379 matches
-
Dependent de mersul vremii, În cubic se forma un lac de 20 30 cm adâncime, raiul broaștelor și ștrand pentru gâște și rațe În timpul verii, patinoarul satului În vremea Înghețului. În prelungirea nordică a cubicului era circa un hectar de prundiș, acoperit cu iarbă grasă și deasă, În care primăvara se strângea tineretul satului la “bătutul cotcii” (o variantă a oinei) și datul fetelor pe vârtej, loc de atracție și a copiilor și a vârstnicilor. Nu mi-am cunoscut Bunicii din partea
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
acea tulburare a originilor Învăluite În ceața vremurilor. Să ieșim acum din mare și să ne uscăm. Evident, pe o plajă cu, ori mai degrabă fără, rivieră. Așa e pe la noi, căci riviera, adică acea Îngustă plajă, de nisip ori prundiș, mărginită de o faleză stâncoasă, a devenit un etalon abia acum o sută și ceva de ani, când călătoriile, depășind sensul strict practic, au devenit o modă, instituționalizată În turism; nu pentru că ea ar fi Într’adevăr idealul, ci pentru că
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
moda: Coasta de Azur. Ca și șampania, care n’a fost creată pentru ceva anume, ci pentru că a existat, a devenit un etalon, În cadrul altei mode. Dar să revenim la povestea noastră. Avem deci la dispoziție, pentru zvântare, nisip ori prundiș, exact la limita dintre apă și faleză, altfel spus, stânca, deci muntele. Și În timp ce ne zvântăm, să le speculăm puțin pentru ca, generalizând, să Încadrăm povestea În cadrul mai larg al mediului și al protecției lui. Avem de-a face cu două
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
consume evident tot piatră. Colaborarea dintre mare și munte, cele două negentropii diferite, conduce la entropizarea locului, adică la sfărâmarea muntelui, respectiv umplerea cu sfărâmături a mării; cel puțin ca tendință, chiar dacă niciodată Îndeplinită. Ce rezultă? Evident o plajă de prundiș, un stadiu intermediar de entropizare, ori de nisip, o entropizare, Întrepătrundere a apei cu piatra, mai avansată. Se vede treaba că povestea cu etalonul reprezentat de o rivieră, iar nu de un țărm oarecare, nu este chiar gratuită. Căci Viața
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
clar. De fapt, hai să vă și spun ce s-a mai întâmplat atunci. Știu că mă jucam într-o grămadă de nisip umed, asta probabil fiindcă era adus de pe gârlă. Când povestesc, simt nisipul cum se prelinge printre degete. Prundiș cu ceva bolovani rămași, scăpați prin sită. Alături era cineva de aceeași vârstă cu mine, băiat, fată, oricum atunci nu contează suntem toți niște ființe asexuate. Ne jucam. Atunci nu contează dacă el, ea ți-e prieten, prietenă, pur și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
râului Lahn, în casa de oaspeți a universității. Priveam râul curgând și-mi repetam, rostindu-l prelung, la-ul din Lahn, până ce numele râului Lala a ajuns ca un cântec și l-am simțit răcoros precum apa în cerul gurii. Prundișul din râu nu era așezat adânc, parcul însă era de-un verde adânc, iar casa atât de albă încât scânteia. Totul era de-o înfricoșătoare splendoare pentru una ca mine cu nervii zdruncinați, care aterizase aici venind dintr-o țară
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
sub conducerea directă a tovarășului Nicolae Ceaușescu, pentru aplicarea în viață a acestor hotărâri principale, stabilește cu limpezime sarcinile criticii literar-artistice, definindu-i cu fermitate aria largă de manifestare a responsabilității.“ (Teatrul, octombrie 1976) BÂRGĂU Valeriu „Arborele revoluției iscat din prundișuri Către steaua de sus desenând viitorul, Către adâncul pământului la izvorul prea viu Ridicat sărbătorește în lume spre glorii. Ceas ce răzbate timpul și gândul meu tânăr Fapta și versul - încercat minereu La flacăra vieții topindu-se astăzi Se preface
