19,897 matches
-
fie ele și numai de zece parale, un erou fără voie al liberalismului economic. Din unghiul de vedere al demersului întreprins de Ion Hobana, cartea interesează prin cele douăzeci de pagini care descriu drumul lui Keraban prin Dobrogea, pe atunci provincie a Imperiului Otoman. Informațiile despre ținut și locuitorii săi, despre formele naturale și despre așezări precum Cernavodă, Galați, Tulcea, Constanța sunt toate de "sorginte livrescă", observă Hobana, indicând și unele surse. Polemizează în acest punct cu ipoteza hazardată a unui
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
spre modestele întreprinderi comunale le-a rămas familiar." (p. 85). Dincolo (dincoace), începe cu adevărat viața, existența tulbure și contradictorie, obișnuită și enigmatică, diurnă și nocturnă a unor protagoniști de roman modern, cu abisalitatea micilor funcționari din micile orașe de provincie din marea proză rusă. Lui George Bălăiță îi reușește, și încă la un prag estetic foarte înalt, conjugarea a două modalități narative formal disjuncte: descripția hiperrealistă, minuțioasă, cu abundența detaliilor, cu desenarea fiecărei cute de pe marea stofă a vieții; și
Viața e în altă parte (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11745_a_13070]
-
ucenic, Antipa. Acesta împodobește bradul de Crăciun cu trei zile mai devreme decât restul lumii (stârnind mirări, iritări, ironii) anume pentru a suprapune sărbătoarea creștină cu solstițiul și a da, astfel, o mai mare coerență vieții din amărâtul orășel de provincie, vechiul târg de vamă industrializat cu forța... Se poate spune că Antipa trăiește cu adevărat nu în prezent, ci sub o stea care luminează și modelează timpul. Sub hainele acestui tânăr cu gesturi și zâmbete ambigue, deconcertante, dincolo de ticurile, maniile
Viața e în altă parte (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11745_a_13070]
-
fi părut mai important, iar cititorilor anchetei le-ar fi fost mai de folos numele respectivului traducător și nu datele topografice. "Nu Centrul dictează, ci un șir de centre își afirmă originalitatea, energia, eficacitatea." Dar a contestat vreodată cineva aportul provinciei în istoria noastră culturală? "Centrul își păstrează obișnuințele din epoca lui Ceaușescu." Dar care ar fi acelea? În ceea ce privește "embargoul" revistelor culturale centrale insinuat de Cornel Ungureanu, păi numai în ancheta de față sunt prezenți nu mai puțin de șase critici
Complexul canonic la români by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11758_a_13083]
-
istoria noastră culturală? "Centrul își păstrează obișnuințele din epoca lui Ceaușescu." Dar care ar fi acelea? În ceea ce privește "embargoul" revistelor culturale centrale insinuat de Cornel Ungureanu, păi numai în ancheta de față sunt prezenți nu mai puțin de șase critici din provincie dintr-un total de unsprezece nume. Criticul dezbate o falsă problemă sau, cel puțin, deplasează accentul de la adevărata cauză a marginalizării scriitorilor "regionali", cauză pe care o formulează, în trecere, singur: "cărțile lor circulă rău". O fi vina "Centrului"? Prin
Complexul canonic la români by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11758_a_13083]
-
îndoită a mi le onora, și de n-ar interveni fluxul de premii de la Uniunea Scriitorilor, de la filiala bucureșteană a acesteia, de la Academie și alte academii, de la cercuri de admiratori constituiți în O.N.G.-uri cu scop caritativ, din Capitală, provincie și străinătate, dacă editurile care-mi smulg promisiuni de tomuri revelatoare, cu sprijin asigurat de la Ministerul Culturii, nu m-ar umple de bani, dacă n-aș realiza frumoase venituri din colaborarea la publicațiile de specialitate și la principalele cotidiane - revista
Nervi de primăvară by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11806_a_13131]
-
în lumea dansului pe altă poartă. Va înființa mai întâi o Școală de dans, formându-și astfel dansatori pentru Compania Canariană de Dans Gelu Barbu, pe care o va crea ulterior. Va mai înființa apoi Asociația profesorilor de dans din provincia Las Palmas și va iniția Zilele Internaționale ale Dansului, din această provincie. Și astfel, timp de douăzeci de ani, va forma tineri dansatori, dar și profesori care își vor înființa la rândul lor școli și va forma un public deschis
Din istoria dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11822_a_13147]
-
de dans, formându-și astfel dansatori pentru Compania Canariană de Dans Gelu Barbu, pe care o va crea ulterior. Va mai înființa apoi Asociația profesorilor de dans din provincia Las Palmas și va iniția Zilele Internaționale ale Dansului, din această provincie. Și astfel, timp de douăzeci de ani, va forma tineri dansatori, dar și profesori care își vor înființa la rândul lor școli și va forma un public deschis spectacolului de dans. Iar cheia acestui succes va consta în faptul că
Din istoria dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11822_a_13147]
-
