529 matches
-
la inimă să-ți deie, Ce vise noaptea te răsfață, Mai știi să strângi la piept, în brață? Aurel îl și luă în primire de cum recită prima strofă: - Ce crezi tu George că așa ceva se uită? Se învață din fragedă pruncie cum să strângi un iubit în brațe. Te îndoiești de acest lucru? Cristina privea contrariată la dialogul celor doi bărbați. George dorea doar să o impresioneze recitindu-i o compoziție proprie sau să o șocheze? George continuă pe aceea și
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373126_a_374455]
-
firul de iarba peste care calci grăbită să întâmpini bucuria zilei care te umple de speranță. Voi fi bobul de rouă căzut peste petalele unui boboc de trandafir. Primește-mă să fiu cel pe care l-ai visat din fragedă pruncie, cel care să te înțeleagă și cel căruia să dorești de a-ți împărți bucățica de pâine așezată pe un colț de masă la ora cinei. Primește alături de inel și acest trandafir alb ce reprezintă puritatea gândurilor mele pe care
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373126_a_374455]
-
durerii nu se mai vede, demult... demult... de la-nceputul facerii. Acum-aici, din nou, zâmbesc ; un zâmbet ... un fluture alb, alt zâmbet ... alt fluture alb, alte zâmbete ... alți fluturi albi ... Un univers infinit de fluturi albi... ---venit-a bucuria iernii din pruncie ... și mă botează iar ... și ... iar, primenindu-mă în haină albă , noua ... pentru eternitate . 21 aug 2015 Mara Emerraldi Referință Bibliografica: ELUCUBRAȚIA VIEȚII / Mara Emerraldi : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1694, Anul V, 21 august 2015. Drepturi de Autor
ELUCUBRATIA VIETII de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373586_a_374915]
-
cerul și cu marea, Cu toamna sângerie ce-a venit Și n-ai să afli poate niciodată Ce fericit am fost că te-am iubit! Unde-i oare viața noastră? Unde-i oare viața noastră Ce-am visat-o din pruncie? Unde-s zilele senine Clocotind de bucurie? Unde s-a ascuns iubirea Ce ne-a legănat cândva Cu alaiul ei de doruri Ce nicicând nu-l vom uita? Spune-mi...oare unde-i visul Ce în viață ne-nsoțea Și-acea
UNDE-I OARE VIAŢA NOASTRĂ? de MARIA LUCA în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371450_a_372779]
-
biblică a pruncilor uciși de Irod, ca imagine a suferinței eterne. Tenta sublimă a imaginarului este amplificată de imaginea alăptării ca simbol al fertilității, al reîntregirii ființei: M-a sărutat pe obraji a întins un cearșaf / A înșirat pe el pruncii uciși de Irod / Cu sânge, scutece și scâncete cu tot / În timp ce mă privea, Dumnezeule, îl alăpta! Universul transcendent este din nou pus în relație cu cel mundan în ultimele versuri ale poeziei, o transcendență în care timpul este ales de către
“ÎMPĂRATUL DE CEARĂ”, CRONICA PREZENTATĂ LA COLOCVIUL MASTERATELOR DE LITERATURĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374922_a_376251]
-
România, scriitor, poet), cu poezii în vers alb, prin versurile sale ne face să respectăm și mai mult viața, să apreciem și mai mult clipa trăită în astă lume, astfel scriind: „Îmi hrănesc cu aer rece pieptul/ așa cum îmi hrănesc pruncii nenăscuți/ Îmi adap dușmanii cu ulcioare să bea cât pot/ în miez tainic de noapte/ Sufletele neprihănite cerșesc la poarta raiului/ iubire și nestemate/ Să- și împodobească casa firii./ Tramvaiele merg pe sârme/ și rândunicile pleacă toamna/ Iar golul lăsat
EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304]
-
