900 matches
-
ale căror înclinări spre rău și viciu nu cresc din pricina puterii purificatoare a sufletului". Pe Vivian, desigur, Ann o antipatizează din instinct, căci nu vrea să împartă cu altcineva afecțiunea tatălui. Atât că apare Olga, alt dușman, mai redutabil, vulgara, prozaica dar eficienta Olga, căreia îi izbutește tot ce și-a propus: îl decide pe doctor s-o abandoneze pe Vivian și s-o ia pe ea de nevastă, îi toarnă la iuțeală un copil, îl mută la oraș, dezrădăcinându-l
Sorana Gurian by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14874_a_16199]
-
Kiralina, tentați de gesturi extreme, de revolte ca de soluții izbăvitoare etic. Dar au acești exaltați istratieni, idealiști, patetici, vreo afinitate cu eroul "burghez" al lui Aderca, un individ oarecare, de serie mare, dacă ne luăm după îndeletnicirea sa modestă, prozaică, de voiajor comercial? Este și el un revoltat, fără doar și poate, însă constrâns de împrejurări, prins cum se află în malaxoarele Justiției de care nu vrea să se lase zdrobit, aneantizat. O reacție cât se poate de firească, "banală
Un roman parabolă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15395_a_16720]
-
scrisul. E un mare scriitor pentru că e un mare gânditor căruia îi place să scrie, dar ce fel de gânditor este? E un gânditor care meditează la el însuși, scriind mereu propria sa biografie. Și-atunci, cum ar putea un prozaic traficant de simple fapte numit biograf să aducă vreo contribuție la arta lui Dalí sau a lumii, când Dalí însuși s-a inventat pe sine chiar în timp ce-și desăvârșea arta, scriind și trăind, ceea ce înseamnă, de fapt același
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
aceea nu te cred,/ oricât mi-ai spune, timpul nu își ascute gheara/ deși arcașii ceții spre mine își reped/ săgețile vestirii, sunt tânăr. Bună seara!" (Sunt tânăr, Doamnă...). Venite după valul liric abstract al generației '60, inaderentă la cotidianul prozaic (compromis în epoca realismului socialist) și mizând în mod frecvent, nu numai în teorie, ci și în practica textuală, pe concept, asemenea versuri au făcut senzație, impunându-l de îndată pe cel ce le scrisese. Parcurgându-le cu atenție, vom
Elegii de când era mai tânăr by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10661_a_11986]
-
reprezenta în "Poemul" o imagine a fricii, asupra căreia autorul se apleacă, aici, cu ochi de cercetător. Ca și acolo, cele două realități sunt vizate concomitent " cea a condiției umane și a pericolelor ce-o amenință, și cea a angoasei prozaice de a viețui sub comunism. Nu vreau să opresc astfel lectura artelor poetice ale lui Petre Stoica, dornic să mai amintesc una, " Cuvântul căutat", din culegerea Insomniile bătrânului, 2000. Bătrânețea nu e ușoară în Banatul regăsit al copilăriei și al
Multum in multa by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10879_a_12204]
-
excită auzul oricărui ascultător și care sparge orice barieră între Hip Hop, Raggamuffin și Jungle? Încă de la debutul sau alături de KRS One, din 1990, până la memorabilă lansare a materialul Ruffnecks Revenge, în 2005, Jamalski a reușit să iasă din sfera prozaicului, a clișeelor și a delimitării genurilor muzicale. De fiecare data cand urca pe scenă, Jamalski aduce cu el un val de adrenalină și emoție ce cuprinde publicul și muzica este singurul suveran, dar nu trebuie să ne crezi pe cuvânt
Jamalski Live in România! [Corola-blog/BlogPost/96600_a_97892]
-
utopici nostalgici sfâșiați de ideal, dar nedorind în fapt realizarea lui, profesând ideea că totul e posibil, dar nicicând pe aceea că totul a fost realizat. Aceasta este aserțiunea Americii.” Noi, europenii, vom paria la nesfârșit pe magnificul Gatsby împotriva prozaicului Buchanan și, în pofida evidenței, vom crede până la capăt „în luminița aceea verzuie, într-un viitor fremătător, care se îndepărtează însă cu fiece an în fața noastră. Ne-a scăpat o dată, dar ce importanță are... mâine o să fugim mai repede, ne vom
Portret de grup cu Statuia Libertății by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3992_a_5317]
