533 matches
-
fost prizonierii egiptenilor, ca sclavi. În timpul unui faraon pe care unii l-au identificat cu Seti I, după cum arată Biblia, faraonul a văzut o primejdie demografică în faptul că evreii „se înmulțeau” prea mult. Astfel a dat poruncă ca toți pruncii de parte bărbătească ai evreilor să fie uciși, prin înecare în fluviul Nil. Istoricii religiei recunosc aici binecunoscuta temă mitologică a "pruncului divin" (puer aeternus) amenințat în existența lui de către un monarh diabolic. În multe din legendele arătate (nu și
Moise () [Corola-website/Science/298697_a_300026]
-
Baltazar și care văzuseră steaua din Bethleem ce i-a condus la Isus. Aflând regele Iudeei, Irod cel Mare, despre nașterea lui Isus, și de teamă să nu îi fie luat locul, a poruncit străjilor să-i ucidă pe toți pruncii de parte bărbătească sub vârsta de doi ani. Familia lui Isus s-a retras în Egipt, până la moartea lui Irod, și s-a întors în Nazaret după câțiva ani, conform cu . Însă conform cu , ei nu s-au dus în Egipt, ci
Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/299116_a_300445]
-
Noul Testament, Nazaretul era localitatea unde se află casă Mariei, mama lui Iisus, si a soțului ei, Iosif. În această casă s-au intamplat evenimentele Vestirii miracolului sarcinii Mariei de către Arhanghelul Gabriel și acesta e locul unde a crescut Iisus din pruncie și până la începutul misiunii sale. Unii istorici sunt de părere că Nazaretul nu ar fi fost populat în timpul lui Iisus. După ei, era vorba de o deformare a textelor în timpul traducerii în greacă, si de fapt semnificația adevărată a numelui
Nazaret () [Corola-website/Science/310509_a_311838]
-
din anul 1955. Luând în considerare situația economică extrem de dificilă prin care trecea Finlanda după încheierea războiului, repatrierea copiilor în toiul reconstrucției țării nu părea o soluție bună. De asemenea, părinții adoptivi din Suedia, Danemarca și Norvegia se atașaseră de pruncii finlandezi, iar o foarte mare parte dintre ei își doreau să demareze procese de adopție. Mai mult, au fost semnalate cazuri în care "copii războiului" și-au uitat adevăratele familii sau limba maternă. Concomitent Finlanda depindea de ajutoarele acordate de
Evacuarea copiilor finlandezi din timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/320547_a_321876]
-
Thesalonicul, proclamându-se regat, însă situația se schimbă după ce grecii sunt înfrânți de Ioan Asan II. Principala sursă pentru Prima Cruciadă este Alexiada scrisă de Anna Comnena, fiica lui Alexios I. Aceasta era prințesă porphyrogenetă, a fost logodită încă din pruncie cu fiul lui Mihail VII Dukas, Constantin, și fiind prima născută a cuplului imperial, încă din copilărie a avut convingerea că ea avea să fie moștenitoarea tronului imperial. Speranțele ei au fost spulberate după nașterea fiului lui Alexios, Ioan Comnenul
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
a născut în anul 1910 ca cel mai mic din cei opt copii ai unei familii evreiești înstărite din Kiev. Tatăl ei, negustor de cai, a dispărut înainte ca ea să-l cunoască. Primul război mondial a surprins-o în pruncie în timpul unei vizite la bunica ei și surorile mamei într-un târgușor de lângă Kamianeț Podilski. Din cauza ostilităților militare din zonă, copilul nu a putut să se întoarcă la Kiev, și a trebuit să-și însoțească mătușile în peregrinările acestora dintr-
Ruth Klüger-Aliav () [Corola-website/Science/326400_a_327729]
-
data asta nu pentru a da sistemului o fată umană, ci pentru a-l depăși. [1] „Piața liberă” este un concept extrem de încărcat politic și mare generator de controverse. Aici susțin că piața este plină de reglementări încă din fragedă pruncie a capitalismului și nu a fost niciodata „liberă”, însă ele au fost naturalizate istoric. Limitarea muncii copiilor, statutul societăților cu răspundere limitată, interzicerea cumpărării voturilor, tarifele protecționiste, toate sunt reglementări ale „pieței libere” care au iscat discuții aprinse și care
Pe scurt, despre stat și capital () [Corola-website/Science/295682_a_297011]
-
preexistente. O serie de tendințe universale orientează comportamentele colective (atașamentul față de persoanele cu care ne Înrudim; agresivitatea față de străini; nevoia de ancorare teritorială). Nu este vorba despre trăsături dobândite, ci despre date inerente naturii umane, Înscrise În noi din fragedă pruncie și fără vreun scop prestabilit În psihologia indivizilor. Mobilizările naționaliste servesc la perpetuarea grupului și la conservarea identității sale (Van den Berghe, 1975). Mai nuanțată, teoria „primordialistă” se bazează totuși pe același postulat al naționalismului inevitabil și util În exprimarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