sandale, Covoare de stele și flori presărate Ascund spini și cuie, iar blânda făptură În cursa de iederi cu lacrimi udate Dorința din cale-i agață și fură... Și rupe...și fură speranța din lume Ajuns lângă visul născut din pruncie, Cu aripi de ceară nu-i vreme de glume Când seceta arde cerând veșnicie. Ultimul vals Cade bruma nemiloasă peste frunza ruginie, Ea tresare și icnește la preludiul nesfârșit, Se desprinde-apoi din ram și-și ia zborul spre câmpie Ca
ULTIMUL VALS -GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374087_a_375416]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > INOCENȚA SECERIȘULUI Autor: Camelia Petcu Publicat în: Ediția nr. 2034 din 26 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Inocența secerișului În ochiul treaz seceră îngeri, Unduie-n valuri, ziuă și noapte, Arome din visul prunciei, Glasul Maicii leagănă șoapte. Treieră holde gândul senin, Spice cad dintr-o Copilărie, Răsar în lanuri crâmpeie de-azur Cu-nsângerări de nevinovăție. Pârguie iar sensul luminii În pupila răscoaptă, fierbinte, Dorul iubirii de Mamă și Fiu Mai seamănă-n mine
INOCENŢA SECERIŞULUI de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375364_a_376693]
-
să mai spere,În care cer cu margini de durere...... VII. INOCENȚA SECERIȘULUI, de Camelia Petcu , publicat în Ediția nr. 2034 din 26 iulie 2016. Inocența secerișului În ochiul treaz seceră îngeri, Unduie-n valuri, ziuă și noapte, Arome din visul prunciei, Glasul Maicii leagănă șoapte. Treieră holde gândul senin, Spice cad dintr-o Copilărie, Răsar în lanuri crâmpeie de-azur Cu-nsângerări de nevinovăție. Pârguie iar sensul luminii În pupila răscoaptă, fierbinte, Dorul iubirii de Mamă și Fiu Mai seamănă-n mine
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
azur Cu-nsângerări de nevinovăție. Pârguie iar sensul luminii În pupila răscoaptă, fierbinte, Dorul iubirii de Mamă și Fiu Mai seamănă-n mine, cuminte... Citește mai mult Inocența secerișuluiîn ochiul treaz seceră îngeri,Unduie-n valuri, ziuă și noapte,Arome din visul prunciei,Glasul Maicii leagănă șoapte.Treieră holde gândul senin,Spice cad dintr-o Copilărie,Răsar în lanuri crâmpeie de-azurCu-nsângerări de nevinovăție.Pârguie iar sensul luminiiîn pupila răscoaptă, fierbinte,Dorul iubirii de Mamă și FiuMai seamănă-n mine, cuminte... VIII. VOCAȚIE DE
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > DE ANUL NOU Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului DE ANUL NOU I-auzi ce vuiește satul, Umblă pruncii cu uratul! Și ce luminos e cerul, Și ce mare e misterul Nopții cu mulțimi de stele Și mai mari, și mărunțele, Ca un pumn de nestemate La-ntâmplare aruncate! I-auzi, clopoțeii sună, Satu-i luminat de lună! Toba bate
DE ANUL NOU de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372845_a_374174]
-
din 01 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului În memoria prietenei mele Cristina Ioana Stusiac-Cucu (1948-1997) Draga mea, sunt șaptesprezece ani de când ai plecat în neființă și m-ai lăsat ca pe un pui golaș ce și-a pierdut subit puful prunciei. Cum nu mi-am dat eu seama de nimic în vara aceea când ne-am revăzut, când ți-am dat inelul care ți-a plăcut, care fusese cu multă dragoste ales?! M-am perpelit în zilele acelea, când am aflat
SCRISOARE PENTRU CRISTINA de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372839_a_374168]
-
iulie 2016 Toate Articolele Autorului Omule ! Omule! Ridică-te ! Privește pe fereastră! ... O altă zi, același Soare Sunt daruri dis-de-dimineață. Stai în genunchi ! Fă-ți semnul Crucii, Că ai mai pus o zi la viață. Azi n-au de cheltuială pruncii, Ești sigur, până dimineață. De orice clipă să te bucuri, Pe care Domnul ți-o dă-n dar, Că nu se știe când te scuturi De toate. N-o să ai habar ! Ai strâns destule cu migală, Le-ai stivuit în
