461 matches
-
Cădere", "O, dacă moartea" etc.). Un anume curaj în suportarea condiției, indiferent că se află sub ziduri sau sub stele, dă valoare poeziei: "Căci sau sub ziduri, sau sub cer cu stele/ Înconjurat de cercurile mele/ Fie că dorm pe prund, cu blăni de biber/ Cât timp le am pe ele, eu sunt liber". 3 "Balada ironică" se va dezvolta mai târziu în "Balada ambiguității" în lirica lui Leonid Dimov, Adrian Păunescu, Mircea Ivănescu etc. Cităm în acest sens "Balada înecaților
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
acum vreo câțiva secoli într-o seară", "la Polul Nord, aproape de osia furtunii", "într-un golf al vremilor dintâi"), sau într-un decor baroc "căci dau sub ziduri, sau sub cer cu stele/ înconjurat de cercurile mele/ Fie că dorm pe prund, pe blăni de biber/ cât timp le am pe ele, eu sunt liber" (Radu Stanca) urcând spre "balada ambiguității" la Ioanichie Olteanu. 7 "De rotunjimea ei o să te bucurii/ că ți se dă cuminte și adâncă/ Până la pământ cinstiți aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de L. Blaga metaforă revelatorie, fiindcă absența termenului propriu din context ar duce la ermetism, la imposibilitatea decodării semnului. Textual, metafora explicită se realizează prin: construcție apozitivă: Zburător cu negre plete, umbră fără de noroc (M. Eminescu); Soarele, lacrima Domnului; Suflete, prund de păcate (L. Blaga); Dar soarele, aprins inel, / Se oglindi adânc în el (I. Barbu); Leoaică tânără, iubirea (N. Stănescu); o! gazeta, ce dantelă pentru melancolia ta (Ilarie Voronca) construcție atributivă: Atunci luna iese, norilor regină. (M. Eminescu); Pe coarde
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
oferind un spațiu intim iubirii și visării. Dorința împlinirii sentimentului de dragoste este exprimată și de verbul la imperativ vino, de conjuncția copulativă și care face legătura între natură și iubire, de repetiție ("vom fi singuri-singurei"). În timp ce izvorul "tremură pe prund", natura cu sălbăticia și izolarea ei amintesc de repetabilitatea mitică a contopirii dintre om și codru. Secvența a II-a (strofele II, III, IV) sugerează posibila întâlnire a celor doi, într-un joc al iubirii, începând cu apropierea și continuând
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Jidanului, Fântâna lui Spoială, Grădina lui Bucur, Groapa Bolovanului, Masa lui Vodă, Mormântul Uriașului, Piscul Corbului, Pârâul Grosoaiei, Poiana Dogăriei, Ulița Pachiței, Valea lui Busuioc; Cărarea pe Deal, Cărarea prin Dos, Drumul de la Hotar, Drumul la Mănăstire, În Curături, În Prund, La Canton, La Crucea lui Catană, Pe Chisc, Peste Baltă, Ulița la Cărămidărie, Ulița spre Țarnă etc. E de observat din asemenea exemple că în cazul toponimelor care indică raporturi de proprietate se utilizează articolul definit (mai ales antepus), iar
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
o cale de acces a personajului către o altă lume: Când mă dezmeticeam puțin, găseam lângă mine decorul intim și nespus de plăcut al grotei cu un izvor ce țâșnea încet din stâncă și se prelingea pe pământ, formând în mijlocul prundului un bazin cu apă foarte limpede, deasupra căruia mă aplecam pentru a privi fără să mă satur niciodată minunatele dantele ale mușchiului verde din fund, viermii agățați de frânturile de lemn, bucățile de fier vechi cu rugină și mâl pe
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
rogu răsare : / Cine mi 1-a semănat / Ciobanii când au plecat / Si cine mi 1-a sădit ? / Ciobanii cînd au venit” sau, urme alo păstoritului pendulatoriu, de la munte la mare: „Vara le vara / în vârful munților / Iama le ierna/ În prundul mării " Din creațiile populare din care am exemplificat, Densusianu trage concluzia că : „Din asemenea mărturii, răzlețe se vede că în poezia noastră populară a lăsat urme și o transhumanță pe întinderi mai mari”, după Ovid Densusianu migrațiunile păstorești vin să
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
în râu cum un sărut/ îți tremură pe buze și te doare// dar pânza apei hohotind s-a rupt/ și-n alb cutremur s-a deschis afundul/ din amintiri priveam la râul supt/ și mă privea cu ochi de sticlă prundul" (Narcis). Evanescența, iată, prin urmare, riscul major al acestui gen de reflectare narcisiacă, asumat însă fără preget într-un discurs care se va focaliza, cu aceeași obstinație, pe aceeași retorică grandilocventă a eului hiperbolizat, având acces la celest ("dar ridicând
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
