1,100 matches
-
Labouvie) Teoria comportamentului problemă (Jessor și Jessor, 1977) Teoria comportamentului planificat (Ajzen) Teoria pseudo-maturității sau a dezvoltării precoce Newcomb reunește teoria pseudo-maturități și a dezvoltării precoce Teoria comportamentelor de risc ale adolescenților (Jessor și Jessor, 1993) Teoriile psihologice (Kaplan) Modelul psihopatologic al dezvoltării (Gantz) Modelul stilurilor de viață - (Olaio, A. apud Calafat și colab.) Modelul afectivității (Pandina) Teoria socializării primare (Oetting și colab.) Modelul ecologic (Bronfenbrenner) Teorii și modele parțiale sau bazate pe puține componente Teorii și modele evolutive sau bazate
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
explicarea tulburării la o cauză fundamental biologică și la ipoteza automedicației. Individul consumă substanțe pentru că, odată ce le-a descoperit, le-a încercat și a experimentat efectele pozitive își va soluționa problemele cu ajutorul lor, multe din aceste probleme fiind de natură psihopatologică, sau în care organismul necesită autoreglarea cu ajutorul substanțelor (Georgescu, D., Moldovan, A.M, Cicu, G., 2007, p. 24, apud Casas și colab., 1992). Modelul sănătății publice este un model de mare relevanță, derivat al acestuia este modelul convingerilor asupra stării
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
produc în aceste etape). Alături de importanța dată etapei pubertății, în care este implicat clar un factor de natură biologică, această teorie acordă, de asemenea, o mare importanță factorilor personali și sociali. Glantz (1992) propune explicarea abuzului de substanțe, prin modelul psihopatologic al dezvoltării, în privința etiologiei abuzului de droguri. Modelul acestui autor se bazează pe factorii de risc care s-au demonstrat a fi asociați cu etiologia abuzului de substanțe (factori neurologici și genetici, predispoziția la comportamente problemă, factori psihologici și psihopatologici
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
psihopatologic al dezvoltării, în privința etiologiei abuzului de droguri. Modelul acestui autor se bazează pe factorii de risc care s-au demonstrat a fi asociați cu etiologia abuzului de substanțe (factori neurologici și genetici, predispoziția la comportamente problemă, factori psihologici și psihopatologici, factori ambientali și sociali) și pe principiile de bază ale dezvoltării și ale psihopatologiei legate de dezvoltare. Acest model diferă de alte modele etiologice prin orientarea sa psihopatologică (referitoare la dezvoltare) și prin includerea în cadrul ei a antecedentelor primei copilării
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
substanțe (factori neurologici și genetici, predispoziția la comportamente problemă, factori psihologici și psihopatologici, factori ambientali și sociali) și pe principiile de bază ale dezvoltării și ale psihopatologiei legate de dezvoltare. Acest model diferă de alte modele etiologice prin orientarea sa psihopatologică (referitoare la dezvoltare) și prin includerea în cadrul ei a antecedentelor primei copilării. În perioada neonatală (0-3 luni) copii cu risc mare, conform ipotezei autorului, ar fi aceia care au un temperament cu următoarele caracteristici: * labilitate mărită și intensitate mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
comuna Tansa, în prezent necunoscut; loc de muncă: necunoscut Tata: vârstă: 31 ani; nivel de școlarizare: 12 clase domiciliul: București loc de muncă: necunoscut Frați / surori (număr, vârstă, nivel de școlarizare): nu are frați sau surori; Nu sunt cunoscute antecedentele psihopatologice ale familiei. Situația economică a familiei: este precara, părinții sunt despărțiți și sunt plecați în căutarea unui loc de munca; nu pot asigura o educație corespunzătoare copilului; bunica în grija căruia a rămas este foarte bolnavă și trăiește în condiții
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
Tata: vârstă: 40; nivel de școlarizare: 10 clase domiciliul: Iași loc de muncă: necunoscut Frați / surori (număr, vârstă, nivel de școlarizare): are un frate de 1 an și 5 luni și o soră de 15 ani; Nu sunt cunoscute antecedentele psihopatologice ale familiei. Situația economică a familiei: este precara, probleme socio-economice părinții sunt despărțiți, nu au loc de muncă; Observații asupra mediului familial, părinților și relațiilor intra familiale în special, relațiilor membrilor familiei cu copilul: deși mama este consumatoare de alcool
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
și la ipoteza automedicației. Astfel, individul consumă substanțe pentru că, odată ce a descoperit, a încercat și a experimentat efectele pozitive ale unei substanțe își va soluiționa problemele cu ajutorul acesteia, ținând cont de faptul că multe din aceste probleme sunt de natură psihopatologica, sau în care organismul se autoreglează cu ajutorul substanței. O mare relevanță pentru explicarea consumului de droguri, pentru tratament și pentru prevenire au cunoscut teoriile învățării care explică consumul ca fiind un fenomen ce se supune paradigmelor învățării: condiționarea clasică, operanta