OMULE ! de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2036 din 28 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371117_a_372446]
-
se întâmplă, Grele orgolii, ce ele mai scufundă..! Da, iubirile ce se mențin de speranță Prin libertăți și credințe au prezență! Deși, chiar n-o văzusem 'niciodat, Apăruse ca cea frumoasă deodat, Într-un jurnal naiv și ștrengăresc, Zicând din pruncie că pe ea iubesc.. Și-atunci când era să se întâmple, În disperare am dus mâna la tâmple, Și-am scris ca din gura morții mari, Răvașul ce-i în lumi făr’de hotari.. Și, n-am murit, că Domnul mi-
RĂVAŞUL... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371285_a_372614]
-
stă cu lumînarea aprinsă un zevzec, se-mpart gogoși cu urdă pe strada Zece Mese, amantele de beznă se-ndrăgostesc sub bec. În cîte-o dimineață răsună veșnicia ca un oracol hîtru și îmbuibat cu vin, din catifeaua minții abdică laș pruncia, și-atunci, nevasta tristă se-ncurcă c-un vecin. Adu-ți deci lampa veche și niște mere coapte cît timp îți porți ficatul ca pe-un pămînt de flori, vor anii triști s-o șteargă pe fluviu, într-o noapte
PROVIZORIU de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344803_a_346132]
-
Articolele Autorului Micuțule, pe cât de mult tot mă-ntreb, Ce viață aiurită te-ar lua acum în piept, Când soarta nemiloasă mama ta ți-a luat, Vicisitudine intunecoasă parcă te-a aruncat, Rupându-te din caminul fraged cu a ta pruncie, Expulzându-te-n lumea unde nu va mai să fie, Mama ta! Apoi, tot ca o astfel de experiență curioasă, Un suflet te-a adăpostit in ea ca la tine-n casă, Unde locuiești și acum, și frumos te-ai
MAMĂ DIN ÎNTÂMPLARE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 844 din 23 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345971_a_347300]
-
la inimă să-ți deie, Ce vise noaptea te răsfață, Mai știi să strângi la piept, în brață? Emilian îl și luă în primire de cum recită prima strofă: - Ce crezi tu George că așa ceva se uită? Se învață din fragedă pruncie cum să strângi un iubit în brațe. Te îndoiești de acest lucru? Cristina privea contrariată la dialogul celor doi bărbați. George dorea doar să o impresioneze recitindu-i o compoziție proprie sau să o șocheze? George continuă pe aceea și
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XIII PART. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347720_a_349049]
-
firul de iarbă peste care calci grăbită să întâmpini bucuria zilei, care te umple de speranță. Voi fi bobul de rouă, căzut peste petalele unui boboc de trandafir. Primește-mă, să fiu cel pe care l-ai visat din fragedă pruncie, cel care să te înțeleagă și cel căruia să dorești de a-ți împărți bucățica de pâine, așezată pe un colț de masă la ora cinei. Primește alături de inel și acest trandafir alb, ce reprezintă puritatea gândurilor mele pe care
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XIII PART. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347720_a_349049]
-
inadvertențe în creșterea și educarea copilului începând cu părintele și terminând cu educatorul. Știm cu toții că bazele educației unui copil se pun în cadrul familial. Caracterul copilului se formează în familie prin puterea exemplelor văzute și percepute de acesta din fragedă pruncie. Abia apoi își aduc aportul ceilalți factori la educarea și formarea lui, cum ar fi: școala, prietenii, cunoștințele, societatea, ș.a.m.d... Nu degeaba se spune că cei șapte ani de acasă sunt definitorii în formarea caracterului și că ei
