304 matches
-
diferențierilor rasiale și provinciale din Statele Unite, provincialismul s-ar defini prin două abordări complementare. Pe de o parte, termenul desemnează totalitatea tendințelor sociale, a tradițiilor, manierelor, valorilor, formelor de limbaj și civilizație dintr-o anumită zonă. Pe de altă parte, provincialismul indică tocmai atașamentul față de astfel de valori, mândria locală și loialitatea cu care localnicii mențin și promovează tendințele zonei 40. Impunerea unui set de valori culturale din exterior erodează acest sentiment al mândriei, încercând să inducă eventual conformism și obediență
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
sub ramura ortodoxiei, considerând că sensibilitatea umană se întemeiază mai degrabă pe exaltare mistică, și nu pe credință religioasă. Mircea Eliade, Emil Cioran, Mircea Vulcănescu au devenit lideri de generație în lupta de depășire a crizei spirituale. 4.2 Localism, provincialism, regionalism - acolada provinciei marginalizate Înainte de orice aprofundare a implicațiilor fenomenului de localism, remarcăm că noțiunea în sine denotă câteva traiectorii pe baza cărora s-a construit, de fapt, și studiul de față. În primă instanță, discutăm despre o particularizare a
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
tiparelor și revoluționarea creației prin renunțarea la conservatorism și tradiționalism artistic. Mișcarea avangardistă este continuată în capitală, dar locul nașterii a fost provincia moldovenească. Presa centrală a atacat atât caracterul modernist al unei mișcări literare conduse de evrei, dar și provincialismul inițial al publicației. În memoriile sale, Sașa Pană inventaria săgețile acide: "dacă aveți 3 lei, cumpărați revista Unu, organul de luptă literară al dorohoienilor. Veți râde." (Noica, în Ultima oră, 1929); Prada gândului nota că Unu apare sub direcția unui
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1922 unui director de publicație din Râmnicu-Vâlcea. De la bun început se impunea o distincție între revistele-copii fidele ale celor din capitală ce nu conțin nimic din specificul zonei de apariție și revistele "puse în serviciul muncii locale și mândre de provincialismul lor". În același timp, Rădulescu-Motru conștientiza că eforturile creatoare locale se datorează centralizării excesive ce a afectat și mișcările culturale, "ca și cum restul țării era locuit de o populație minoră la minte sau minoră la exercițiul cetățeniei, și care ar fi
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Marian, Jurnalist în România. Istoria unei profesii, Editura Comunicare. ro, București, 2005. Philippide, Al., Scriitorul și arta lui, Editura pentru literatură, București, 1968. Rotariu, Traian, Petru Iluț, Sociologie, ediția a 2-a, Editura Mesagerul, Cluj-Napoca, 1996. Royce, Josiah, Race Questions, Provincialism and Other American Problems, Macmillan Company, New York, 1908. Sadri, A., Max Weber Sociology of Intellectuals, Oxford University Press, New York, 1992. Said, Edward W., Representations of the Intellectual, Vintage Books, New York, 1996. Sbârnă, Gheorghe, Marea Unire în parlamentul României, Editura Cetatea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
nr. 78, 1931. 37 W. Lepenies, Ce este un intelectual european?..., p. 84. 38 Apud S. Kierkegaard în Ibidem, p. 82. 39 C. D. Fortunescu, "Reviste de provincie", în Provincia literară, I, nr. 4-5, 1933. 40 Josiah Royce, Race Questions, Provincialism and Other American Problems, Macmillan Company, New York, 1908, pp. 57-58. 41 Carol Drimer, "Weimarul culturii românești", în Știrea, VII, nr. 266, 1935. 42 În Analele Bucovinei, VII, nr. 2, 2000, p. 541. 43 În Revista Moldovei, IV, nr. 3-4-5, 1924
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
o dublă conștiință literară. Pentru noi, problema nu este chiar de dată foarte recentă. Am schițat-o, am presimțit-o mai ales, încă în anii 1976-1978, dar și în alte perioade, când scriam despre aceste teme sub forma ieșirii din provincialism, a fi provincial și universal ca o soluție de existență în contextele culturale străine, adesea strivitoare 29. Problema capătă o nouă dimensiune și din perspectiva literaturii comparate. Ea este pusă în fața unor fenomene literare noi, de tipul Noialtri (în speță
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mituri moderne, când Asia își face intrarea în istorie, când ultimii "primitivi" mânuiesc mitralierele sau pier de sifilis - astăzi credeți că este indiferent de a vedea în mit un fapt social, un vis sau o superstiție? Cred că trăim sfârșitul "provincialismului occidental". Dacă cultura va supraviețui, ea va fi ecumenică sau ceva analog. Trebuie să ne pregătim să dialogăm cu oamenii care aparțin altor moduri de existență - numiți-le primitive, asiatice, șamaniste etc. În orice caz, nicăieri omenirea nu-și poate
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