să se petreacă undeva departe de casă și e și mai bine dacă se poate prinde o ocazie într-o țară bogată, nici cunoscuții nu află și banii sunt mai buni. Audiția este spectacolul dat de femeile unui orășel din provincia rusă în fața unui "selecționer" japonez cu intenții în mod străveziu suspecte. Subiectul de telenovelă devine mai mult decât atât pentru că la examen nu se prezintă doar personajele, femei zăpăcite și bărbați bețivi, ci societatea trecutului apropiat, responsabilă pentru anomia de
Femei în tranziție by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12858_a_14183]
-
Canada anglofona și am călătorit enorm printre canadieni de la un colț la altul al țării cât un continent. Am făcut și fac afaceri cu canadieni aproape în fiecare zi. Mai ales in ¡°perioadă anglofona¡± de aproximativ 7 ani, izolat în provincia New Brunswick, nu am avut de-a face cu românii decât ocazional, deci m-am ¡°purificat¡± și îndepărtat de ¡°metehnele¡± românești. Se poate spune că m-am ? canadizat ? chiar dacă am ramas tot român în ochii canadienilor și în sufletul meu
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
subiect la altul, de la un termen de comparație la altul, cu aerul de jonglerie, de prestidigitație cu elementele date: "Constantin Noica, interogat de noi prin mijlocirea unei amice spiritiste, bună cunoscătoare a ultimului Hasdeu, ne roagă să aplicăm la gîlceava Provinciei cu Centrul doctrina sa despre contradicția unilaterală, în cadrul căreia unul dintre agenții conflictuali, cel tare, pasiv, se adeverează, pe cînd cela mai slab se dovedește și activ. Dacă ar fi la fel de puternici și de activi, Doamne ferește, s-ar anula mutualmente
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
a opera în universal“. Poetul și filosoful trebuie să depășească o zestre circumstanțială, geografică, pe care de altfel nici nu o mai au la îndemână, pentru a valorifica o zestre spirituală: „Suntem acolo unde valorile românești nu par o simplă provincie pe harta spirituală a lumii, ci ele participă, întrucât sunt o formă de a fi a Absolutului, la ceea ce constituie esența umanității“ (în vol. 1, p. 258-261). Fără a apela niciodată la o ideologie politică, revista se va orienta în
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
fostul spațiu iugoslav, chiar și acum, după căderea regimului comunist, principalele repere în identificarea apartenenței naționale rămîn limba, etnografia, geografia și religia. Aceasta duce la o politică a diferențelor și, implicit, la conflicte sîngeroase, precum cele din Cecenia, Bosnia sau provincia Kosovo. Una peste alta, în lumea contemporană, distincția se face între, pe de o parte, ceea ce în politologie poartă numele de „națiuni civice” și, pe de altă parte, „națiuni etnice”. În Europa Occidentală (Franța, Olanda, Anglia etc.) predomină „națiunile civice
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
bate ritmul deasupra capatelor noastre, pe “acoperișul” imaginat de Purcărete ca un fel de pînză imensă. O corabie încă ancorată la țărm. Se aud picăturile cum cad. Se strîng, ca la țară, sau ca pe străduțele pustii ale orășelelor de provincie, în jumătăți de jgheaburi prăpădite - sisteme improvizate de colectare a apei de ploaie - care dau într-o găleată, și găleata într-un butoi... Cum doriți sau Noaptea de la spartul tîrgului de Shakespeare, o sumă de citate din atmosfera spectacolelor lui
În căutarea timpului pierdut (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12960_a_14285]
-
nevoită a opera parțial, prin omisiuni frecvent involuntare. Asta pe de o parte. Iar pe de altă parte, remarcăm că lacunele comunicării, “enclavizarea”, favorizează provincialismul, id est ignoranța, veleitarismul, confundarea mergînd pînă la ridicol a valorii cu nonvaloarea. În mica provincie înfloresc valorile minore hiperbolizate printr-o retorică iresponsabilă care umple scena: “Apariția unei cărți capătă proporțiile unui eveniment în viața comunității, mediatizat și înainte, și după. Lansarea cu mult fast, discursurile convenționale îl copleșesc pe norocosul autor, cu atît mai
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
spune că nu numai în cazul României, ci și în cazul celorlalte țări postcomuniste s-a înlocuit cenzura politică cu un fel de cenzură, o cenzură a pieții. Mă gândesc că sunt foarte mulți editori de carte (în orașele de provincie și, bineînțeles, la București) care promovează operele literare ale principalilor scriitori români și le publică în condiții excelente, însă n-au mijloacele de difuzare în străinătate. Din cauza considerentelor bănești, editurile din România nu au posibilitatea să încheie contracte cu edituri
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
din fiecare, aud muzici, șoptesc replici, văd spații de o plasticitate formidabilă. Mă bîntuie. Oprim în Caracal. În fața unui teatru splendidisim, o bijuterie de o mare finețe arhitecturală. Abandonat zeci de ani, acum se află în renovare. Un oraș de provincie, cîndva prosper și echilibrat, cu o elită adevărată, acum trist și insipid. Sau poate mi se pare asta într-o duminică scăldată în soare. În căutarea monumentelor de altădată, poposim în cimitir. Semnătura lui Storck pare incredibilă aici. Lucrarea în