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
importante cum ar fi căsătoria sau alegerea serviciului, sunt două etape de mare importată. Există întâmplări critice în viață, în urma cărora se face tranziția de la o etapă la alta; modalitatea de realizare va genera adecvarea sau nu a rezultatului. Modelul psihopatologic al dezvoltării) se bazează pe factorii de risc care s-au demonstrat a fi asociați cu etiologia abuzului de substanțe (factori neurologici și genetici, predispoziția la comportamente problemă, factori psihologici și psihopatologici, factori ambientali și sociali) și pe principiile de
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
va genera adecvarea sau nu a rezultatului. Modelul psihopatologic al dezvoltării) se bazează pe factorii de risc care s-au demonstrat a fi asociați cu etiologia abuzului de substanțe (factori neurologici și genetici, predispoziția la comportamente problemă, factori psihologici și psihopatologici, factori ambientali și sociali) și pe principiile de bază ale dezvoltării și ale psihopatologiei legate de dezvoltare. Acest model diferă de alte modele etiologice prin orientarea să psihopatologica referitoare la dezvoltare și prin includerea în cadrul ei a antecedențelor primei copilării
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
substanțe (factori neurologici și genetici, predispoziția la comportamente problemă, factori psihologici și psihopatologici, factori ambientali și sociali) și pe principiile de bază ale dezvoltării și ale psihopatologiei legate de dezvoltare. Acest model diferă de alte modele etiologice prin orientarea să psihopatologica referitoare la dezvoltare și prin includerea în cadrul ei a antecedențelor primei copilării. În perioada neonatală (0-3 luni) copiii cu risc mare, conform ipotezei autorului, ar fi cei care au un temperament cu următoarele caracteristici: labilitate mărită și intensitate a afectului
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
identității, presiunea alterității, polemologia sexelor, confruntarea dintre legea tatălui și legea mamei, degenerescența, se regăsesc surprinse în romanul din 1894. Capitolul al XIV-lea al cărții se deschide cu prezentarea unei familii compuse din ceea ce Otto Gross va numi "inferiorități psihopatologice"142. Unguroaica Reghina, servitoare la Radna, femeie voinică, frumoasă și în toată firea a rămas, după nașterea copilului ei, paralizată de o mână, strâmbă de gură și cam smintită, încât abia te mai puteai înțelege cu dânsa. Scriitorul notează cu
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Suicidul este legat de anxietate organică tulburare de dispozoție biogena,existentă În diverse boli mentale. Din perspectiva psihiatriei clinice ,suiciderea reprezintă o manifestare apărută la debutul afecțiunii psihice sau În cursul evoluției ei.Se cunoaște cu certitudine că există stări psihopatologice ce conferă subiectului o predispoziție mai mult sau mai putin accentuată de a trece la actul suicidar. Există dezechilibre caracteriale care favorizează tentativa.Impulsivul va avea motive futile ,va surprinde prin bruschețea actului.La paranoici vom găsi o hipersensibilitate morbidă
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
Încă o dată că alcoolul facilitează trecerea la actul agresiv prin starea excito-motorie pe care o induce ca urmare a afectării circumstanțiale sau permanente a sistemului nervos central, starea de alcoolizare prin ingestie ocazională permițând declanșarea MHA și În alte condiții psihopatologice decât cele din sindromul de dependență alcoolică. Din totalul cazurilor cu alcoolism asociat MHA, 48% din cazuri agresiunea este Îndreptată asupra membrilor familiei, actul de agresiune fiind motivate de făptuitor În 29 % din cazuri prin starea de alcoolizare din momentul
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
programului individualizat de tratament, scăderea autocontrolului se datorează următorilor factori: un nivel scăzut de educație, tulburări psihologice (comportament lipsit de instinct de conservare, ca în reacțiile de negare sau de revoltă prelungite) sau chiar a unor tulburări psihice de intensitate psihopatologică (bulimia, anorexia nervoasă, stări depresive), conflicte familiale sau profesionale de o mare importanță personală, dificultăți de concentrare și de înțelegere, capacitate scăzută de a se adapta la schimbările de viață, la evenimentele negative socio-profesionale (restructurări sau disponibilizări de personal etc
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