-
propune întâlnirea cu o pânză din 1879 de Edgar Degas, reprezentând- o pe La La, o renumită acrobată a timpului, suspendată cu ajutorul unui fel de căluș ținut între dinți și ridicată prin intermediul unui scripete spre tavanul circului Fernando. Descrierea pare foarte prozaică dar imaginea transcende glorificarea unei performanțe ieșite din comun. Tabloul, unic ca subiect în opera lui Degas, este în primul rând o imagine a unui fragment de mișcare înghețată în timp, înrudinduse astfel cu sute de alte încercări ale artistului
Exponate singulare și contextul lor by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3098_a_4423]
-
vieții stă în gradul de adecvare dintre filmul interior al proiectelor și filmul real al biografiei. Laitmotivul Infinitului dinăuntru e gradul de adecvare a două universuri: pîlpîirea virtuală a gîndurilor (filmul personal, în limbajul lui Vlad Zografi) și realitatea vieții prozaice (filmul acțiunii), de echilibrul lor depinzînd dramul de bucurie a sorții. Cu cît potrivirea celor două pelicule e mai mare cu atît viața e mai suportabilă, cînd însă între „filmul personal” și „filmul acțiunii” se iscă o ruptură, atunci periclitatea
Domeniul nedefinit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4165_a_5490]
-
a continua cu „aromele tainice” ale mansardei domiciliare, cu „un balcon mic - limbă scoasă străzii zgomotului autobuzelor”. E o introducere afectivă în partea mai prezumțioasă a cărții pe care o reprezintă urmărirea unui fin raport speculativ, cel dintre senzația dură, „prozaică”, și „irealitatea imediată”. Realul apare figurat prin acest contact nemijlocit al senzoriului cu aparența, astfel încît ceea ce se ascunde în spatele său să aibă credibilitatea unei „funcționări” a ființei care se pune în stare de experiență lirică. Plecînd dintr-o organicitate
Între real și ireal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4193_a_5518]
-
la Sorescu originară. Prin ea începe facerea oricărui text, chiar și a celui publicistic. Perspectiva decide totul, substanța și stilul. Primul roman era, într-un fel voit, mai prozaic și mai încorsetat. Al doilea devine mai poetic și mai liber. Prozaicul și poeticul rămân polii scrisului său. Iar ecuatorul, ca să reiau un titlu poetic al său, este el însuși. Mediul artistic, dar și acela social, leagă, chiar dacă cu fire de culori și consistențe diferite, cele două narațiuni de amploare și miză
Romancierul Marin Sorescu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10071_a_11396]
-
și Convorbirile dintre Aurora Cornu și Eugen Simion despre Marin Preda, la Editura Albatros, și separat, în 2001, la aceeași editură. Recent o nouă ediție a apărut la Editura Historia. Marin Preda era un epistolier cam neîndemânatic. Unele scrisori sunt prozaice, conțin cuvinte calde, nu o dată banale, ca ale tuturor îndrăgostiților: ,...ce cauți tu în viața mea, fată frumoasă, ființă fermecătoare?"; ,Tu mie mi-ai furat inima"; , Aurora, vrei să-ți legi viața ta de a mea?" Totuși, din când în
Marin Preda, îndrăgostit by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10045_a_11370]
-
puține ori, textele scrise de el includ meditații despre condiția literaturii, a artei în general. Volumul Între Ulysse și Don Quijote (1978) înscrie programatic exegeza critică între, pe de o parte, contemplarea entuziastă a scrisului artistic și, de cealaltă parte, necesitatea prozaică a conceptualizării. De aici, preferința pentru cumpătarea propusă de comentariul istorico-literar. Într-o primă etapă a activității lui Constantin Ciopraga, aceea cuprinsă între 1950 și 1970, se observă înclinarea către îmbinarea biografiei spirituale a creatorului cu biografia operei. Precum în
Constantin Ciopraga, nonagenar Eseu lexicografic by Dan Mănucă () [Corola-journal/Imaginative/10592_a_11917]
-
