304 matches
-
o paradă de principii cu final anunțat, merge Caragiale, ci pe acel ca dumneata, bobocule, mai rar cineva. Un inferior, de orice teapă, soarbe cuvintele știutoare ale altuia mai învârtit prin cercuri înalte, mai la curent cu mersul cetății. Situație prototipică la Caragiale. Cu subînțelesul că știința de carte a călăuzitorului o întrece doar cu puțin, și nu în punctele esențiale. Unchiul din fabulă e unul dintre acei cetățeni care se enervează și speră, amestec de superioritate fără temei și naivitate
Fiecare cu parvenitul lui by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6002_a_7327]
-
artificiale. Limbajul este adesea asociat altor mărci sociale (locuință, îmbrăcăminte, comportament, nume). Mediul evocat cuprinde semnale ușor de recunoscut: românul mediu e plasat în bucătăria de bloc, din care se întrevăd mobila-tip, mileuri, jucăria Donald de plastic etc.; muncitorul prototipic e însoțit de baracă, basculantă, maiou, cipilică, trening, sticlă de coniac. De fapt, aceste mesaje publicitare au un dublu destinatar: pentru vînzarea produsului (bere, coniac ieftin, credite etc.), se adresează chiar mediului pe care îl reprezintă; prin accentuarea semnalelor, se
Limbajul cotidian în publicitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10200_a_11525]
-
gesturilor, pierderea vremii, distracție. Astfel, " Hai c-avem treabă" (Bucegi) e o tipică invitație la băutură. Scena de viață cotidiană cu românul mediu la muncă sau la petrecere e uneori complicată suprarealist: într-o reclamă la bere (Ciucaș), colegul șoferului prototipic e un cerb. Fabulosul este însă tratat tot în cheie umoristică, prin comicul de situație și de limbaj: cerbul bea bere la terasă, i se spune "nea Cornel" și dă sfaturi înțelepte, în exact acel registru nonșalant neologic pe care
Limbajul cotidian în publicitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10200_a_11525]
-
și având un sens pozitiv. Niciuna dintre aceste trăsături nu mai caracterizează utilizarea actuală a verbului, care a căpătat o orientare semantică predominant negativă: a dezamăgi pe cineva înseamnă, în româna de azi, „a-i înșela așteptările”, dezamăgirea asociindu-se prototipic cu sentimente de frustrare și întristare. Or, citatul de mai sus ne arată că pe la jumătatea secolului al XIX-lea dezamăgirea era (încă) o acțiune benefică, pentru că se opunea amăgirii, înșelării. Cineva putea, așadar, fi îndemnat să se dezamăgească, adică
Amăgire și dezamăgire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5287_a_6612]
-
pe dedesubt, pe de laturi. Urmează informațiile pe la colțuri, pe după șură, pe după deget și Ťpe cuvântul meuť". Evident, pe din expresia pe surse nu intră în nici una din aceste serii, așa că autorul îi creează o motivare suprarealistă, cu ajutorul sensului local, prototipic, al prepoziției: "de frica interceptărilor telefonice și a filajului, sursa își inscripționează informația pe ea însăși" (ibid.). Desigur, pe surse ilustrează uzul familiar-argotic al prepoziției pe, care substituie alte prepoziții din registrul standard (cu, prin, în, asupra, despre etc.). Pe
"Pe surse" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8473_a_9798]
-
descrierile standard, jocul e asociat cu lumea oriental-balcanică (în enciclopedia citată, de exemplu, se spune că în Statele Unite este jucat mai ales de greci și evrei). În spațiul românesc, barbutul e un joc al lumii marginale și interlope, asociindu-se prototipic cu pierderi de sume mari, conflicte și violențe. Iorgu Iordan (Limba română actuală, 1948: 493) considera că barbut e un termen de argou, incluzându-l în lista sa alături de derivatele barbugiu și barbutar. În reportajele interbelice ale lui F. Brunea-Fox
„Para-ndărăt” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7572_a_8897]
-
discutate mai sus sînt perfect transparente (vițelul e uluit de un obstacol și de o modificare în obișnuințele sale, iar mîța e descumpănită de contactul cu un obiect semiotic specific uman), nu e la fel de ușor de înțeles prin ce devine prototipică situația curcii. Ca să explicăm expresia, trebuie să presupunem că lemnele sau crăcile nu sînt obiectul contemplației (așa cum ar presupune varianta cu prepoziția la, rară dar preferată de G. Volceanov, în Dicționar de argou al limbii române, 2006: "a se uita
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
un cititor încearcă să explice asemenea formulări evocînd o poveste care le-ar fi stat la origine; se știe însă că în cazul expresiilor explicațiile narative sînt aproape întotdeauna ulterioare și fanteziste. Adevărata explicație stă în tensiunea dintre un scenariu prototipic (obstacol fizic sau intelectual) și actualizarea sa, mereu inventivă, cu animale în posturi comice. Altminteri, asocierile de imagini migrează ușor între scenariul uimirii și cel al rîsului: a rîde ca rața la barieră ("ce te uiți fată și râzi ca
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
cele ale lui pentru. Închiderea care se deschide și tot restul modelului noician nu sînt trăsături semantice ale lui întru, ci mai curînd proprietăți ale obiectului pe care prepoziția îl introduce în contextul care a devenit pentru vorbitorii de azi prototipic: cel al discursului religios. Productivitatea unui model paradoxal nu e intrinsecă prepoziției: "Viața întru Domnul" este, din punct de vedere religios, un exemplu de ambivalență mistică, în care căutarea și găsirea se realizează simultan, fără a fi în mod simplu