descriptive ce conturează chipul naturii indiferente față de ființă umană, reprezentată de silueta sugestiva a bătrânul cărunt, rătăcitor: Albit de ani moșneagul, / șubred, desculț, în zdrențe, / purtând de vreascuri grea povară în spate, / prin locuri neumblate, / prin munți și vai, hătișuri, prund și pietre, pe vânt, furtună, ger sau zăpușeala, / se chinuie să meargă. (Cantul nocturn al unui pastor pribeag din Asia, vv. 21-28).345 Rezumând, vântul apare că manifestare violență a ostilității naturii, ca semn al maniei divinității (cu referire la
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
hotărâte", fiind executate "treucile" de piatră de la cișmelele de la Golia și Sf. Vineri, ca și patru noi "mazlâcuri acoperite cu obloane de fier"12. Ca specialist mineralog, avea să fie consultat tot atunci, în cadrul aceluiași departament, asupra calității probei de prund "adus din apa Prutului de d<umnea>lui căminarul Vasile Gafencu", în vederea reparării drumurilor publice, semnând la 18 februarie 1852 jurnalul încheiat de o comisie inginerească și garantând valoarea deosebită a rocii, grație elementelor sale componente: cremene, cuarț și feldspat
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
probabil, vrăjmășia împrejurărilor externe (care aveau să aducă foarte curând o nouă ocupație militară străină în țară), guvernul moldav s-a angajat "a pavelui ulițele până la una, parte cu granit, parte cu bolovani, și în mahalale să facă șosele cu prund"7. Cel desemnat cu traducerea în viață a noului proiect a fost și de această dată Mihalic de Hodocin. Însă, tabloul neajunsurilor, al dificultăților și neîmplinirilor în domeniu, privit în dinamica desfășurărilor specifice fiecărei direcții și administrații (centrale și locale
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
m-am priceput să te iubesc! A trebuit chiar îngerul de pază Într-un desiș cu fragi să-l priponesc, Cînd roua dă în clocot, crini necheză Și fluturi freli înnebunesc în aer, Brusc aruncîndu-se în cîte un izvor Pe prundul căruia, subțiri, raze se-ncaier ; Însăși lumina grea e un amor În zori de zi, în dup-amiezi, în seară, Ce-și caută plantele lungi cu sîrg, Topindu-le nainte să dispară, Blînd absorbită de gelosul Demiurg. Ci numai eu
Cît de puțin m-am priceput să te iubesc... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8511_a_9836]
-
din gara Bălteni-Vaslui, se observă o mare nemulțumire prin faptul că li s’a mărit norma de lucru zilnică cu circa 25% față de anul trecut și, afară de aceasta, sunt impuși să muncească în timpul liber ore suplimentare la descărcarea vagoanelor de prund de pe linii, fără a li se plăti aceste ore, socotindu-li-se muncă voluntară”. O măsură extrem de eficientă (în „beneficiul” războiului declanșat împotriva țărănimii!) și aplicată de comuniști în zonele rurale, era aceea de a nu se vinde nimic pe
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
s-au materializat în următoarele lucrări de modernizare a vechiului abator: pentru a evita „distrugerea abatorului de către plute”, pe o lungime de aproximativ 45 de metri a fost îndiguit malul drept al Bistriței „cu piloți și plasă din nuiele și prund”; a fost mărită sala de tăiere a vitelor mari; a fost realizată împrejmuirea abatorului; au fost achiziționate trei opăritoare de porci. Discuțiile privind construirea abatorului sistematic al orașului - ambiția neîmplinită a tuturor primarilor Bacăului din perioada interbelică - au fost reluate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Românesc Comun, dar se deosebește prin talia plantelor mai scundă, prin știuleți de dimensiuni mai mici și prin perioada de vegetație mai scurtă. Populațiile mai deosebite din această rasă, s au dovedit Ilva Mică 34, Tiha Bârgăului 6, Joseni 17, Prundul Bârgăului 10. Rasa Bănățean În conformitate cu evaluările făcute de Moșneaga (1957Ă, rasa Bănățean se aseamănă cu rasa Românesc Comun. Răspândirea populațiilor aparținătoare acestei rase a fost constatată pe dealurile Banatului și ale Crișanei și în mică măsură în zona de șes
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Cu glasul de curve rele: «- Scoală, scoală acest domn bunu, Că de cînd ai adormitu, Florile te-au năpăditu, Rugăciuni nu s-au făcutu, Nici în cer, nici în pămîntu». Nu-l putură deșteptare. Se luară, se duseră, Jos pe prund de se lăsară Și ele că își luară Pietricele-n gherișele Și apușoară-n gurișoară, Și iarăși ele zburară, Jos pe pom de se lăsară Și pe domnu-l rourară. Și domnu se pomeneà Și tare le blestemà: «- Rîndunele, curve rele, Unde
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
