1,374 matches
-
numit La Cimitir fusese demult împărțit de moșu’ Chircuț între Mama Moașa (Găzăroaia), nea Ilă, nea Titu și tatăl meu. Astfel, Găzăroii i-a revenit partea arabilă ră- masă după donația pentru cimitir a bunicii ei, Bărnoaia, iar livada de pruni de pe coastă a fost împărțită în mod egal între cei doi unchi și tatăl meu. Drumul spre livada noastră de pruni de La Cimitir trecea prin fața gospodăriei lui Dumitru Ureche, zis Mitu lu’ Niculcea care țânea pe fata lui Cam sau
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
Găzăroii i-a revenit partea arabilă ră- masă după donația pentru cimitir a bunicii ei, Bărnoaia, iar livada de pruni de pe coastă a fost împărțită în mod egal între cei doi unchi și tatăl meu. Drumul spre livada noastră de pruni de La Cimitir trecea prin fața gospodăriei lui Dumitru Ureche, zis Mitu lu’ Niculcea care țânea pe fata lui Cam sau Cămulete, vecinul lui moșu’ Hobza în Câmpuri. Casa și grajdul lui Mitu lu’ ... Citește mai mult VIIIMai bine de trei ani
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
numit La Cimitir fusese demult împărțit de moșu’ Chircuț între Mama Moașa (Găzăroaia), nea Ilă, nea Titu și tatăl meu. Astfel, Găzăroii i-a revenit partea arabilă ră- masă după donația pentru cimitir a bunicii ei, Bărnoaia, iar livada de pruni de pe coastă a fost împărțită în mod egal între cei doi unchi și tatăl meu. Drumul spre livada noastră de pruni de La Cimitir trecea prin fața gospodăriei lui Dumitru Ureche, zis Mitu lu’ Niculcea care țânea pe fata lui Cam sau
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
Găzăroii i-a revenit partea arabilă ră- masă după donația pentru cimitir a bunicii ei, Bărnoaia, iar livada de pruni de pe coastă a fost împărțită în mod egal între cei doi unchi și tatăl meu. Drumul spre livada noastră de pruni de La Cimitir trecea prin fața gospodăriei lui Dumitru Ureche, zis Mitu lu’ Niculcea care țânea pe fata lui Cam sau Cămulete, vecinul lui moșu’ Hobza în Câmpuri. Casa și grajdul lui Mitu lu’ ... VI. OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VII), de Marian
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
care traver¬sează satul. Locul acela, care, pe atunci, nu se numea așa, era destul de mare și avea două întrebuințări: pe partea netedă de deasupra era loc de arătură, adică teren arabil, iar pe partea de coastă dimprejur - livadă de pruni. Citește mai mult IIIAșadar, Chirca Pătrașcu, zis Barna sau Chirca Barna, străbunicul meu, se însurase cu o fată cu zestre însemnată - pământ, vite, oi, capre -, moștenire de la cei care o înfiaseră. Am descris deja terenul din Capu’ Satului unde pe
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
care traver¬sează satul. Locul acela, care, pe atunci, nu se numea așa, era destul de mare și avea două întrebuințări: pe partea netedă de deasupra era loc de arătură, adică teren arabil, iar pe partea de coastă dimprejur - livadă de pruni.... XI. OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II), de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 2091 din 21 septembrie 2016. II Porecla neamului nostru - Chircuț, provine de la numele străbunicului meu din partea tatălui - Chirca Pătrașcu, zis Barna, pe care eu nu l-am
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
ești descreierată? Potolește-te odată! Te-aude comuna toată? - Aoleu, și vai și-amar ... Ce tot țipi ca un birjar? - Că-mi faci capul calendar; Iar dacă nu-nchizi gurița... Îți înroșesc muzicuța! - Omule, uită-te-n în coastă! Printre pruni, vezi fata noastră? - Bine, o văd, dar ce-i cu ea? De-aia îmi bocești, mata! - Mărine, 'ncepe-a bura, Iar pe cap n-are basma, Și-o pătrunde pân-la piele; Vai de păcatele mele! Dacă-mi răcește fătuca, Cine-o
PARODII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351998_a_353327]
-
mă strivește în ciment Trebuie să fiți pe-aproape arde limba grea de-otrăvi nu cad ploile curate... și nici merele pe tăvi Trebuie să fiți pe-aproape rogu-vă să-mi amintiți când din grabă trenul galben trece peste pruni ciuntiți. Vin cocorii, vin deci iară peste porțile înalte dincolo de-aceste stoluri sub pământ, măi plânge iarbă Și în mari mai mor balene Geme pasărea, se teme! [15] FEAR You don't know why I'm cold you need
POEME BILINGVE (II) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350779_a_352108]
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Haiku > POEME HAIKU Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 731 din 31 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului escadrila de pescăruși la înălțime liniște pe țărm * răsărit lângă prun salcâmul e condamnat să crească strâmb * cu două cărți sub cortul de plastic concediu în grădină! din volumul Poeme cu ochii inguști Referință Bibliografică: poeme haiku / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 731, Anul II, 31 decembrie 2012