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a rugat pe prietenul meu să-i pună în păr floarea de roza canina și fiecare se pierdea în ochii celuilalt. Mi-am spus că așa trebuie să fie în rai și fără nici un motiv, am luat o piatră din prundișul terasamentului și am izbit-o, furios, într-o șină de fier. Dar în rai, fără ochii, fără auzul, fără simțurile de aici, fără iubirile de pe pământ, nu mă grăbesc deloc să ajung. Brusc ne-am trezit în plină vară. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
De la canton începe "Strada Casei". Nu-i chiar atât de singur cantonierul, nici caprele lui nu-s de capul lor... de acolo începe Strada Casei, deci, într-un fel, începe orașul. * Am trecut peste calea ferată, călcând cu grijă pe prundișul îngrijit. Dintre pietre mă privesc niște flori de portolac și, printre garduri putrede, întărite cu sârmă ghimpată, de după care, galeș și rugător, privesc o mulțime de flori târzii de toamnă, "mărită-mă mamă", încep să se vadă gospodării sărace, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
două războaie. Ion își descoperă într-o noapte iubita cuibărită la pieptul unui domn prosper, un deputat, într-un local, adăpostit de tufe de liliac alb. Ion, care bineînțeles nu avea nici un ban în buzunar, a intrat pe aleea de prundiș care despărțea rândurile de mese ascunse de liliac, pentru a se face văzut. Autorul descria foarte "medical" reacția personajului, căruia "i s-a uscat gura și a fost cuprins de greață". Femeia l-a văzut pe tânăr, rămânând "siderată, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
a călcat deloc trenul. Peisajul a devenit sumbru, am simțit curgându-mi pe obraz lacrimi, m-am prăbușit într-o durere grea, rușinat, încă nici bacalaureatul nu-l aveam și mi-am luat lumea în cap, cocoțându-mă pe niște prundiș, într-un vagon de metal. Am ajuns unde nu aveam ce să caut, la Caransebeș, acolo am aflat de "sfârșitul războiului". Cred că am fost primul român care a plâns în avans destinul care ne aștepta. Dar, de fapt, plângeam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
copaci ca un balaur Ce în raza dimineții mișcă solzii lui de aur. Eu mă duc în faptul zilei, mă așez pe malu-i verde Și privesc cum apa curge și la cotituri se pierde, Cum se schimbă-n vălurele pe prundișul lunecos, Cum adoarme la bulboane, săpând malul năsipos. Când o salcie pletoasă lin pe baltă se coboară, Când o mreană saltă-n aer dup-o viespe sprinteioară, Când sălbatecele rațe se abat din zborul lor, Bătând apa-ntunecată de un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ei cum și în ce chip ieste videa, însă pre Inorog undeva macara nu zăriia. Căci Inorogul preste toată dzua supt deasăumbra pomilor aciuându-să și la un loc neclătit aședzindu-să, noaptea numai la locurile pășunii ducându-să și câteodală și la prundiș din munte în ses coborându-să, până în dzuă iarăși la locul aciuării sale să afla. Într-acesta chip, Inorogul câtăva vreme strâmtă și pustnică viață ducând, și nu în silțele, ce așéși nici în viderile sau audzirile gonașilor cădzind, coteii de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