ARTA DE A FI PĂRINTE. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347831_a_349160]
-
DE PUNCTUAȚIE Ferice de cel care crede în tine, ferice de cel ce te poartă la sân, de semnul acesta nu mi-e rușine, cum nu mi-e rușine că sunt bătrân! Cât de mult mi-a fost drag din pruncie când mă rugam și-l făceam pe ascuns! nu avea voie copchilul să știe de Adevărul din el nepătruns... Câtă lumină e în numele sfânt, cât întuneric și câtă durere! În semnul acesta de pe pământ e atâta împăcare și Înviere! Învățat
INVENTARUL CUVINTELOR (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347306_a_348635]
-
la sâni, I-au azvârlit în ghena cu deșeuri, Ca ultimii uitați păgâni. Le clocotește laptele în sfârcuri, Lacrimi le joacă în priviri, Că puii și i-au sfărtecat cu vrere, De frica unor șușotiri, Amare suflete de mame, Ce pruncii și-i îngroapă vii, Mânuțe-ntinse spre salvare, Mame sărace și pustii. Tristeți de mame, purtate pe viață, Și lacrimi nestinse nicicând, Plânsul din cer le îngheață, Crima o poartă în gând. Fulgi mai trimit câteodată, Din aripile de îngeraș
NU MĂ OMORÂ MAMĂ! de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347389_a_348718]
-
și noi stăm strâmbi, rotundul fiindu-ne curbura spinării aplecate, spre oameni de întuneric. Învață-mă și pe mine cel ce renasc în fiecare zi, prin cei mulți, noi cei care sunetul vieții ți-l dăruim, ridicând tremurânde gene prin pruncii noștrii cu ochii mirați pentru prima oară în această lume, spre lumina ta, sămânță de nou început, să ne trezim într-o zi la fel ca tine și să avem aceeași putere. Dimineața, sub ceasul trezirii, mă lovesc voci, ele
OPREŞTE-TE DIN DRUMUL NOPŢII! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346745_a_348074]
-
bisericesc, credincioșii au îndatorirea să folosească numai lumânări de la chioșcurile și pangarele parohiale, fiindcă sunt produse la atelierele specializate ale Episcopiei, de oameni cu frica lui Dumnezeu și în condiții care le conferă calitatea de dar potrivit pentru jertfă. • Pentru pruncii morți până la vârsta de șapte ani, pentru diaconii și preoții de mir, precum și pentru arhierei și călugări, slujba înmormântării este diferită, specială. • Pentru toți răposații care se înmormântează în Săptămâna Luminată (între Sfintele Paști și Duminica Tomii), slujba înmormântării se
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]
-
cumva, să iasă cu orice preț în față prin orice mijloc, nu se tot laudă că e cineva, ci caută să fie! Trece neobservat de multe ori, dar evidența îl va evidenția. Aceste femei probabil că au învațat din fragedă pruncie, ori pe parcurs că prin ”slăbiciunile pe care le au nu pot izbuti într-o societate de sorginte patriarhală, ba că sensibilitatea crescută dacă ar manifesta-o prea mult ar trece să se clasifice singure în cele mai ”slabe”, uitând
A FI SAU NU FI DOMINATOR..? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348496_a_349825]
-
și treptat cu toate minunile simple care dau sensul cel mai profund al vieții. Senectutea te eliberează de gânduri ascunse, de calcule impure, lăsându-ți loc pentru armonie, echilibru, măsura în tot ce faci, te întoarce spre nevinovăția din timpul prunciei. Porțile sufletului sunt mai larg deschise încât, scânteile de lumină și căldura își găsesc calea mai usor spre semenii lor. Trăirile sufletești rămân vii, nu îmbărânesc în ritmul trupului. Strunele viorii inimii mai pot spune taine în șoapte, gura mai
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]