de a se ridica la înălțimea vocației sale îndrăznețe, de a se bucura de o viață transcendentală<footnote J. A. McGuckin, The strategic adaptation of Deification in the Cappadocians ..., p. 104-105. footnote>. Într-un pasaj paralel din lucrarea sa Despre pruncii morți prematur, către Hierios, Sfântul Grigorie se întoarce la doctrina Μίμησις<footnote Μίμησις = mimare, imitație, artă (mai precis, artele frumoase), apud Francis E. Peeters, Termenii filozofiei grecești, traducere de Dragan Stoianovici, Editura Humanitas, București, 1997, p. 170. footnote>-ului platonician
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
a și spus, că adevărata viață a sufletului se dezvoltă prin participarea la bine, pe câtă vreme piedicile aduse de necunoașterea lui Dumnezeu aduc căderea sufletească a celui ce nu stă în legătură cu El, cu lumina Lui”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre pruncii morți prematur, către Hierios, în PSB, vol. 30, p. 417; dezvoltarea acestei idei am găsit-o dezbătută pe larg și de J. A. McGuckin, The strategic adaptation of Deification in the Cappadocians ..., p. 105. footnote>. Avem capacitatea de a căuta
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
și mai mic, din ce În ce mai plin de kitschuri. În cele din urmă, un bebeluș adevărat veni să se adauge cohortei de păpuși și bibelouri din care era compusă casa lor. Bebelușul era dolofan și plăcut la atingere și era, ca toți pruncii, nevinovat. Wakefield se temea de el, așa cum se temea să nu spargă celelalte obiecte din colecția Marianei. A venit apoi un timp cînd Wakefield și-a dat seama că dacă nu se oprește din călătorit, va veni Într-o bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
azi și viitor, oameni și vremuri trecute... Vă îmbrățișez cu drag, Margareta Șerban La aceste rânduri am răspuns cu următoarea scrisoare: Bârlad, 30 septembrie 2009 Distinsă doamnă Șerban, Personal nu ne cunoaștem, dar valurile vremii m-au purtat prin locurile prunciei și ale copilăriei dvs. La vremea când eu îmi realizasem visul de a ajunge învățător - deci educator - matale deschideai ochii spre lumea care n-a fost și n-avea cum să fie binevoitoare cu cei care băteau insistent la porțile
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
Cum am fi putut? Nu aveam nici o pușcă. Așa că un soldat i-a arătat unui bărbat pușca și apoi l-a Împușcat. I-au Împușcat pe toți bărbații Încă În viață. Nu pot să vă spun ce au făcut cu pruncii. Acele cuvinte nu vor să iasă din gura mea. Cât despre femei și fete, chiar și pe cele care aveau doar nouă-zece ani, soldații le-au ținut cu ei două zile. Le-au violat, chiar și pe bătrâne, nu conta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
inclusiv de către autoritățile politice externe. El funcționa spațial În același mod În care funcționează lingvistic un dialect dificil sau ininteligibil și, asemenea unei membrane semipermeabile, facilita comunicarea În cadrul orașului, rămânând cu Încăpățânare străin celor care nu-i Învățaseră din fragedă pruncie „dialectul” geografic particular. De-a lungul istoriei, relativa lipsă de transparență pentru străini a anumitor zone urbane (sau a echivalentului lor rural: dealuri, mlaștini sau păduri) a oferit o marjă vitală de siguranță politică față de controlul unor elite din exterior
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
opacă Încât va avea nevoie de o călăuză pentru a se putea orienta. În lume, există extrem de multe practici legate de acordarea numelor. La unele popoare, nu e nimic neobișnuit În a avea nume diferite În etape diferite ale vieții (pruncie, copilărie, vârstă adultă) și, În unele cazuri, după moarte. La acestea se adaugă numele folosite pentru amuzament, ritualuri și doliu și numele Întrebuințate În relațiile cu prietenii de același sex și cu familia partenerului. Fiecare nume corespunde unei etape a
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
șotron printre piscuri impetuoase înfipte în pragul cerului ca niște junghere am desenat poteci pe trupurile noastre semn de dor și de aducere aminte câteva zile am pășit prin noi mirosind a iarbă și a transhumanță dormeam neîntorși semănam cu pruncii abia alăptați înveliți în cetină fiecare dimineață a fost adusă de vulturi pe o tipsie de lumină 12 septembrie 2011 Strigăt Lăsați-mă să plâng pentru voi toți, Să fiu un bocet la sfârșit de vară, Până și toamna vine
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