greu de ținut caii, așa că trecură din nou râul pe Podul Calicilor și, pe firul apei, ajunseră tot la pas la mânăstirea Târnov, de acolo, pe sub zidurile mânăstirii lui Mihai Vodă cel Viteaz, pe podul de la mânăstirea Sfântul Nicolae din Prund și intrară pe Podul de Pământ. În sfârșit, armăsarii se dezlănțuiră în galop. Drumul era pustiu. Ștefan încetini și Turculeț îl prinse din urmă. — Ce are Breazu? Nimic, măria ta. E stătut în grajd pe ovăz și pe urmă... Pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
o Zi, biserica începută și târnosită în aceeași zi după un an, la biserica Tuturor Sfinților din Podul Târgului de Afară, apoi la lăcașurile dăruite de domn cu odoare și cărți: biserica de lemn a Oltenilor, biserica Sfântul Nicolae din Prund, apoi cea a Cărămidarilor, a Sloboziei a lui Leon Vodă, dăruită de vodă cu o cruce de piatră, cea a Staicului și Schitul Hagiului, a Sfântului Nicolae de lângă jitnița domnească, a Sârbilor. Apoi s-au pornit clopotele de la mânăstirile cele
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ce prin creștet de stânci E-urmat de săgeat-arzătoare, Din căi năruite, din gârle adânci, Fugarul în tropot răsare Cu nara arzând, Cu coama pe vânt, Odată-ncă pinten l-împunge Și-ajunge. Iar tânărul sare ușor de pe el Și prundul sub pasu-i răsună. Frumos ca din basme și tras prin inel Și nalt ca și bradul în lună, C-un salt a suit Al boții granit. Urcat într-un arc de fereastră Adastă. Mantaua lui neagră în lună s-a
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ce le poartă, în adîncu-i nasc și pier; Pe oglinzile-i mărețe, ale stelelor icoane Umede se nasc în fundu-i printre ape diafane, Cât uitîndu-te în fluviu pari a te uita în ceriu. Și cu scorburi de tămâie și ca prund de ambră de-aur Insulele se înnalță cu dumbrăvile de laur, Zugrăvindu-se în fundul râului celui profund, Cât se pare că din una și aceeași rădăcină Un raiu dulce se înnalță, sub a stelelor lumină, Alt raiu s-adîncește mândru într-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
și-arăt al lor cap în ninsoare, Urcând în negre stânci diadema frunții, {EminescuOpIV 209} Prin șir de codri, palmi nălțați în soare, Prin lunci de dafin, pe-unde cresc măslinii, Smochini s-ațin pe verzi cărări în floare. Din prund înalță trunchii lor arinii În lunce risipiți, sub stânci ce pică Isvoare sar prin mușchii rădăcinii. Prin mândrele grădini în cer ridică Saraiuri albe cupole de aur. Cu sori pare plouată urbea-antică Și risipite prin dumbrăvi de laur Stau casele-albe
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
arată plin. Abia din braț te las - De trist abia mă duc, Nainte-mi vecinic treci Un blând năluc. Și zi și noapte treci - La tine-n veci gândesc, 15Copil frumos și blond, Ce mult iubesc! Auzi: din codri cum Isvoare prund răstorn Și melancolic blând Un glas de corn. {EminescuOpIV 234} CÎNTEC VECHIU Vino, scumpă, de privește Dorul tău cum mă muncește. Nici de fel cum nu mă lasă Nici să intru sara-n casă, Ci din așternut mă scoală, Ca
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
vai, nu te găsesc Nicăire, nicăire. {EminescuOpIV 256} CE ȘOPTEȘTI ATÎT DE TAINIC... Ce șoptești atât de tainic, Tu, isvor de cânturi dulci? Repezind bălaia undă Floarea țărmului o smulgi Și o duci, o duci cu tine, Vâjâind încet pe prund; Ale tale unde floarea Cine știi unde-o ascund? Astfel trece și viața-mi, Dar o floare-n valu-i nu e, Nici nu spun ca tine doru-mi Nimănuie, nimănuie. Ci eu trec tăcut ca moartea, Nu mă uit la vechii
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
se năzare un vis frumos... și par-că Revede tinerețea-i cu ochii sufletești. Colo în depărtare e valea lui natală, Cu codri plini de umbră, cu râpe fără fund, Unde isvoară albe murmură cu sfială Și scapăr-argintie lovindu-se de prund. {EminescuOpIV 319} Aș vrea ca să mai vadă colibele de paie Prin stînce încuibate, ce mai că se prăval-, Când luna dintre nouri, crăiasa cea bălaie, Se ridica prin codri din fruntea unui deal. Să aib-ar vrea colibă de trestii, mititică
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
CĂCI DEJA (cca 1875) Adio, căci deja Pe noapte stele cresc. Dar tu, nu tremura Căci te iubesc. {EminescuOpIV 495} Rămâi în dulce-alin Lângă isvorul alb, Când luna[-i] în senin Cu chipul dalb; Când ape plâng încet, Plesnind din prund în prund, Pin nor împrăștiet Ce stele-ascund. 37. MILLY (cca 1875) Cum ai putut să mă iubești pe mine Tu care ești a lumii piatră scumpă - Nu piatră scumpă, ești amorul lumii. Ah! spune-mi, Milly, nu ești Dumnezeu? Căci
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]