culturilor și limbilor influențate 120. Cînd însă cultura majoră și limba literară au valorificat elemente de la nivel popular, dar nu sînt suficient de puternice pentru a le impune atenției altor culturi și altor limbi literare, atunci ele devin mărci ale provincialismului, dacă sînt opace influențărilor, sau devin lipsite de personalitate, dacă fondul lor specific este copleșit de alte înrîuriri. Situația culturii și limbii române majore de a fi receptoare de elemente străine nu este un fenomen singular, deoarece criteriul superiorității este
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
figurile de la "Contemporanul" și "Viața românească", personalități care au impus un psihism și un climat propulsiv prielnic idealului, unui anume mod de a fi al ieșenilor. În pofida unor momente de involuție, de platitudine și rutină, de scepticismul indus de un provincialism uneori dezolant, Iașul a știut să răzbească, să treacă peste prăbușiri și frământări, să iasă din nou la lumină. Până la urmă tot oamenii de cultură au aflat drumul identității în spirit, în vocația văzută prin dimensiunile ei creatoare. Ce se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Și asta e într-adevăr foarte important. Mă iubește mult, nu știu de ce crede el că-s tare deștept, înșelîndu-se desigur. Îmi scrie deseori și nu e altfel decît în poeme. Dar de ce vorbesc așa mult în afara literaturii?! Semn de provincialism?! À propos de ancheta aceea: cineva mi-a spus că e provincială prin însuși faptul că pune problema scriitorului din provincie. Nu știu de ce a trebuit să-i dau oarecum dreptate, atrăgîndu-i totuși atenția că, indiferent de context, nimic nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
literare consacrate, optzecismul va rămâne cel mai spectaculos fenomen din literatura noastră de după al doilea război mondial. Și dacă generația lui Mircea Eliade (cu Emil Cioran, Eugen Ionescu, Mircea Vulcănescu, Mihai Ralea etc.) a scos parțial România din anonimat și provincialism, dacă generația 60 a refăcut punțile lirice cu generația interbelică, generația '80 s-a dorit o generație universală, care să înscrie România în circuitul european și mondial. Ea a avut obsesia teoretică și obsesia existențială, sentimentul critic și chiar un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
spun, că foaie poporală ca Deșteptarea noi românii n-am avut și nu avem... Trimite-o în toate provinciile locuite de români, tot poporul va înțelege-o, afară poate de al 50lea sau al 100lea cuvânt care la dv. e provincialism...” 69 (din Gazeta Poporală „Deșteptarea” - pagini rămase de la preotul Constantin Morariu - revista FătFrumos nr. 5 6/1932, Suceava) * „Deșteptarea a apărut ca ziar poporal până la încetarea ziarului „Patria” în 1900 când a devenit ziar politic.” A fost o pierdere care
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mituri moderne, când Asia își face intrarea în istorie, când ultimii „primitivi” mânuiesc mitralierele sau pier din cauza sifilisului - astăzi, credeți că este indiferent să vezi în mit un fapt social sau un vis sau o superstiție? Cred că trăim sfârșitul „provincialismului occidental”. Dacă Cultura va supraviețui, ea va fi ecumenică sau ceva analog. Trebuie să ne pregătim pentru a dialoga cu oamenii aparținând altor moduri de existență - numiți-o șcum vreți,ț „primitivă”, asiatică, șamanistă etc. În orice caz, nicăieri în
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
care-l ocupă balada Mioriței În mentalul românesc, dispută ce revine adesea În aceste scrieri, dar și În altele, e o dovadă a unui anume „vitalism” ce-l caracteriza pe tinerelul și debutantul Breban - alții, mai răutăcioși, vorbeau bineînțeles de provincialism sau de obtuzitate, pur și simplu, În fața „măreței metafore a nunții cosmice”! E adevărat, „vitalismul” meu se acorda greu cu reflexele culturale rafinate ale unor prieteni bucureșteni precum Mircea Ivănescu sau Matei Călinescu, dar el, cred eu, nu era doar
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a înstrăinat, a devenit ceea ce știm cu toții că este și semnifică azi în lume; Paciurea, din aceeași plămadă gigantică, nu numai că e neștiut în Europa, dar nici cetățenii României nu-i cunosc prea bine numele! Să fie acesta adevăratul provincialism al psihologiei noastre în artă și litere, incapabili de a crede până la capăt și oriunde în valorile ce nasc oamenii pământului românesc, îndoiala, de fapt, asupra capacității noastre de a crea artă majoră și universală?! Ungurii sau suedezii, de exemplu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
elită culturală, științifică și politică umilită și decimată în închisorile lui Dej, părăsită de luminatul Occident. Elită care a creat miraculosul „spațiu” dintre războaie, spațiu de creație, valoare și stabilitate națională ce părea că ne salvează în sfârșit de un provincialism etern, de o blestemată incapacitate de „a intra în Europa”. Da, am avut succes, spre surpriza mea, spun, deoarece Francisca propunea, abordând clișeul unui „roman de uzină”, o altă scriitură epică și un alt tip de construcție romanescă ce făcea