această dată, precum din gură, așé din inimă părăsite și lepădate trebuie, și altă zăbavă mai mult nefăcând, cum mai de curând sirguiește și Inorogului, după ce de la mine închinăciune cu plecăciune îi vii da, precum mâne în marginea apii, la prundiș ieste să ne împreunăm, îi spune, căci acolo prietenește îl voi aștepta. Așijderea, precum pre alalți tovarăși (în carii prepus de vicleșug are) de lângă mine i-am depărtat și altă ceva grijă împotrivnică să nu poarte îl înștiințadză (căci cuvântul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sa este cea de fiară feroce, obișnuită să înhațe; nu e lipsit de importanță că prima sa victimă este Hameleonul, descris, nu doar de Cantemir, ca un crocodil în miniatură: "Iară povestea Hameleonului într-acesta chip era: odinăoară, Hameleonul, prin prundișul apei aceiia îmblând, apa poate fi Nilul era, căci din apă un crocodil mare groznic ieșind, pre becisnicul Hameleon, pentru că să-l înghită, în fălci îl luă"6. Fiara apare din senin, protejată de unda apei înșelătoare și atacă. Știe
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sine prin tema sa dominantă, obsesivă, ca și cum vorbind mulțimii la un megafon, ar face mărturisiri intime: "N-ai ce să cauți/ În visele în care/ Nu te-așteaptă/ Ochii lui Dumnezeu./ Odată și-odată/ Se vor limpezi/ Și apele Prutului./ Prundișul de gloanțe/ Mut va sticli pe fundul/ Chinuitului rîu./ Frate cu frate/ Nu va mai trage atunci. Și ne vom minuna/ Privindu-ne chipul/ În apele clare răsfrînt,/ Atît de mult semănînd/ Unul cu altul" ( Chipul în ape răsfrînt). Nu
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
sau de lemn de construcție. La păduri se includ și golurile din masivele păduroase. Prin terenuri neproductive se înțeleg terenurile care nu sînt apte pentru folosirea agricolă sau forestiera. În această categorie de terenuri intra terenurile stîncoase din afara masivelor păduroase, prundișurile, terenurile mlăștinoase și stufărișurile. Dacă vreun teren se folosește concomitent în diferite scopuri, ceea ce ar face posibilă includerea lui în diferite categorii, acest teren se va clasifică conform utilizării sale preponderente. 6. Despăgubirile pentru pagubele la terenuri se calculează prin
CONVENŢIE din 30 noiembrie 1963 între Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind despăgubirile pentru pagubele pricinuite prin realizarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151996_a_153325]
-
21.00 -- Brută sau degroșata - 10 2516.22.00 -- Simplu debitata, cu ferăstrăul sau prin alt procedeu, în blocuri sau plăci de forma - 10 pătrată sau dreptunghiulara 2516.90.00 - Alte pietre pentru cioplit sau pentru construcții - 10 25.17 Prundiș, pietriș, pietre concasate, din cele folosite în general că agregate pentru betoane sau pietruirea drumurilor, pentru căile ferate sau alt balast, pietriș și silex, chiar tratate termic; macadam de zgură, de zgură metalurgica, de deșeuri industriale similare chiar conținând materiale
TARIFUL VAMAL din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
de zgură, de zgură metalurgica, de deșeuri industriale similare chiar conținând materiale cuprinse în prima parte a poziției; macadam gudronat pentru șosele; granule, spărturi și praf din pietre de la pozițiile 25.15 sau 25.16, chiar tratate �� termic: 2517.10 - Prundiș, pietriș, pietre concasate, din cele utilizate în general că agregate pentru betoane sau pentru pietruirea drumurilor, pentru căile ferate sau alt balast, pietriș și silex, chiar tratate termic; 2517.10.10 -- Bolovăni, prundiș, pietriș și silex - 10 2517.10.20
TARIFUL VAMAL din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
25.16, chiar tratate �� termic: 2517.10 - Prundiș, pietriș, pietre concasate, din cele utilizate în general că agregate pentru betoane sau pentru pietruirea drumurilor, pentru căile ferate sau alt balast, pietriș și silex, chiar tratate termic; 2517.10.10 -- Bolovăni, prundiș, pietriș și silex - 10 2517.10.20 -- Piatră de văr, dolomita și alte pietre calcaroase, concasate - 10 2517.10.80 -- Altele - 10 2517.20.00 - Macadam de zgură, de zgură metalurgica sau de - 10 deșeuri industriale similare, chiar conținând materialele