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
efectul unei decizii culturale (în cultura arabă, de exemplu, carnea de porc nu intră în paradigma alimentelor, după cum pentru vegetarieni nici un preparat din carne nu este inclus în categoria alimentelor). În cadrul unei clase anumite elemente sînt mai reprezentative, altfel spus prototipice (vrabia sau rîndunica vor fi prototipul păsării și nu struțul sau flamingo, deși și ele sînt păsări). Paradigma reprezintă posibilitatea alegerii pentru partenerii schimbului discursiv: în schimb alegerea odată operată, este exclusă prezența altei entități a aceleiași paradigme (nu putem
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
prin discurs, în timp ce investigațiile critice se focalizează mult mai accentuat pe putere, pe modul în care realitatea construită favorizează anumite grupuri și defavorizează pe altele. Deși trasarea liniilor de demarcație este o operațiune întotdeauna parțial artificială, M. Foucault este figura prototipică pentru analiza discursivă critică, iar lucrările sale constituie adevărate "exemplare" paradigmatice. Sociologia s-a racordat la curentul analizei de discurs care traversa științele sociale prin "joncțiunea Foucault" (1998), deși gânditorul post-structuralist francez este greu de încadrat cu prea multă precizie
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
princeps în 1947), care strânge laolaltă texte publicate inițial în reviste precum Scânteia, Contemporanul, Veac Nou, Lupta de clasă sau Studii. Iar agenda de cercetare și grila de interpretare erau setate în acord cu normele istoriografiei sovietice întruchipate în manualul prototipic Cursul scurt de istorie a Partidului Comunist (bolșevic) al Uniunii Sovietice (1953). Programul... din 1974 rupe această cutumă, decretând forma cât și fondul, principiile diriguitoare de interpretare a istoriei naționale cât și detalii minuțioase, într-un document de partid. După cum
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
degrabă culturii tipografice - deși izvoarele sale, trăgându-se din analistica și cronistica secolelor XVI și XVII, aparțin cu certitudine culturii chirografice a manuscrisului. Despre memoria națională românească se poate spune, așadar, fără riscul infirmării, că este o memorie întipărită. Palimpsestul prototipic al memoriei istorice moderne îl formează versiunile succesive ale Marii Enciclopedii Sovietice, tipărită între 1921 și 1990, celebră pentru perfecționarea anticei practici de damnatio memoriae, pe măsură ce versiunile reeditate eliminau, la comanda imperativelor politice ale zilei, bucăți întregi din memoria textualizată
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de virtuală conversie discursivă privitoare la conectarea copulativă sunt cele în care relația logico-semantică între elementele conectate rămâne aceeași, doar se modifică complexitatea logico-semantică (prin supraelaborare a relației pur conjunctive) ori pragmasemantică (prin introducerea unor implicaturi inexistente în cazul copulativului prototipic, și/ ) a enunțului. 5.2.1. Structurile copulative corelative atât... cât și, nu numai... ci și19/dar și20,echivalente logico-semantic cu cele conectate prin și/, prezintă un grad sporit de complexitate operațională. 5.2.1.1. Atât... cât și operează
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
Curate", București, 8.VII.2008). Atunci când expectația sus-menționată este satisfăcută efectiv (ca în cazul exemplelor precedente), structurile de acest tip nu reprezintă conversii discursive ale niciunei alte structuri, ele fiind nonmarcate pragmasemantic. Deși teoretic posibilă, conversia unor structuri conectate copulativ prototipic la altele construite cu ajutorul corelativelor în discuție este total inuzuală (în materialul examinat nu am întâlnit niciun exemplu). Faptul s-ar putea explica printr-o caracteristică a corelativului, aceea de a imprima enunțului un caracter indubitabil "închis", prestructurat; or, limbajul
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
mai jos, în care, cu oricât spirit cooperant, alocutorul nu poate reconstrui verigile informaționale lipsă care să justifice utilizarea adversativului metadiscursiv, acesta devenind, în asociere cu și (cu valoare clar conjuncțională) și prin desemantizare, o simplă variantă stilistică a copulativului prototipic, cu unicul rol de a rupe monotonia enumerării prin segmentarea și rearticularea enunțului: (29) Moluștele (midiile, stridiile și scoicile de râu) sunt recomandate de nutriționiști pentru sursa importantă de vitamine pe care le oferă. Ele conțin retinol (vitamina A), riboflavină
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
la nivel presupozițional și este contrazis de ceea ce se asertează 8: (13) Deși am făcút tot ce era de făcut, n-am reușit. [deși] B,A= (13') Deșí am făcut ......................, n-am reușit [deși] B,A= 3.2. Conectorul concesiv prototipic (deși) este factiv. Spre deosebire de acesta, chiar dacă nu este factiv (fără a fi nici contrafactiv)9; indiferent de utilizarea (±) factivă, valoarea sa concesivă este mai puternică decât cea a lui deși (implicația presupusă - și infirmată asertiv - este resimțită ca o implicație