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
generale. Problema trebue întrucâtva țărmurită la oameni de cultură în ce privește consultările; gramatica, școala, dicționarul vor clarifica deplin înțelegerea operelor literare, și astfel limba se va îmbogăți necontenit și poporul întreg și-o va însuși. De altminteri când se vorbește de provincialisme moldovenești, trebuie să se înțeleagă nu numai Moldova ci și Ardealul și Banatul. După cum mi-am dat samă personal, Moldoveni sunt nepoții și strănepoții ardelenilor, neamul avându-și în Ardeal baștina. Dacă pentru ortoepie trebuie să recunoaștem prioritatea provinciei din jurul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care ți-o ridică în fața ochilor concitadinii nu mai vezi mare lucru. Și atunci vezi ceea ce ai reușit să aduni în tine, în experiența ta de aici și de aiurea, impunându-ți reguli stricte de conviețuire permanentă cu restul țării. Provincialismul apare atunci când ignori restul și consideri că doar ceea ce se întâmplă în jurul tău este cu adevărat viața la care ai visat. în acest sens, am întâlnit în București provinciali care habar n-aveau pe ce lume trăiau. Atunci mi se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Che a ținut o cuvîntare, Într-un stil ce amintește de Bolívar și Martí: „SÎntem, cu toții, o singură rasă mestizo, care, din Mexic pînă la Strîmtoarea Magellan, vădește similitudini etnografice remarcabile. Astfel, Într-o Încercare de a mă dezbăra de provincialismul limitat, propun să ciocnim pentru Peru și pentru o Americă Latină Unită“. Nici urmă de solemnitate În aceste cuvinte; mai degrabă, pretinzînd că vorbele sale erau doar retorice, a vorbit cu o Încredere care le-a scutit de orice spirit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
această călătorie - că Împărțirea Americii Latine În națiuni instabile și iluzorii e complet neîntemeiată. SÎntem, cu toții, o singură rasă mestizo, care, din Mexic pînă la Strîmtoarea Magellan, vădește similitudini etnografice remarcabile. Astfel, Într-o Încercare de a mă dezbăra de provincialismul limitat, propun să ciocnim pentru Peru și pentru o Americă Latină Unită“. Oratoria mea a fost primită cu aplauze. Petrecerea, care consta În reprize de băut cît alcool ne țineau puterile, a continuat pînă la trei dimineața, cînd am decis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
statul îi suspectează. Dar și în afara gimnaziului, pe străzile orașului, totul era iarăși - deși într-alt fel - mult prea vast pentru biata-mi piele croită zgârcit. Mi-a fost dor de acasă până ce-am început să citesc cărți despre fenomenul provincialismului și despre național-socialism. Am văzut în fața ochilor satul ca îndărătul unui perete de sticlă - o ladă fantomatic ruptă de lume cu oameni încremeniți nemilos. Îi evitam pe copiii de ștabi, dar voiam s-ajung o orășeancă așa cum erau miile de
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
cărți, că avem pile (la festivalurile internaționale, de ce nu ?) și că, de fapt, totul se datorează nu meritului personal, ci unui concurs de împrejurări și/sau unor calcule geo strategice... Paradoxal, supermediatizarea evenimentului a scos la lumină un soi de provincialism al presei de la noi, unde valoarea nu este dată de ceea ce considerăm noi, aici că este bun, ci de ceea ce decretează străinii, acolo, că este așa. Oricum, o privire aruncată pe forumurile de discuții ale ziarelor chiar și în cazul
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Monicăi Lovinescu care vizează reîntoarcerea la Caragiale de dinainte de experiența totalitară, un Caragiale citit în litera lui, în contextul care l-a generat. În acest sens, Alexandru Dragomir propune într-o excelentă lectură a operei recuperarea prin caragia- lism a provincialismului și implicit a periferiei noastre balcanice ca o formă superioară de înțelegere a complexelor identitare ce trebuie asumate creator, fertil. În rezonanță cu abordarea operei de către Nicolae Manolescu, făcând abstracție de teribilismul exagerărilor, Gelu Negrea încearcă recuperarea originalului, adu- cerea
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
care mahalaua îl conferă acestuit termen. Din punctul meu de vedere, generalizarea nu are baze solide, nu toate personajele caragialiene țin de mahala, însă urba- nitatea societății românești la finele secolului XIX este una precară, în curs de formare. Definiția provincialismului la Alexandru Dragomir ne plasează într-un proces de imitație obstinată a conținuturilor produse într-un centru pres ti- gios, vehiculate ca forme cum sunt etichetele pretențioase preluate din franceza și legate cu „et”. „Provincial este ceea ce trăiește într-un
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]