minte era un pătuț pe rotile, vechi și jerpelit, în care sora ei Boo Boo o plimba împingându-l prin casă, poticnindu-se peste praguri, până când ajungea în centrul activității. Dar e foarte posibil să-l fi urmărit, în fragedă pruncie, pe Seymour jucând ping-pong, iar adversarul său aparent incolor, de care nu-și mai amintește, să fi fost eu însumi. În general, când jucam ping-pong cu Seymour, eram estompat până la o totală lipsă de culoare. Era ca și cum de cealaltă parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
Rufus se scăldaseră în Bazinul Pruncilor pe când erau aproape cât Zet.) Majoritatea proprietarilor de câini împărtășeau instinctiv aceeași dorință, care era discutată în articolul lui Sefton. În schimb, mamele din Ennistone nu împărtășiseră nici o dorință instinctivă de a-și vedea pruncii înotând, și a fost necesar să fie instruite și să asiste la o serie de demonstrații reușite, înainte de a se lăsa convinse că baia sugarilor era de dorit sau măcar posibilă. Numeroși comentatori din afară consideră încă acest aspect al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
intră-n sat de Otilia Cazimir. Poetul Șt. O. Iosif prezintă admirația și respectul față de persoana dragă din copilărie: „Cu părul nins, cu ochii mici Și calzi de duioșie, Aievea parc-o văd aici Icoana firavei bunici Din frageda-mi pruncie.” (Șt. O. Iosif, Bunica) Iarna este prezentată ca o bătrână săracă, ursuză, ca fiind „doamna gerului” ce lasă în urmă numai pâclă. „A intrat și baba-n sat... Cu cojoc de căpătat Cu năframă de furat, Cu catrință de aba
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
încât două secole mai târziu, libretiștii (Jules Barbier și Michel Carré) ai operei lui Gounaud Filemon și Baucis (1860) reiau versurile lui La Fontaine: nu numai "Imenul și amorul cu-a lor statornicie,/ legase a lor inimi din dulcea lor pruncie/ Nici timpul, nici imenul n-a stins a lor iubire"166 (p. 54, trad. rom. cit.) dar metamorfoza lor în copaci devine ocazia unui pelerinaj al cuplurilor de îndrăgostiți ("și dacă, din-tâmplare, sub dânșii s-au umbrit/ doi amorezi odată
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cu dragă inimă. - Ai spus vorbă potrivită, Avramie, își lăudă șătrarul soția. Măria ta, te rog să afli că această femeie a mea, cu care trăiesc în bună înțelegere de treizeci de ani , cunoaș te slovă și a primit în pruncie învățătură la mânăstirea Agapiei. Am fost binecuvântați cu patru feciori și două fecioare. Toți, și băieți și fete, au ajuns cu bine stăpâni în gospodăriil e lor. Ș i-acum trăind noi amândoi singuratici și așteptând sfârșitul cel de obște
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
parțială, fiindcă se referă numai la muzică și la poesie, geneza celorlalte arte rămânând nelămurită. O altă încercare dintre multe altele este aceea care pune originea artei în analogie cu jocul copiilor. Geniile omenirii s-ar juca la fel cu pruncii, plăsmuind capodopere asemenea castelelor de nisip. Analogia însă e foarte aproximativă. Pe când toți copiii din lume se joacă, nu toți oamenii creează opere de artă, ci numai o elită de caracter excepțional. Afară de aceasta, jocul copilăresc ni se pare nouă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ales încredere în propria-i misiune, o anumită predominare a instinctelor originare, o anumită spontaneitate proaspătă și luminoasă apropie geniul de copil. Despre el se spune, nu fără dreptate, că izbutește să se păstreze până la sfârșit în aureola fragedă a prunciei. Cu toată multipla și uimitoarea sa inteligență, Goethe făcea contemporanilor impresia unui copil bătrân. Viața lui Mozart pare o tainică întrupare a ideii acesteia. Muzica lui e imaginea melodică a unei gingășii și a unei frăgezimi ce nu cunoaște bătrânețea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e totuna cu a omului renăscut în Duh. „Pruncul după Duh” e la același nivel de puritate cu „pruncul după trup”. Astfel încheie textul acesta, „cine s-a făcut trup și sânge asemenea lui Hristos, a ajuns în măsurile sfintei pruncii”, care e același lucru cu „măsura vârstei plinirii lui Hristos”, despre care vorbește Pavel. Ideea că în natura copilăriei se ascunde paradisul viitor e confirmată, cum am spus, de pedagogia cea mai nouă. O regăsim ca bază a sistemului de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
că norii acei care ca niște uriași balauri se înaintau asupra soarelui, stingând viile sale raze în neagra lor întunecime. Umbra, întunericul venea să ascundă lumină; natura toată părea că se întristează, când dragul astru dispărea pe firmament. Omul în pruncia lui, necunoscând neputința sa față cu legile naturii, încorda arcul, arunca săgeata și credea că va alunga pe geniul cel rău ce învingea pentru un moment pe geniul binelui ce plutea în eter. Notițele rămase de la cei vechi ne înlesnesc
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]