de profesie, eseurile adunate sub titlul de mai sus cuprind nu atât impresii de călătorie cât, mai ales, o aventură a imaginației, a memoriei culturale a autorului, peregrinajul turistic propriu-zis devenind pretext pentru un excurs erudit, hedonist. Sunt aici însemnări prozaice, de turist grăbit, parcurgând clasicul itinerariu al muzeelor locale, urmate de zăboviri sibaritice asupra vreunui detaliu arhitectonic izbitor precum cel din mica așezare italiană Atrani: "De pe celelalte trei laturi se poate accede către interiorul localității, pe mici străduțe, care, toate
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/13708_a_15033]
-
scrierile din acest volum sunt senzuale și intelectualizate deopotrivă, iar percepției directe a autorului îi replică în permanență, contrapunctic, citatul literar. Stilul, ușor pedant în descrierea comparatistă a picturilor din muzee, coboară în colocvial și se pliază pe conturul situațiilor prozaice, pentru a deveni mai apoi poetic și plastic. În toate spațiile străbătute, atenția este reținută de fiecare dată de problema identitară: în Sicilia, de pildă, înclinația spre autoponegrire îi amintește autorului de propensiunea identică a românilor; în Elveția, țară ce
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/13708_a_15033]
-
raport ideatic, semantic, compozițional și stilistic, este statutul ei de Autodialog erotico - agapaic. Apa evocă, prin această surprinzătoare sinteză, și deliciul așteptării, și beatitutinea, și extazul contopirilor (în privire, în gând, în duh, în trup), și magia desprinderii nirvanice de prozaica ambianță, și dezastrul incertitudinii și al absenței: „ ‘Mă ajuți să trăiesc’. ‘Și tu mă ajuți să trăiesc. Îți dai seama câte milioane de trestii s-au dat la o parte, ca să ne facă loc unul lângă altul?’ ‘Trestii gânditoare’. ‘Miraculos
IOANA BORCHIN SAU REMINISCENŢA PARADISULUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342686_a_344015]
-
clipă de clipă, balansul sufletului, între o timidă nădejde și o nevindecată și, s-ar zice, nevindecabilă deznădejde (calmă, însă, deprinsă cu sine). Pe de o parte, fericirea (iluzorie și necruțător de instabilă): „ - Ce demon destramă vraja aceasta? De ce redevenim prozaici după atâta poezie? De ce n-aș fi mereu Rusalca ta? Fără vârstă, fără început, fără sfârșit, fără teamă? De ce nu ne-am plimba de mână pe malul Begăi, încă plin de sălcii verzi, acum, când soarele apune și Bega curge
IOANA BORCHIN SAU REMINISCENŢA PARADISULUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342686_a_344015]
-
și animale și datorită căruia în orice punct al lumii se știe, atunci când se aduce vorba de „Meles meles”, că se discută despre banalul viezure sau că „Cyprinus carpio” este foarte drag pescarilor de pretutindeni sub denumirea sa mult mai prozaică, dar și mai cunoscută de... crap, Linné, așadar, remarca faptul că „natura nu face prostii”. Într-adevăr, există legi cvasiimuabile care guvernează firea lucrurilor; așa este, de exemplu, mișcarea de la dreapta la stânga, observabilă de la astre și sateliți - care în mișcarea
Agenda2005-37-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284189_a_285518]
-
ne propune proza „Haita”, apărută la Editura din Șiria, „Azbest Publishing”, 2016. Despre scriitorul ardelean, Nicolae Goja afirmă: „Proza lui Ștefan Aurel Drăgan conține lungi monologuri interioare și relatări indirecte, în stilul lui Augustin Buzura, cu o anumită prețiozitate (...) Digresiunile prozaice sunt acoperite de originalitatea temei.” iar Horia ... Citește mai mult Cu ocazia decernării Premiilor naționale eCreator, ediția I, am primit câteva cărți, cu autograf, de la mulții scriitori prezenți la manifestarea organizată de scriitorul Ioan Romeo Roșiianu la Biblioteca Județeană „Petre
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384833_a_386162]
-
ne propune proza „Haita”, apărută la Editura din Șiria, „Azbest Publishing”, 2016. Despre scriitorul ardelean, Nicolae Goja afirmă: „Proza lui Ștefan Aurel Drăgan conține lungi monologuri interioare și relatări indirecte, în stilul lui Augustin Buzura, cu o anumită prețiozitate (...) Digresiunile prozaice sunt acoperite de originalitatea temei.” iar Horia ...
