363 matches
-
drepturilor noastre naționale”. Peste o săptămână, moțiunea în șapte puncte, redactată de Amos Frâncu, N. Hasnaș și preotul Borgovan, este publicată în presa locală. Reținem, cu acest prilej, decizia constituirii Legiunii de Tir „Tudor Vladimirescu”, respingerea oricăror veleități de autonomie provinciala, devotamentul față de regele Ferdinand etc. După delimitarea frontierelor, problema minorităților a ocupat în relațiile dintre cele două țări un loc relativ neînsemnat, chiar dacă numărul românilor trăitori în Iugoslavia era suficient de însemnat, unele surse indicând peste 600.000 persoane. O
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
lui Jansenius. În 1653, papa condamnă cinci propoziții presupuse a rezuma Augustinus, dar Arnauld ripostează distingînd între drept (cele cinci propoziții sînt condamnabile) și fapt (ele nu se găsesc în Jansenius). Pentru a apăra Port-Royal, Blaise Pascal scrie în 1656 Provincialele, pamflet feroce împotriva iezuiților, care are un succes enorm. Cearta jansenistă abia începe. Reluarea luptei împotriva Casei de Austria Războiul de 30 de ani și tratatele din Westfalia. Intervenția Franței în războiul de 30 de ani, care sfîșie Europa Centrală
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ntul Florian, Zwettl, D�rnstein ?i mai ales Melk (1702-1740), construit? �n perfect acord cu locul s?u de amplasare abrupt, deasupra Dun?rîi, de c?tre J. Prandtauer (1660-1726), un me?ter zidar profund influen?at de tradi?iile provinciale ?i rurale. De unde, forme ?i un decor solemne ?i viguros articulate, total distincte fă?? de stilul str?lucitor al palatelor capitalei. �n sf�r?it, la Praga, focarul baroc cel mai activ din Boemia, arhitectura este �n bun? parte afacerea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
nu se poate anticipa neprevăzutul care urmează. Cine ar fi ghicit că la un an după refugiul liceenei din Cernăuți, ea putea fi văzută pilotând planoare pe deasupra aerodromului de la Chitila? Sau cine s-ar fi gandit ca tânăra și nostima provincială va poposi în 1943 direct la Simferopol, de unde va face zboruri de-a lungul și de-a latul Crimeei, transportând răniți, medicamente, sânge conservat, personal medical, corespondență...? Deocamdată suntem încă în Bucureștiul anului 1940, în capitala unei Românii care încerca
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
familie de poeți”: ,,Ilustrativ pentru conceptul de provincie creatoare poate fi considerat destinul poetic - emblemat tragic uneori - al membrilor familiei Tăcu, originari de pe meleaguri băcăuane și atrași, după 1972, de mirajul unei capitale culturale care, În esență, nu este numai provinciala: Iașul. 1. Alexandru Tacu-Zeletin: ,,Omul interzis” Născut pe 9 iulie 1931, În Burdusaci-Răchitoasa, Jud. Bacău, Într-o zonă culturală ce l-a dat literaturii, Între alții, pe C.D. Zeletin, Alexandru Tacu-Zeletin suferă, la numai 17 ani, rigorile anchetelor comuniste și
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
căci o limbă literară, oricît de evoluată ar fi, nu poate face pe cineva scriitor dacă nu are talent literar, care presupune tocmai capacitatea creației în limbă. Ca atare, trebuie admis că literatura română este măruntă de cele mai multe ori și provincială, atunci cînd recurge la limba populară sau regională, fără a viza o formă supradialectală, încît chiar atunci cînd este valoroasă nu contribuie la crearea spiritului major în societate. Din acest motiv, este total inoportună și ineficientă cuprinderea în manuale, în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
savanților sau a filosofilor din secolele XVI și XVII, în sfîrșit, o Europă cosmopolită a gînditorilor din secolul al XVIII-lea? Se va obiecta că este vorba de grupuri minoritare de o importanță secundară în raport cu populațiile tributare culturior naționale sau provinciale care constituie un puternic element de coeziune și care poate respinge tot ce e străin. Fără îndoială, ar fi absurd ca doar de dragul demonstrației să negăm importanța acestor culturi naționale, profund înrădăcinate și a căror diversitate constituie bogăția Europei. Dar
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
de ce crede el că-s tare deștept, înșelîndu-se desigur. Îmi scrie deseori și nu e altfel decît în poeme. Dar de ce vorbesc așa mult în afara literaturii?! Semn de provincialism?! À propos de ancheta aceea: cineva mi-a spus că e provincială prin însuși faptul că pune problema scriitorului din provincie. Nu știu de ce a trebuit să-i dau oarecum dreptate, atrăgîndu-i totuși atenția că, indiferent de context, nimic nu e rău și nu poate fi rău în faptul că tinerii au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
prinde o anume detașare agresivă. Detașare persiflantă, rece, pe care Nichita, abil, „bun”, o accepta cu un zâmbet cald, mieros, extrem de fermecător, ca o acoladă între bărbați, impregnată de o tulburătoare feminitate; eu însă, „inabil”, cu o fire mai colțuroasă, „provincială” cu siguranță, aplicând când trebuie și când nu unele principii morale sau de conduită, ceea ce se cheamă cu un termen vag - lipsă de tact (lucru stânjenitor într-o prietenie de grup în care membrii săi, inși vibrând de sensibilitate, imaginație