POEME HAIKU de ION UNTARU în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350833_a_352162]
-
bogată ne-a oferit ceva protecție dd razele arzătoare ale astrului ceresc. În desimea vegetației am notat plante, pomi și copaci din zona septentrională cât și din cea tropicală. Aici cresc împreună palmieri, cireși, portocali, caiși, măslini, smochini, meri, peri, pruni, pomegranate, aluni, duzi, platani, stejari, tei, mimozi, ibiscus, castani, vița de vie... Corcodușele sunt mai mari decât cele de la noi, dudele la fel. Crește bine și nucul nostru dar am văzut și cocotieri. Alunul este soiul acela care-l întâlnim
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
Iar clipa revederii, prin sita amintirii, Încet, cu voluptate, înspre trecut întoarsă, E cântecul de-acasă, e cântul regăsirii. .......................................................... Și casele, și oameni se împânzesc pe zare, Strâns împletiți statornic cu micile ogoare, Ori presărați în glumă printre livezi de pruni, La margine de tufe pitice și aluni, Cu umbra, iarbă naltă de Șurlicaru, Când zile de „cuptor” arată calendaru', Și zbenguieli prin apa ca gheața în gâldan, Ca o ceremonie în fiecare an.... Dar clăci în nopți de iarnă cu
PRIN SITA AMINTIRII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350903_a_352232]
-
tăticu Vasilică, era contabil la Stațiunea de mașini și tractoare din localitate. Împreună cu tatăl meu am plantat 450 butuci de vie, (Risling Italian și struguri de masa). Am sădit pomi fructiferi, câte doi din fiecare: meri, peri, cireși, vișini, caiși, pruni și vreau să spun, că au ieșit niște soiuri minunate. Partea din fața casei am umplut-o cu trandafiri și flori de sezon, așezate-n straturi geometrice, frumos trasate, așa încît până la căderea zăpezii, curtea era mereu în straie de sărbăroare
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
Roua cade pe ogoare Sună codru-n așteptare, Primăvara-i pe cărare Înflorind florile-n cale Și zefirul, boare lină, Ne răsfață în grădină, Iar copacii din livadă Straie verzi îmbracă-n grabă, Ca stropiți cu spumă crezi Că sunt prunii în livezi. Cade roua pe câmpie În a florilor pocale, Prospețime, puritate, Naște bolta azurie. Sosit-a dulcea Primăvară Ah! Iubire, Sufletul mi-e plin de tine! Referință Bibliografică: Sosit-a dulcea primăvară la Purani / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN
SOSIT-A DULCEA PRIMĂVARĂ LA PURANI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351740_a_353069]
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > „HINAMATSURI” (SĂRBĂTOAREA FETIȚELOR) - 3 MARTIE. Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 792 din 02 martie 2013 Toate Articolele Autorului Este un festival tradițional numit și “Nomo nu sekku”, adică festivalul piersicuțelor. Sunt soiuri de piersici sau pruni („ume”) care înfloresc încă din ianuarie. Piersicul este considerat un copac magic care alungă demonii, simbolizând puterea și regenerarea. Această sărbătoare are loc în cea de-a treia zi a lunii a treia. Părinții cu fetițe în vârstă de trei
3 MARTIE. de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345557_a_346886]
-
e un câmp de luptă în spate-i moartea, în față vitrina vieții trece peste borduri și limite își numără catrințele, șurțul deasupra mai bine pe loc decât să facă un pas înapoi Pauza de respirație îi aduce în față pruni, meri și căpșuni poale umplute cu verze îndesate sângele circulă anevoios dacă stai, mori, îi zise doctorul La opt dimineața pornește la drum lung între două blocuri ca niște cazarme eroina pașilor cunoaște crăpăturile fără rost cuvintele bătrânilor în trecere
PĂŞEA ÎN ORÂNDUIRI NUMAI DE EA ŞTIUTE de SUZANA DEAC în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356355_a_357684]
-
Autor: Luminița Cristina Petcu Publicat în: Ediția nr. 318 din 14 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Într-o epocă în care și bruma estompează forme îți trebuie, fără îndoială, alt simț al realității în stare să depășească emoția florilor de prun, n-am să mă opun nisipului dintre stînci - într-o anumită privință e Golgota mea de singurătate și-ar fi indecent să-i pretind unei umbre mai mult decît visele cu pitici călătorind prin țara podelelor goale, le-am păstrat
CELEI DINTÎI TĂCERI A INIMII de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356386_a_357715]
-
datu-mi-ai, Doamne!) Năzuința spre Înalt o susține și o înalță de subțiori precum aripile de înger. Din sferele în care Ioana Stuparu visează a cânta laolaltă cu îngerii, poeta coboară în amintire, pe firul gândului, până în “Grădina cu pruni: Parcă mă văd cum alergam desculță / Prin iarba-nrourată ce-mi răcorea piciorul! / Eram pe-atunci decât o copiliță / Ce nu știa ce-i grija și ce-i dorul. / În cămășuța de bumbac ‘nălbit / Ce mi-o strângeam pe lângă trupul
