagine, a unui "soi de sămănatorism urban, chiar de cartier, reprezentat foarte bine de industria textilă" (p. 121). De aceea, Goma îi și numește textiliști
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pe bani buni de mai toate canalele audiovizale (atenție, cuvântul canal este legat, în limba română, și de canalizare), dar ei sunt prea pițifelnici pentru a mai fi pomeniți. Apoi, extrem de curajos, Theodor Codreanu revine asupra confruntării dintre sincronism și protocronism. În mod strălucit, el demonstrează falsitatea disputei, dar și falsitatea ideii că protocronismul ar fi o expresie a național-comunismului. Din nou, armătura argumentelor este de neatacat, de aici și intuiția noastră că se va face totul pentru ca autorul nostru să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în limba română, și de canalizare), dar ei sunt prea pițifelnici pentru a mai fi pomeniți. Apoi, extrem de curajos, Theodor Codreanu revine asupra confruntării dintre sincronism și protocronism. În mod strălucit, el demonstrează falsitatea disputei, dar și falsitatea ideii că protocronismul ar fi o expresie a național-comunismului. Din nou, armătura argumentelor este de neatacat, de aici și intuiția noastră că se va face totul pentru ca autorul nostru să fie tratat de cei indicați de el ca autori ai genocidului cultural la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
seva toate marile momente ale istoriei moderne a românilor pentru următorii 70-80 de ani: stat național, reformele modernizării, independența, unificarea din 1918. Considerații de analist autentic face Theodor Codreanu în capitolele VII, VIII și IX, intitulate semnificativ Naționalism și comunism, Protocronismul și Disidenți și rezistenți. Relația naționalism-comunism este, în opinia autorului, "o ecuație dintre cele mai confuze și mai controversate în ideologia contemporană", iar "dintr-un sistem utopic (comunism) nu se poate ieși cu utopii reformiste", promovate cu obstinență, dar cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dinainte, opinia lui Manolescu despre Filimon era cu totul alta. În fine, să revenim la Theodor Codreanu. Analizând, așadar, pas cu pas, demersul lui Nicolae Manolescu asupra literaturii române, Theodor Codreanu deschide, de fapt, discuții de tot interesul privind chestiunea protocronismului (Edgar Papu), a Școlii Resentimentului căreia i se subordonează istoricul literar Nicolae Manolescu, perspectivei critice abordată de Marian Popa în istoria literară a acestuia, dar și a lui Eugen Negrici (" Performanțele mistificatoare ating cote incredibile") etc., și mai presus de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lucrată în Biroul Permanent al CC. Restructurarea memoriei naționale pe coordonate indigene a fost influențată hotărâtor și de o altă evoluție, de data aceasta localizată în avangarda culturală (operând, desigur, tot sub strânsa supraveghere a Partidului). Este vorba despre apariția protocronismului românesc, curent cultural sub care s-a reorganizat autohtonismul național, cu rădăcini adânci în tradiția culturală românească. Lansat în 1974 prin articolul omonim semnat de Edgar Papu în revista Secolul 20, "Protocronismul românesc" se sincroniza temporal perfect și cadra ideologic
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
strânsa supraveghere a Partidului). Este vorba despre apariția protocronismului românesc, curent cultural sub care s-a reorganizat autohtonismul național, cu rădăcini adânci în tradiția culturală românească. Lansat în 1974 prin articolul omonim semnat de Edgar Papu în revista Secolul 20, "Protocronismul românesc" se sincroniza temporal perfect și cadra ideologic armonic cu directivele enunțate de Programul... adoptat la Congresul al XI-lea al PCR ținut în noiembrie 1974. Conceptul s-a dovedit a avea un potențial enorm, fiind mulabil pe noua întorsătură
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
