311 matches
-
măsuri în cunoștință de cauză. Așa ajungem la d-na dr. Adela Iftimie, medicul meu cardiolog la care merg anual la control și examen medical de specialitate. Rezultatul consultului e mai mult decât îmbucurător, spunându-i Marianei că starea mea psihofizică și cardiologică e foarte bună, lucru ce se întâmplă rar la oamenii de vârsta mea. Revin acasă cu un taxi, în timp ce fiica mea rămâne în oraș pentru unele cumpărături. Până să ajungă ea acasă, am primit o serie de telefoane
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
a-și comunica ideile. F. de Saussure definea vorbirea (parole) drept “un act individual de voință și de inteligență, în care putem distinge: 1. combinațiile prin care subiectul vorbitor utilizează codul limbii pentru a-și exprima gândirea personală; 2. mecanismul psihofizic care îi îngăduie să exteriorizeze aceste combinații.” Ideea formulată de Saussure, conform căreia nu există nimic colectiv în vorbire, ale cărei manifestări sunt individuale și momentane, a fost respinsă de unii cercetători care susțin că scopul vorbirii este social, iar
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
decodare. Modelul lui Bachman este o încercare mai recentă de a continua subdivizionarea competenței de comunicare oferite de Canale & Swain. El consideră că în cadrul competenței de comunicare prin limbă ar trebui să fie incluse: competențe lingvistice, competențe strategice și mecanismele psihofizice. Versiunea competenței de comunicare propusă de Bachman (1990) vizează trei componente: competența de organizare, care constă în două tipuri de abilități: gramaticale și contextuale, competența pragmatică; competența strategică. Competența pragmatică se referă la relațiile dintre semne și referenți, pe de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
fi determinat și amplificat de oboseala senzorială, de emoțiile prelungite, sau de efortul fizic crescut care presupune și un mare efort de voință. Astfel natura oboselii poate fi diferită: fizică ca urmare a oboselii musculare, psihică datorită SNC și combinată (psihofizică). Se poate vorbi astfel, de o rezistență musculară dar și de o rezistență a aparatului circulator, respirator sau a sistemului nervos. Principala piedică în efectuarea eforturilor de rezistență la copii este inhibiția de protecție ce apare în centrii nervoși. Așadar
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
ori, benefic pentru copil, deoarece a reușit să mențină contactul cu familia, evitându-se transferul într-o școală specială din altă localitate și efectele instituționalizării consecutive unei astfel de măsuri; familia copilului s-a putut implica mai mult în dezvoltarea psihofizică și în susținerea afectivă a copilului; integrarea în comunitate s-a putut realiza mai direct, deoarece membrii comunității au fost obișnuiți cu prezența copiilor respectivi în viața de zi cu zi a comunității, iar cheltuielile legate de acest proces au
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
și practica școlară în evoluția ei au evidențiat numeroase și variate încercări de tratare diferențiată a elevilor în școală. Această preocupare a fost determinată mai ales de respectarea unui principiu didactic fundamental, respectiv adaptarea structurii și conținutului învățământului la particularitățile psihofizice, de vârstă și individuale ale elevilor, în vederea dezvoltării cât mai echilibrate și armonioase a personalității lor. în ultimii ani, odată cu apariția și fundamentarea teoriilor referitoare la integrarea și incluziunea școlară a tuturor categoriilor de elevi din comunitate și conturarea ideii
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
și de a analiza procesul de creație și receptare a fenomenului artistic cu ajutorul principiilor și conceptelor unei teorii matematizate. Principalul deschizător de drum în acest domeniu , este considerat filosoful, fizicianul și psihologul Gustav Theodor Fechner 1801-1887-, fondatorul așa numitei școli „psihofizice” sau „psihomatematice”, cunoscut pentru formularea , împreună cu celebrul fizician Wilhem Eduard Weber 1804-1891-, a cunoscutei legi potrivit căreia intensitatea senzațiilor variază direct proporțional cu logaritmul mărimii fizice care produce excitația. Cu alte cuvinte, teoria informației și abordarea sistemică a diferitelor fenomene
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
Cercetările ulterioare au dovedit că legea lui Fechner se aplică numai pentru registru mijlociu al intensității excitanților, la valorile extreme intensitatea senzației crește cu rații mai mici decât logaritmul excitației, pentru ca, la un moment dat, să nu mai crească deloc. Psihofizica lui Fechner are meritul de a fi introdus în psihologie aprecierea obiectivă. S.S.Stevens a adoptat metodologia psihofizicii subiective, stabilind scări de apreciere subiectivă, unități convenționale de evaluare a raportului senzație excitație. În practica experimentală operăm cu trei tipuri de
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
valorile extreme intensitatea senzației crește cu rații mai mici decât logaritmul excitației, pentru ca, la un moment dat, să nu mai crească deloc. Psihofizica lui Fechner are meritul de a fi introdus în psihologie aprecierea obiectivă. S.S.Stevens a adoptat metodologia psihofizicii subiective, stabilind scări de apreciere subiectivă, unități convenționale de evaluare a raportului senzație excitație. În practica experimentală operăm cu trei tipuri de praguri senzoriale, acestea fiind și principalele mărimi ce trebuie determinate cu ajutorul unor criterii specifice; valorile pragurilor se exprimă