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
libere zburdă cu vântul pomi fără frunze - în cuiburi părăsite fulgi și coji de ou nefiresc încă zborul omului spre cer - tremură macii în iarba crudă - umbra norilor moale - dorul de înalt camera de ceai - în fiecare ceașcă florile de prun strigăt de buhă de dincolo de stele - în rest doar somnul senin de toamnă și murmurul frunzelor - o rugăciune florile albe lângă murele negre - o toamnă lungă flămânde ciori și antene ruginite - toamna în oraș păsări de pradă - totul în jur
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU, CORNELIU BELDIMAN de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356509_a_357838]
-
sirenelor undeva în apropiere -/ în locul unde zburătăcesc de-a valma licuricii /.../ raiul, drumul corăbiilor,/ o casă frumoasă cu grădina arsă pînă la lacrimi / după răceala mîinilor toți știau / că se făcuse noapte în odaia lăuzei / de culoarea florii palide de prun / darul cocorilor / Cît de frumoși eram dinspre Toamnă,/ încăpeam amîndoi sub aripile unui / fluture !” (Sublim de Samara). Prolixitatea, desigur, stă mereu la pîndă, cu atît mai abitir cu cît astfel de însăilări se prelungesc mai mult, parcă verificînd pe de-a-ndoaselea
HIMERE DE PHAROS de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355919_a_357248]
-
Cantec > ROMÂNE... Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 246 din 03 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Voi munții mei de ochi străini, râvniții! Voi brazi și fagi și paltini și goruni Livezi întinse de meri și nuci si pruni, Cu mine-au fost de-un neam, de alții, osândiții. Că v-au iubit și v-au purtat în vene Voi inimă în piept le-ați fost odată Străinii ne-ar muta și peste mări să poată Cu munții mei
ROMÂNE... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355969_a_357298]
-
Etapa 69 - 16 III 2009 Locul I - Ioan Marinescu-Puiu Sunt duși cocorii - numai la vecina mea a venit barza Locul II- Mahmoud Djamal luna printre nori - pe chipul fetei voalul fluturat de vânt Locul III - Livia Ciupav ultimele flori ale prunului uscat - fulgii din martie Mențiune - Henriette Berge tropote de cai - în vechiul cuib al berzei moțăie luna Etapa 70 - 23 III 2009 Locul I - Corneliu Beldiman intersecție - o fată cu zambile și ultimii fulgi Locul II - Ioan Marinescu-Puiu Vrabia moartă
ROMANIANHAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355989_a_357318]
-
Și iartă-i tristețea acestui april. Ninge în sufletul meu cu petale, A căzut brumă, dimineață, în zori, Cuprinde-mi oftatul cu brațele tale Și lasă-l acolo de Sărbători! Ce vină au merii și vișinii oare, Ce vină au prunii aduși din Ardeal? A căzut brumă și albul ei doare, Sunt în grădină ca-ntr-un spital... Referință Bibliografică: A căzut brumă... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 467, Anul II, 11 aprilie 2012. Drepturi de Autor
A CĂZUT BRUMĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355372_a_356701]
-
Publicat în: Ediția nr. 295 din 22 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului vatra copilăriei mele era din turtă dulce vă mai amintiți mersul de-a bușilea? ferestrele casei nu depășeau cireșii în floare bolțile ei erau învelite în măcieși roșietici prunii paznici de nădejde uneori fântânile se supărau și secau și atunci ne priveam chipul în ciobul de oglindă și le spuneam fără să mințim că dintre toate ale pământului ele sunt cele mai frumoase gura însetatului adevăr graiește și-apoi
VEŞNIC COPII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356795_a_358124]
-
vinul și merge mai bine pastrama și sfîrîie mai cu poftă mititeii pe grătar, dar pînă atunci mai erau multe de făcut, mai erau trunchiuri de pomi prin livezi nedate cu var, frunzulițele dădeau să spargă mugurii și livezile de pruni păreau ninse. Sigur că discuția nu avusese loc de florile cele cărămizii ale mărului, cînd Mancuse s-a întors acasă de la crîșma unde stătuseră ei doi la o bere și se sfătuiseră pe îndelete, Estera s-a bucurat și a
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 68-69 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356728_a_358057]
-
porci în fiecare an, bătătura plină de găini, sera din grădină era plină cu ardei grași, castraveți, fasole și roșii și ei se lăudau că nu cumpărau nimic, niciodată, făceau și vreo cincisute de kilograme de cartofi, iar livada de pruni de la mal le aducea atîta țuică, de le mai rămînea și pentru vînzare și Lilicuța era ca o negustoreasă, scotea bani din tot ce putea, vindea brînză și lapte la piață și avea și cliente stabile, niște doctorițe cărora le
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]