s-a dovedit a avea un potențial enorm, fiind mulabil pe noua întorsătură ideologică operată dinspre sovietismul internaționalist înspre naționalismul socialist. Pentru a se legitima, regimul național-comunist a recurs la ideologia naționalistă, iar precursoratul românesc pe toate planurile susținut de protocronism a contribuit din plin la betonarea sistemului, compensând lipsurile structurale cu producții mitologice consolatoare. În condițiile accentuării crizei sistemice a economiei planificate și a instaurării economiei de penurie, protocronismul a însemnat o "terapie prin mit" (Tomiță, 2007, p. 12), regimul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
la ideologia naționalistă, iar precursoratul românesc pe toate planurile susținut de protocronism a contribuit din plin la betonarea sistemului, compensând lipsurile structurale cu producții mitologice consolatoare. În condițiile accentuării crizei sistemice a economiei planificate și a instaurării economiei de penurie, protocronismul a însemnat o "terapie prin mit" (Tomiță, 2007, p. 12), regimul încercând să compenseze eșecurile economice printr-o supraproducție mitică. Monografiat în toate cutele sale politico-culturale de studiul acribic al lui A. Tomiță (2007), care a întocmit "dosarul protocronismului românesc
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
penurie, protocronismul a însemnat o "terapie prin mit" (Tomiță, 2007, p. 12), regimul încercând să compenseze eșecurile economice printr-o supraproducție mitică. Monografiat în toate cutele sale politico-culturale de studiul acribic al lui A. Tomiță (2007), care a întocmit "dosarul protocronismului românesc", curentul neaoșist în cultura română a intensificat neîndoielnic turnura naționalistă ale cărei efecte s-au repercutat și asupra istoriografiei naționale. Ca paradigmă culturală instrumentalizată în program ideologic, protocronismul afirma întâietatea culturii române în fața celorlalte culturi mai vizibile ale Europei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
studiul acribic al lui A. Tomiță (2007), care a întocmit "dosarul protocronismului românesc", curentul neaoșist în cultura română a intensificat neîndoielnic turnura naționalistă ale cărei efecte s-au repercutat și asupra istoriografiei naționale. Ca paradigmă culturală instrumentalizată în program ideologic, protocronismul afirma întâietatea culturii române în fața celorlalte culturi mai vizibile ale Europei. În esență, protocronismul și-a propus în mod programatic să descopere anticipațiile și anterioritatea culturii românești, ceea ce a și reușit: Mihai Eminescu a așezat fundația sociologiei ca știință, contribuind
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
neaoșist în cultura română a intensificat neîndoielnic turnura naționalistă ale cărei efecte s-au repercutat și asupra istoriografiei naționale. Ca paradigmă culturală instrumentalizată în program ideologic, protocronismul afirma întâietatea culturii române în fața celorlalte culturi mai vizibile ale Europei. În esență, protocronismul și-a propus în mod programatic să descopere anticipațiile și anterioritatea culturii românești, ceea ce a și reușit: Mihai Eminescu a așezat fundația sociologiei ca știință, contribuind decisiv și la dezvoltarea economiei politice; mai mult, Eminescu a intuit în opera sa
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cultură mondială se poate regăsi prefigurată avant la lettre în cultura română! Dezvoltat ca reacție radicală la teza sincronismului elaborată de E. Lovinescu în Istoria civilizației române moderne (1924-1925), care argumenta cum întreaga cultură română este produsul imitației culturii occidentale, protocronismul inversa raportul de forță dintre cultura română și cea occidentală. Din receptacul al influențelor occidentale, cultura română devenea sursă de iradiere. Din cultură de imitație, cultura română devenea cultură referențială, statut conferit de precursoratul cultural și anticipațiile ideatice preluate apoi
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