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384833_a_386162]
-
ne propune proza „Haita”, apărută la Editura din Șiria, „Azbest Publishing”, 2016. Despre scriitorul ardelean, Nicolae Goja afirmă: „Proza lui Ștefan Aurel Drăgan conține lungi monologuri interioare și relatări indirecte, în stilul lui Augustin Buzura, cu o anumită prețiozitate (...) Digresiunile prozaice sunt acoperite de originalitatea temei.” iar Horia Muntenuș concluzionează că autorul este: „Un prozator bun a cărei tehnică literară și al cărui spirit de investigație psihologică revendică o evoluție romanescă”. Mioara Bahna, proaspăt laureată de revista literară eCreator, ne propune
ÎNDEMN LA LECTURĂ de GELU DRAGOŞ în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384811_a_386140]
-
casei. -Salut, pot să urc ?! -Mihaela privea cochetă și puțin alintată la omul din fața ei. Se vedea din privire cât de mult îl iubește. -Urcă prințesă! Spune-mi spre ce stea vrei să zburăm? - Astăzi, am o misiune mult mai prozaică, ieri am fost la trei bijuterii, am discutat cu patronii, nimic până acum, în schimb unul dintre meșterii aurari mi-a spus că el cunoaște lucrătura lănțicului și medalionului, când a studiat cu lupa giuvaerul a văzut un mic semn
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ VI de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384777_a_386106]
-
des asemuit, această legendă? A scrie înseamnă a domoli gândul, a-l confisca în forme pe care nu întotdeauna le va șterge vântul cel bun, dar câte altele rămân în afara literei și a cuvântului? Gândul potolit și confiscat în forma prozaică a scrisului poartă în chip vădit semnul istoriei, însă nu are totodată și încetineala acesteia. Oralitatea este însă vie, este comunicare ce duce la cuminecare (împărtășire din cuvânt) și comuniune și lucrare deopotrivă, așadar întemeiază. Petre Țuțea: o personalitate complexă
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
de Al. Florin Țene la Editura Napoca Nova, Cluj-Napoca, 2016, este un roman care evocă destinul lui Gib Mihăescu în scurta sa existență terestră. Scriitorul, excelent narator al evenimentelor primei jumătăți a secolului al XX-lea, evocă lumea provincială, dar prozaică din jurul lui Gib Mihăescu, mediu social care a fertilizat cultura română cu multe capodopere. Al. Florin Țene este o personalitate remarcabilă a culturii române, a cărei viață personifică în întregime paradigma omului de tip renascentist: poet, prozator, istoric și critic
AL FLORIN ŢENE – LA BRAŢ CU ANDROMEDA de PETRE DIN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383327_a_384656]
-
Spectacolul a fost excelent moderat de talentatul actor Andreas Adam, iar publicul receptiv și entuziast nu s-a zgârcit cu aplauzele . Voi trece în revistă partea muzicală a seratei, cerând totodată indulgenta cititorilor pentru că sunt neinițiat într-ale muzicii, fiind un prozaic inginer electronist. Concertul a debutat cu Exercitium „La Folia” compus și executat la un contrabas special, în design propriu, de Cristian Braica. Piesă de mare impact dramatic a impresionat publicul de la bun început. Se pare că familia Braica este o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92397_a_93689]