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
exprimă prin mișcări rapide ale ochilor iar tonusul său muscular se prăbușește cu totul. Pentru a-l trezi din această stare pe cel care doarme este nevoie de stimuli mult mai intenși, decât în timpul somnului superficial (aspect demonstrat prin studiul psihofizic al pragurilor). Subiectul se află izolat de mediu, inapt de acțiune, dar cu o activitate electrică cerebrală foarte intensă. În timpul somnului paradoxal subiectul visează. Somnul lent și somnul paradoxal se succed în mod ciclic în cursul unei perioade de somn
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
Pandorei, relele care au scăpat din ea au amenințat oamenii ce populau Pămîntul. Pe fundul cutiei erau ascunse speranța și încrederea. Despre această speranță și despre această încredere dorește să vorbească transdisciplinaritatea. 4. JUNG, PAULI, LUPASCO ȘI PROBLEMA PSIHOFIZCĂ Problema psihofizică, atît de centrală în gîndirea lui Jung, Pauli și Lupasco, pune cu acuitate chestiunea conflictului ei cu reducționismul. Pentru a limpezi acest aspect, trebuie mai întîi să distingem cuvintele "reducție" și "reducționism". Sensul științific al cuvîntului reducție este următorul: se
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
să se limiteze la acestea. În realitate, contrastul Între dovezile cantitative și cele calitative nu este un criteriu pentru a face distincție Între diferitele strategii de cercetare. Ca exemple analoage, remarcați că unele experimente (cum ar fi studiile asupra percepțiilor psihofizice) și unele Întrebări din sondaje (cele care solicită răspunsuri de clasificare și nu de cuantificare) se bazează pe dovezi calitative, nu cantitative. O altă observație relevantă este că strategia cazurilor nu trebuie confundată cu „cercetarea calitativă” (vezi Denzin și Lincoln
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
a acestora. Organizația mondială a sănătății (O.M.S), consideră îmbunătățirea calității vieții unul din scopurile majore ale medicinii moderne. În literatura de specialitate, există termeni specifici pentru persoanele care se abat de la normalitate (ca semnificație generală), privind întreaga dezvoltare psihofizică, unele aspecte rămânând în urmă, fizic, motric, senzorial sau mental. Astfel „normal” ar însemna, adaptare echilibrată la mediu și raportare la grup de aceeași vârstă și mediu cultural „anormal”, adică cu abateri peste standard, insuficiențe, retard în dezvoltare, afecțiuni fizice
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
parțial; 5. După numărul de încălziri efort unic (etapa unei curse de ciclism) și efort repetat (probele decatlonistului într-o singură zi); 6. După prezența sau nu a competiției eforturi de antrenament (cu un anumit obiectiv și grad de solicitare psihofizică) și eforturi competiționale (cu supramobilizarea posibilităților psiho fizice); 7. După specificul efortului competițional eforturi specifice (similare celor cerute de competiție) și eforturi nespecifice (generale, de consolidare sau pregătire fizică generală); 8. După locul testării, în vederea dirijării științifice a procesului de
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
delictul săvârșit, prevăzut de legea penală reprezintă o capacitate psihologică atât sub aspect intelectiv cât și volutiv (Dragomirescu, 1976, p. 71). În absența implicării conștientizate a celor două aspecte (intelectiv și volitiv) în plan psihologic ne aflăm în fața unei incapacități psihofizice, iar în plan juridic a unei iresponsabilități sau a lipsei de răspundere penală, ambele prevăzute în legea penală. Este evident că incapacitatea psihofizică se constată extrajudiciar. Investigația pentru stabilirea existenței sau inexistenței discernământului în momentul comiterii faptei prevăzută de legea
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
implicării conștientizate a celor două aspecte (intelectiv și volitiv) în plan psihologic ne aflăm în fața unei incapacități psihofizice, iar în plan juridic a unei iresponsabilități sau a lipsei de răspundere penală, ambele prevăzute în legea penală. Este evident că incapacitatea psihofizică se constată extrajudiciar. Investigația pentru stabilirea existenței sau inexistenței discernământului în momentul comiterii faptei prevăzută de legea penală și ca urmare stabilirea incapacității psihofizice semnifică lipsa discernământului. Lipsa discernământului înlătură caracterul penal al faptei cu semnificație de iresponsabilitate în comiterea
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
iresponsabilități sau a lipsei de răspundere penală, ambele prevăzute în legea penală. Este evident că incapacitatea psihofizică se constată extrajudiciar. Investigația pentru stabilirea existenței sau inexistenței discernământului în momentul comiterii faptei prevăzută de legea penală și ca urmare stabilirea incapacității psihofizice semnifică lipsa discernământului. Lipsa discernământului înlătură caracterul penal al faptei cu semnificație de iresponsabilitate în comiterea faptei. (Art. 48 Cod Penal, definește iresponsabilitatea: ,,nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă făptuitorul, în momentul săvârșirii faptei, fie din cauza alienației