al influențelor occidentale, cultura română devenea sursă de iradiere. Din cultură de imitație, cultura română devenea cultură referențială, statut conferit de precursoratul cultural și anticipațiile ideatice preluate apoi de culturile occidentale. Dezagregând analitic constelația de motive mitice configurată în paradigma protocronismului românesc, A. Tomiță (2007) degajă zece "mitologeme" fundamentale ale discursului autohtonist: a) geniul național; b) specificitatea și originalitatea; c) maturitatea culturală; d) continuitatea; e) trecutul glorios; f) organicitatea culturii; g) aspirația și dreptul la universalitate; h) complexe de inferioritate nejustificate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și un pronunțat caracter naționalist, întrucât scopul final urmărit de țăranii români "nu a fost restaurarea vechii ordini, ci crearea uneia noi în cadrul unei singure țări unificată etnic" (Verdery, 1991, p. 227, subl. n.). Mai mult, sub fertilizarea ideatică a protocronismului, revoluția lui Horea constituia uvertura epocii moderne în Europa, anticipând cu cinci ani Revoluția franceză din 1789, care este astfel retrogradată la statutul de replică întârziată a seismului social-național românesc. Miza ideologică a acestei conversii de la social la național era
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
să ia seama de europenismul românilor. Printr-o ingenioasă inversare a raportului, aceștia au reușit să subvertească mesajul programat de autoritățile centrale pro-europeniste, rezultatul fiind o demonstrație istorică a românității europene. România este europeană, dar și Europa este românească. Ecourile protocronismului se aud răzbătând în surdină chiar și în plină epocă a postnaționalismului europenist. Martirologia anticomunistă. O legitate a funcționării memoriei istorice stipulează actualizarea politică a memoriei, potrivit căreia fiecare înțelegere colectivă a trecutului se acomodează permanent în funcție de schimbările survenite în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Chiar și în conceperea identității naționale sunt observabile modificări substanțiale. În manualul unic de Cultură civică pentru clasa a VIII-a din 1994, editat de Ministerul Învățământului, autoarele continuă să colporteze clișeistica naționalistă autoflatantă vehiculată în epoca de aur a protocronismului românesc. Se vorbește despre organicismul armonic al teritoriului românesc, geografia autohtonă fiind prezentată ca o simfonie terestră alcătuită din forme de relief care se echilibrează reciproc (Lăcătuș, Chirițescu și Zainescu, 1994, p. 104). Sunt reproduse fragmente care monumentalizează trecutul istoric
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
P.P. (1936). Mihai Viteazul. București: Fundația Regele Carol I. Papiu Ilarianu, A. (1852). Istori'a Romaniloru din Daci'a Superiore. 2 volume, Viena: Cu literele lui C. Geroid și Fiiu. Papu, E. (1977). Din clasicii noștri. Contribuții la ideea unui protocronism românesc. București: Editura Eminescu. Petriceĭcu-Hasdeu, P. (1887-1898). Etymologicum Magnum Romaniæ. Dicționarul limbei istorice și poporane a Românilor. Bucuresci: Stabilimentul Grafic Socec & Teclu. Petriceĭcu-Hasdeu, P. (1894). Basarabii. Cine? - De unde? - De când? Bucuresci: Stabilimentul Grafic I. V. Socecŭ. Rădulescu-Motru, C. (1936). Românismul. Catehismul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
25 octombrie 2013. Disponibil online la adresa available http://www.contributors.ro/ cultura/ marirea-si-decaderea-religiilor-seculare, accesată în 19 august 2014. Tismăneanu, V. (președ.), Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. (2006). Raport Final. București. Tomiță, A. (2007). O istorie "glorioasă". Dosarul protocronismului românesc. București: Cartea Românească. Urban, G.R. (1979). Communist Reformation: Nationalism, Internationalism and Change in the World Communist Movement. New York: St. Martin's Press. van Ree, E. (2002). The Political Thought of Joseph Stalin. A Study in Twentieth- Century Revolutionary Patriotism
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
După 30-40 de ani trecuți de atunci, n-a mai rămas decât amintirea..." Ce să mai spunem acum, după trecerea unui secol și mai bine? O carte intitulată "A doua schimbare la față", de Theodor Codreanu, readuce în discuție chestiunea protocronismului. Tentativă temerară, câtă vreme fenomenul a fost pur și simplu îngropat sub un morman de imprecații în "Raportul Tismăneanu", unde pot fi citite fraze de genul "născut din ceaușism și crescut din drojdia orgoliului național, protocronismul năștea, la rându-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]