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în „beneficiul personal”, ci pentru a aduce cât de cât lumină în lucruri. Nu pentru a „răscoli trecutul” sau pentru a supăra pe unul sau pe altul dintre „noii eroi” ai culturii, care, nu puțini dintre ei, au tendința - românească?! provincială, în panica unei cariere ce, în vremuri de criză, se poate iute zidi?! - de a „uita” tot ce nu vine prompt să le aurească noul blazon, o istorie ce trebuie, ca un bun costum de haine, să li se potrivească
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de regulă, destul de precauți cu privire la luarea de măsuri importante din proprie inițiativă. De fapt, comisariatul avea tendința de a nu deveni o carte blanche pentru destinatar, ci un fel de ordin care să permită autorității centrale să intervină în administrația provinciala atunci cand consideră de cuviință 92. Deoarece comisarii erau special aleși de executiv, si nu trași la sorți, commissariamento permitea însărcinarea unor persoane mult mai calificate în zone specificate ale dominionului. Adesea, un comisar într-o jurisdicție supusă deservise anterior că
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
iar la nivel inferior, cel local, de autoritățile satului alese pe criterii tradiționale. Aceste două instituții constituiau deci elementul esențial al vieții creștine din Balcani. Milletul ortodox Țăranul din Balcani, deși perfect conștient de puterea administrației centrale și a celei provinciale, era afectat direct mai cu seamă de acțiunile oficialilor de aceeași religie cu el, inclusiv de cele ale autorităților ecleziastice. În timpul marii perioade a cuceririlor, cînd armatele musulmane ocupau noi regiuni, descopereau de cele mai multe ori că foștii administratori civili fugiseră
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
opoziția a fost reprezentată de familia Petrović din tribul Njeguš; primul episcop a fost Danilo (1696-1737). Familia aceasta provenea din districtul Katuni, în apropiere de Muntele Lovčen, zonă care era bastionul rezistenței Muntenegrului față de autoritatea otomană și de invaziile armatelor provinciale musulmane din vecinătate. Biserica servea nu numai ca instrument al unității, liderii ei fiind totodată cei care stabileau relații cu alte țări, astfel că episcopul era șeful statului și permitea Muntenegrului să joace cel puțin un mic rol în problemele
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
privințe, problemele celor două guverne erau asemănătoare, dar în altele se deosebeau radical. Firește, atît pentru conducătorii otomani cît și pentru cei habsburgi, principala chestiune politică în secolul al optsprezecelea era relativul echilibru de forțe dintre autoritățile centrale și cele provinciale, pe care o abordau însă din direcții diferite. Monarhia habsburgică căuta să dețină controlul asupra domeniilor feudale care nu se aflaseră niciodată în posesia ei pînă atunci; în schimb, sultanii otomani încercau să-și reafirme autoritatea de care se bucuraseră
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
adaug imediat - substanțiale, încît din ele se poate extrage un breviar. De altminteri unele mi s-au întipărit adînc în minte, le-am citat în anumite împrejurări și le-am folosit ca pe niște puncte de sprijin (vezi mottoul la Provinciale) pentru propriile mele considerații. Impun respect prin caracterul lor de „învățături” și prin fermitatea formulărilor, încît pot fi citate ca aforisme. Omul pe care, ca student, într-o vacanță, l-am evitat din timiditate, avea o fire sobră, de taciturn
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
avut în vedere decât lumea de margine, fie mahalaua fie provincia, așezată sub caricatura ideologică ce este provincia ?” Teza pe care o formulează Alexandru Dragomir ține de instituirea aces- tui raport Centru-Periferie, prin care lumea lui Caragiale este exclusiv una provincială, sau dacă nu, una marginală în sensul pe care mahalaua îl conferă acestuit termen. Din punctul meu de vedere, generalizarea nu are baze solide, nu toate personajele caragialiene țin de mahala, însă urba- nitatea societății românești la finele secolului XIX
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
a avut în vedere decât lumea de margine, fie mahalaua fie provincia, așezată sub caricatura ideologică ce este provincia ?” Teza pe care o formulează Alexandru Dragomir ține de instituirea acestui raport Centru-Periferie, prin care lumea lui Caragiale este exclusiv una provincială, sau dacă nu marginală în sensul pe care mahalaua îl conferă acestui termen. Generalizarea, însă, ar trebui relativizată, nu toate personajele caragialiene țin de mahala sau de periferie, iar la finele secolului al XIX-lea urbanitatea socie- tății românești este
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