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
subalterne orice alte activități în afară de a sa proprie: celelalte sînt meserii, numai a lui singură este o demnitate. În îngîmfarea, mai mult ori mai puțin prostește purtată, a celor mai de rînd părtași ai puterii publice, ca și în brutalitățile prototipice ale lui Bonaparte, care a maltratat în public pe bătrînul Lamarck pînă l-a făcut să plîngă, iar pe istoricul Volney l-a trîntit în nesimțire cu un picior în burtă, creatura politică își arată și își justifică caracteristic superioritatea
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a specificului acestora. Multitudinea categoriilor evidențiază, pe de o parte, natura proteiformă a limbajului politic, iar pe de altă parte, caracterul sisific al unui demers analitic de epuizare a formelor pe care le înregistrează acesta. Pe lângă existența unui limbaj politic prototipic, cel al discursurilor publice și al dezbaterilor parlamentare, se vorbește despre un limbaj al campaniilor electorale, care se apropie de limbajul publicistic, dar și despre un limbaj al științelor politice. De cele mai multe ori clasificarea se realizează prin raportare la protagoniștii
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politic, conduce la pierderea legitimității locutorului și a actelor sale politice. O trăsătură definitorie a manifestărilor discursive din domeniul politicii este caracterul polifonic, limbajul politic fiind palimpsestul enunțurilor anterioare ale aceluiași emițător, dar și al enunțurilor adversarilor. Una dintre formele prototipice de manifestare a limbajului politic, dezbaterea, pune în evidență calitatea de inter-discurs a acestuia: limbajul politic reia, interpretează, analizează, inovează chiar conținuturile altor enunțuri, emise anterior pe scena politică. În presa politică, discursul jurnalistului este în același timp reacționar și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ții referitoare la caracter și care s] poat] funcționa ca principiu al egalit]ții morale între oameni (mai puțin între oameni și animale). Filosoful german Frederich Nietzsche a scris despre modul de formare a caracterului prin intermediul orgoliului și al imaginii prototipice. Și de aceast] dat] vorbim despre o form] idealist] de caracter, incompatibil] cu egalitatea moral]. Idealul lui Nietzsche se remarc] nu atât prin ceea ce afirm], cât prin ceea ce respinge (etică iudeo-creștin]). Ins] nici autorul însuși nu a fost pe deplin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
două tipuri, în funcție de strategiile pe care le folosesc pentru a marca "cine ce face": (a) limbi în care marcarea are bază sintactică; (b) limbi în care marcarea are bază semantică. În limbile de tip (a), fiecare verb are un sens prototipic, argumentele verbului fiind marcate gramatical, pe baza funcției pe care o au (A, S, O), funcție determinată de semantica verbului. Relațiile sintactice au un rol crucial, intermediind între semantică și marcarea gramaticală. Limbile de tip (a) funcționează conform principiului valențelor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în limbile ergative poate fi atribuit caracterului specific/definit al pronumelor în dialog. Fenomenul partiției personale a fost studiat și de Nash (1997). Autoarea adoptă explicația cognitivă menționată de Dixon pentru acest fenomen − locutorul se concepe ca fiind un agent prototipic și nu este nevoie de marcarea morfologică a acestui fapt − pentru a explica de ce sunt sensibile, în general, la marcarea cu cazul ergativ pronumele de persoanele 1 și 2 și numele proprii. Nash (1997: 129) analizează situația din limbile bască
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
implicând ideea de reciprocitate, de stare de tensiune între două obiecte. În limba küri, ergativul apare, de obicei, ca subiect al unui verb tranzitiv. Acest caz poate exprima depărtarea, dar pe axa timpului. În cecenă, ergativul apare în ipostaza sa prototipică din limbile caucaziene, dar, spre deosebire de multe dintre aceste limbi, ergativul intră în opoziție cu un instrumental autentic, ceea ce determină pierderea valorii de depărtare și de reciprocitate din sfera ergativului și posibilitatea sa de a exprima valori mai abstracte. 4.3
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
agentivului și promovarea pacientivului; antipasivul nu implică niciun mecanism de promovare; (b) pasivul se poate aplica și construcției intranzitive (pasivul impersonal este foarte răspândit în limbile lumii); nu există o construcție asemănătoare în cazul antipasivului; (c) pasivul modifică radical alinierea prototipică a rolurilor semantice și a rolurilor discursive, dar antipasivul menține și augmentează relația privilegiată dintre agent și topic; (d) tipologic, pasivul e mai răspândit decât antipasivul. 6.1. Definiția și funcțiile antipasivului Definiția pe care o dă Dixon (1994: 146
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]