TARIFUL VAMAL din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
poziția nr. 25.17. * * * Note explicative de subpozitii. Subpozițiile nr. 2516.11 și 2116.21 Vezi Notă explicativa a subpozitiei nr. 2515.11. Subpozițiile nr. 2516.12 și 2516.22 Vezi Notă explicativa a subpozitiei nr. 2515.12. 25.17 - PRUNDIȘ, NISIP, PIETRE CONCASATE, DIN CELE FOLOSITE ÎN GENERAL CĂ AGREGATE PENTRU BETOANE SAU PENTRU PIETRUIREA DRUMURILOR, PENTRU CĂILE FERATE SAU ALT BALAST, PIETRIȘ ȘI SILEX, CHIAR TRATATE TERMIC; MACADAM DE ZGURĂ, DE ZGURĂ METALURGICA, DE DEȘEURI INDUSTRIALE SIMILARE, CHIAR CONȚINÂND
ANEXĂ nr. 25 din 5 ianuarie 2000 SARE; SULF; PAMANTURI ŞI PIETRE; IPSOS, VAR ŞI CIMENT. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166440_a_167769]
-
ZGURĂ, DE ZGURĂ METALURGICA, DE DEȘEURI INDUSTRIALE SIMILARE, CHIAR CONȚINÂND MATERIALE CUPRINSE ÎN PRIMA PARTE A POZIȚIEI; MACADAM GUDRONAT PENTRU ȘOSELE; GRANULE, SPĂRTURI ȘI PRAF DIN PIETRE DE LA POZIȚIILE NR. 25.15 SAU 25.16, CHIAR TRATATE TERMIC. 2517.10 - Prundiș, nisip, pietre concasate din cele utilizate în general că agregate pentru betoane sau pentru pietruirea drumurilor, pentru căile ferate sau alt balast, pietriș și silex, chiar tratate termic 2517.20 - Macadam de zgură, zgură metalurgica sau deșeuri industriale similare, chiar
ANEXĂ nr. 25 din 5 ianuarie 2000 SARE; SULF; PAMANTURI ŞI PIETRE; IPSOS, VAR ŞI CIMENT. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166440_a_167769]
-
conținând materiale menționate la subpoziția nr. 2517.10 2517.30 - Macadam gudronat pentru șosele - Granule, așchii și praf din pietre de la pozițiile nr. 25.15 sau 25.16, chiar tratate termic: 2517.41 -- De marmură 2517.49 -- Altele Poziția cuprinde prundișurile, nisipurile și toate pietrele concasate (inclusiv amestecurile de diferite tipuri de pietre), de tipurile utilizate în general la fabricarea betonului sau pietruirea drumurilor, la căile ferate sau alte balasturi. Pietrișul și silexul se clasifică de asemenea în această poziție. Sub
ANEXĂ nr. 25 din 5 ianuarie 2000 SARE; SULF; PAMANTURI ŞI PIETRE; IPSOS, VAR ŞI CIMENT. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166440_a_167769]
-
în blocuri că și pietrișul de silex a caror sfericitate a fost ameliorata prin mijloace mecanice pentru a fi utilizate că bile de măcinare. Se clasifică la această poziție macadamul și macadamul gudronat pentru șosele. Macadamul este compus din pietriș, prundiș, zgură sau deșeuri industriale similare (zgură metalurgica etc.) concasate și calibrate grosier ori din amestecuri ale acestor materiale. Prin adăugare de gudron sau alte materiale bituminoase, el devine macadam pentru șosele. Produsele preparate în mod special (de exemplu prin topirea
ANEXĂ nr. 25 din 5 ianuarie 2000 SARE; SULF; PAMANTURI ŞI PIETRE; IPSOS, VAR ŞI CIMENT. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166440_a_167769]
-
fost modificat de pct. 2 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 836 din 25 iulie 2007 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 560 din 15 august 2007. 2. plaja reprezintă porțiunea de teren din vecinătatea apelor, acoperită cu nisipuri și/sau prundișuri, cuprinsă între cota cea mai scăzută a apei și limita terenului neafectat de dinamica mediului acvatic, pe care există dotări în scopul practicării acestor activități; ------------ Pct. 2 al art. 3 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din
NORME din 29 ianuarie 2004 (*actualizate*) de supraveghere, inspecţie sanitară şi control al zonelor naturale utilizate pentru îmbăiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155719_a_157048]