seninătate și judecând numai după standarde artistice și științifice, cărțile create in vacuum de scriitorii emigrației par astăzi, indiferent de defectele lor individuale, mai durabile și mai potrivite pentru consum decât torentele slave de conștiință politică, convenționale și teribil de provinciale, care izvorau În aceiași ani din condeiele tinerilor autori sovietici pe care statul-tătuc Îl aproviziona cu cerneală, pipe și pulovere. Redactorul-șef al cotidianului Rul (și editorul primelor mele cărți), Iosif Vladimirovici Hessen, a avut generozitatea de a-mi Îngădui
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
PROVINCIALE Fragmentarium 1975-1989 „Dacă aș avea talent și timp, aș redacta un jurnal minuțios și cu cel mai mare respect pentru veracitate. Peste zece ani ar constitui o lectură pasionantă care m-ar face dintr-odată celebru în Țara mea. Atît
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
panica „establishmentului” literar local. „Sunt foarte sigură că literatura română va țâșni În acest sfârșit de mileniu. Sper ca România să aibă, În fine, un Nobel. Spre regretul tuturor, nu și al meu, Norman Manea.” Știa prea bine cât ironizam provincialele „dezbateri” despre Marele Premiu de Toamnă și cât de puțin valorau premiile, din orice anotimp și orice loc. Știa, de asemenea, prea bine, și cui se adresează. Se războia cu „d’ale carnavalului”, cum mai făcuse. Pronunțase, apăsat, infamele cuvinte
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și o tematică pe care le credeam fără Întoarcere și din care eu Însumi am tot mai mult senzația a fi parte contraria așteptările. Nu mică surpriză era chiar animatoarea discuției, o strălucită studentă, pasionată de literatură, provenind din pașnic provinciala Middle-America unde Învățase singură, la perfecție, germana și care știa mai multe despre Aschenbach și Thomas Mann decât și fi putut eu Însumi oferi colegilor ei Înmărmuriți. Acești tineri, deja ai secolului XXI, au răspuns inteligent și intens chemării, dialogând
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
tip de critică, si care va dura multă vreme! Sit autorul Mențiunilor care mai găsește puterea de a glumi: "Am subscris, cu voluptate, la asta opinie și am promis să meditez pentru mai tarziu. I se amână și un poem, "Provinciala I": și pe bună dreptate. E cu totul inactuala, pe lângă faptul că vorbește de-o iarnă ovidiana, în plină vară. Iată un cărturar care înțelege totul și se străduiește să prezinte acapararea comunistă a culturii că o evoluție aproape liniștită
Basil Munteanu si corespondentii săi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/18119_a_19444]
-
artistice, domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, ceramică, epoci artistice, personalități și opere reprezentative 2. Civilizația Romei Antice. Condiții geo-istorice și culturale ale evoluției artistice; premise și influențe din artă etrusca; domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, pictură și mozaic; artă română provinciala. 3. Renașterea în Italia. Dezvoltarea artelor plastice în Quattrocento - domenii de manifestare: arhitectură (caracteristici generale; programe, personalități și opere reprezentative); sculptură (genuri, personalități și opere reprezentative); pictură (genuri), prezentare generală a școlii florentine și venețiene, personalități aparținând diverselor școli artistice
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
autoritățile competente din Republică Democrată Germană cu titlurile care figurează la pct. 1 al prezenței Anexe. ÎI) În Belgia: a) diplome eliberate de școlile naționale superioare de arhitectură sau de către institutele superioare de arhitectură (architecte-architect); ... b) diplome eliberate de Școală Provinciala Superioară de Arhitectură din Hasselt (architect); ... c) diplome eliberate de academiile regale de arte frumoase (architecte-architect); ... d) diplome eliberate de Școlile Saint-Luc (architecte-architect); ... e) diplomele universitare de inginer civil, însoțite de un certificat de stagiu eliberat de Ordinul Arhitecților și
NORME METODOLOGICE din 22 februarie 2006 de aplicare a Legii nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175961_a_177290]
-
artistice, domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, ceramică, epoci artistice, personalități și opere reprezentative. 2. Civilizația Romei Antice. Condiții geo-istorice și culturale ale evoluției artistice; premise și influențe din artă etrusca; domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, pictură și mozaic; artă română provinciala. 3. Renașterea în Italia Dezvoltarea artelor plastice în Quattrocento - domenii de manifestare: arhitectură (caracteristici generale; programe, personalități și opere reprezentative); sculptură (genuri, personalități și opere reprezentative); pictură (genuri), prezentare generală a școlii florentine și venețiene, personalități aparținând diverselor școli artistice
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]