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
mintale, fie din alte cauze, nu putea să-și dea seama de acțiunile sau inacțiunile sale, ori nu putea fi stăpân pe ele"). După cum se poate deduce, legiuitorul obligă specialiștii psiholog și psihiatru să stabilească post-actum discernământul prin diagnosticarea capacității psihofizice sub aspect intelectual și volutiv, a făptuitorului din timpul comiterii faptei. În urma analizei anterioare se ridică întrebarea inevitabilă: care sunt elementele caracteristice și diferențiatoare ale personalității infractorului în raport cu personalitatea unui neinfractor? Numeroase studii de specialitate (Voinea, 1999) au evidențiat unele
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
ca personalitate absolută și numai întrucât există un sens de evoluție a existenței umane către desăvârșirea personalității. Personalitatea energetică modelul ei ca ideal uman este posibilă prin acordul între energiile fizice și procesul personalizării, adică datorită unei finalități "de ordin psihofizic". Iar "această finalitate postulează ideea de Dumnezeu"77. Toate aceste concepte kantiene: lege morală, libertate, suflet nemuritor, virtute și fericire, Bine Suveran, Dumnezeu dau seama de unitatea de existență a omului, în sensul că nici unul nu are vreo noimă dacă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
socializată. Individul capătă dispoziții sufletești de la poporul în mijlocul căruia trăiește. "...un spirit oricât de extraordinar ar fi înzestrat nu poate crea fără să continue lanțul operelor de dinaintea lui"213, comentează Nicolae Bagdasar ideile lui C. Rădulescu-Motru privind relația individ-cultură. Forțele psihofizice sunt premise ale personalității energetice, dar aceasta se produce numai acolo unde există compatibilitate între dispozițiile individuale și cele ale poporului, prin mijlocirea idealului. Profesionistul ca și omul de vocație este "instrumentul" îndeplinirii scopurilor "naturale" ale societății. Idealul este mijlocul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalității energetice cuprinde ca notă a sa afirmarea continuității dintre cultură și individ și, prin aceasta, a celei dintre ideal (normativ) și condiționatul natural. La începutul evoluției personalității energetice, cultura și civilizația oferă idealul cu care se va confrunta "fondul psihofizic" al individului. Idealul nu are decât o funcție de orientare, iar aptitudinile din fondul psihofizic au un rol de substanță modificabilă. În cazul personalității energetice, exercițiul acestor aptitudini, reglat prin ideal, va crea o nouă formă de energie, nu împotriva naturii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
prin aceasta, a celei dintre ideal (normativ) și condiționatul natural. La începutul evoluției personalității energetice, cultura și civilizația oferă idealul cu care se va confrunta "fondul psihofizic" al individului. Idealul nu are decât o funcție de orientare, iar aptitudinile din fondul psihofizic au un rol de substanță modificabilă. În cazul personalității energetice, exercițiul acestor aptitudini, reglat prin ideal, va crea o nouă formă de energie, nu împotriva naturii, ci în continuarea ei. Sistemul de referință al personalității în general, al personalității energetice
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
realitatea post-naturală, supusă însă, ca și natura, principiului evoluției energiei și, de-sigur, ordinii de finalitate. În constituția personalității energetice în deosebire de celelalte forme (momente) ale personalizării energiei se lasă mai greu distinse, până la a fi total discernabile, fondul psihofizic și idealul. Pentru că acestea sunt contopite într-o structură personalizată omogenă, a cărei unitate trece în fața multiplicității constituenților săi. Sunt evidente însă operațiile logice pe care le presupune conceptul personalității energetice, așa încât numai pornind de la acesta putem recunoaște, în structura
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a cărei unitate trece în fața multiplicității constituenților săi. Sunt evidente însă operațiile logice pe care le presupune conceptul personalității energetice, așa încât numai pornind de la acesta putem recunoaște, în structura formei finale a energiei, și conținutul aptitudinal ca modelare a fondului psihofizic înnăscut și principiul ordonator al aptitudinilor specifice unei munci, anume idealul. Determinismul prin finalitate are o prezență suverană în realitatea personalității energetice. Ceea ce reglează acordul fondului psihofizic cu idealul în vederea formării aptitudinilor este activitatea cu finalitate, munca. C. Rădulescu-Motru face
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în structura formei finale a energiei, și conținutul aptitudinal ca modelare a fondului psihofizic înnăscut și principiul ordonator al aptitudinilor specifice unei munci, anume idealul. Determinismul prin finalitate are o prezență suverană în realitatea personalității energetice. Ceea ce reglează acordul fondului psihofizic cu idealul în vederea formării aptitudinilor este activitatea cu finalitate, munca. C. Rădulescu-Motru face din conceptul personalității energetice dovada absolută a ideii personalizării energiei. Doar această formă a personalității creează o nouă formă de energie, continuând natura, dar nu în sensul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]