În căutarea timpului pierdut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12987_a_14312]
-
corect prin „guvernator” (p. 55, 75<footnote Remarcăm aici că, în ediția lui Arieșan, expresia ex vicario praesidem e tradusă greșit prin „ajuns guvernator din deputat vicarial (sic!)” (p. 117); Cristian Bejan traduce corect: „din vicar a devenit guvernator de provincie” (p. 75). footnote>, 133), întrucât el desemna doar cea de-a treia poziție între categoriile de guvernatori din Imperiul târziu, respectiv după consularis și corrector. Se întâlnesc și anumite inconsecvențe, pe care contextele nu le justifică întotdeauna: rationales, tradus ca
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
maximus în acealși timp. Este tradusă neadecvat și formula armorum fabrica (7, 9 - p. 56), respectiv prin „fabrică de arme” (p. 57); mai nimerit ar fi fost „atelier de arme”. in partibus Orientis din 10, 1 e redat prin „în provinciile orientale” (p. 63); aceeași traducere și în ediția Arieșan (p. 101), deși mai adecvat ar fi fost „în părțile Orientului”, ultimul termen desemnând dioceza Oriens (cf. 19, 6), cum explică în mod corect Arieșan în ediția sa la p. 246
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
la intervalul cronologic cuprins între moartea regelui Burebista și cucerirea Daciei de către romani. În debutul acestei părți este adusă în discuție pătrunderea romanilor la Dunărea de Jos (secolele I a.Chr-I p.Chr), fiind evocate în acest sens expedițiile proconsulilor provinciei Macedonia Terentius Varro Lucullus (72-71 a.Chr.), C. Antonius Hybrida (61 a.Chr.) și M. Licinius Crassus (2928 a.Chr.), ca etape ale avansării stăpânirii romane către gurile Dunării. Apoi este prezentată constituirea provinciei Moesia, cu toate etapele sale, primul
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
evocate în acest sens expedițiile proconsulilor provinciei Macedonia Terentius Varro Lucullus (72-71 a.Chr.), C. Antonius Hybrida (61 a.Chr.) și M. Licinius Crassus (2928 a.Chr.), ca etape ale avansării stăpânirii romane către gurile Dunării. Apoi este prezentată constituirea provinciei Moesia, cu toate etapele sale, primul guvernator al acestei provincii (A. Caecina Severus) fiind amintit în anul 6 p.Chr. Ulterior, este creionată evoluția istorică a provinciei de-a lungul secolului I p.Chr, insistându-se asupra forțelor militare prezente
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Lucullus (72-71 a.Chr.), C. Antonius Hybrida (61 a.Chr.) și M. Licinius Crassus (2928 a.Chr.), ca etape ale avansării stăpânirii romane către gurile Dunării. Apoi este prezentată constituirea provinciei Moesia, cu toate etapele sale, primul guvernator al acestei provincii (A. Caecina Severus) fiind amintit în anul 6 p.Chr. Ulterior, este creionată evoluția istorică a provinciei de-a lungul secolului I p.Chr, insistându-se asupra forțelor militare prezente în zonă. De asemenea, se insistă asupra activității unor guvernatori
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ca etape ale avansării stăpânirii romane către gurile Dunării. Apoi este prezentată constituirea provinciei Moesia, cu toate etapele sale, primul guvernator al acestei provincii (A. Caecina Severus) fiind amintit în anul 6 p.Chr. Ulterior, este creionată evoluția istorică a provinciei de-a lungul secolului I p.Chr, insistându-se asupra forțelor militare prezente în zonă. De asemenea, se insistă asupra activității unor guvernatori precum Ti berius Plautius Silvanus Aelianus, al cărui nume este legat de strămutarea a peste 100.000
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
precum Ti berius Plautius Silvanus Aelianus, al cărui nume este legat de strămutarea a peste 100.000 de transdanubieni la sud de Dunăre (potrivit unei descoperiri epigrafice). Este punctată organizarea flotei dunărene Classis Flavia Moesica (în timpul dinastiei Flaviilor) și reorganizarea provinciei Moesia petrecută în vremea împăratului Domitian, reorganizare cauzată de atacurile dacilor de la nordul Dunării. Nu în ultimul rând, este amintită prezența romană pe țărmul de nord al Mării Negre; toată această largă expunere (p. 71-92) are rolul de a fixa condițiile
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
această parte a lucrării debutează cu organizarea administrativă a Daciei romane încă din timpul războiului de cucerire (perioada interbelică în care prezența militară romană la nord de Dunăre a fost demonstrată atât epigrafic cât și arheologic) și continuă cu organizarea provinciei în timpul domniei lui Traian. Principalul aspect analizat de autor pentru perioada domniilor împăraților Hadrian și Antoninus Pius este împărțirea Daciei în mai multe provincii. Profesorul Petolescu își exprimă ferm părerea că acest eveniment s-a produs în anul 118, Dacia
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]