sintetizate ca fiind de 2 tipuri: a) cele care apar în relaționarea cu altul; b) cele ce privesc propria persoană. Pentru personalul medical, una din dificultățile majore în relația cu pacientul constă în capacitatea redusă de gestionare a stărilor psihologice/psihopatologice ale acestuia și de a-l înțelege (la nivelul credințelor, reprezentărilor și al motivațiilor personale), pentru că medicii nu înțeleg întotdeauna rezistențele emoționale în schimbarea deprinderilor și a comportamentelor pacienților. Încercând să rezolve problemele pacientului unii medici au atitudini directive, fără
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
o formă de agresiune și existența victimei drept consecință. Studiile efectuate au evidențiat o multitudine de aspecte care conduc la ideea că raportul agresor victima este complex. Astfel, se impune o analiză fină a mecanismelor și pârghiilor de ordin psihologic, psihopatologic și psihosocial, din cadrul structurii relației interpersonale. În prezent există o "victimologie de prim ordin", care studiază personalitatea victimei și o "victimologie secundară", care analizează aspectele materiale, financiare, fizice sau prejudiciile suferite de victime . ÎI. Repere generale ale victimologiei. Criteriile medicale
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
aici peroana lezata având rol atât de agresor cât ți de victimă; 7.Victime politice persoane care au de suferut datorită convingerilor lor politice, care nu sunt neapărat concretizate în acțiuni. IV. Stări de criză victimologică și asistența lor. Stările psihopatologice critice de criză exprimă stări reactive acute, mașcate, disimulate sau în alte expresii substitutive de trenanta durabilă, de etiologii și sures subiectivate în raportul lor față de sine și de ceilalți . Stările critice de risc îndreptățesc inițiativele de instituire a multiple
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
prezenta două aspecte: 1) agresivitatea constituțională, concretizată printr-un temperament impulsiv și violent, manifestat de regulă la structurile de tip epileptic sau paranoic, dar și la perverșii dezechilibrați și la mitomanii agresivi; 2) agresivitatea dobândită sau accidentală, consecința unor stări psihopatologice speciale cum ar fi: impregnare alcoolică, encefalopatii posttraumatice sau postinfecțioase, agresivitate din cursul evoluției unor psihoze endogene (schizofrenie, delirul halucinator cronic, delirul de persecuție, delirurile erotomaniace etc.) (Enăchescu, 1996). Forma cea mai frecventă, mai brutală și mai directă a agresivității
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
comportarea relativ constantă, în situații comune; gesturi uzuale, repetate zilnic, cu oarecare frecvență; un tot închegat de reacții, adeseori stereotipe, la solicitările mediului cotidian. Când mecanismele de adaptare ale personalității eșuează, comportamentul ia o formă de tip deviant sau chiar psihopatologic. Enăchescu (1996) grupează tulburările comportamentale în trei tipuri: a) tulburări comportamentale de tip sociopatic, caracterizate prin devianță, abateri de la normele de conduită socială, etică sau juridică, cu implicații asupra membrilor comunității sau instituțiilor sociale. În cadrul tulburărilor de tip sociopatic sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
conduită socială, etică sau juridică, cu implicații asupra membrilor comunității sau instituțiilor sociale. În cadrul tulburărilor de tip sociopatic sunt incluse: vagabondajul, cleptomania, piromania, mitomania, cazurile de dezorganizare familială sau de grup social, violul, vătămările corporale; b) tulburări comportamentale de tip psihopatologic - au un caracter morbid, datorându-se unei alterări primare a personalității, a stării de sănătate mintală. Acest tip de manifestări include următoarele aspecte: fugile patologice, perversiunile sexuale, tulburările de comportament din cadrul psihozelor, tulburările de comportament ale psihopaților, suicidul, acte criminale
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Acest tip de manifestări include următoarele aspecte: fugile patologice, perversiunile sexuale, tulburările de comportament din cadrul psihozelor, tulburările de comportament ale psihopaților, suicidul, acte criminale; c) tulburări de comportament de tip mixt - sunt acele forme în care coexistă atât o componentă psihopatologică, cât și una de ordin sociopatic. Manifestarea majoră este de tip sociopatic, dar se produce pe un teren psihopatologic latent, favorizant, pe care se grefează manifestări sociopatice. Formele tipice ale acestei categorii o reprezintă toxicomaniile și alcoolismul. Albu, Albu și
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ale psihopaților, suicidul, acte criminale; c) tulburări de comportament de tip mixt - sunt acele forme în care coexistă atât o componentă psihopatologică, cât și una de ordin sociopatic. Manifestarea majoră este de tip sociopatic, dar se produce pe un teren psihopatologic latent, favorizant, pe care se grefează manifestări sociopatice. Formele tipice ale acestei categorii o reprezintă toxicomaniile și alcoolismul. Albu, Albu și Petcu (2001) consideră că, la adolescență, comportamentul este elementul central al formării personalității. Procesul de creștere, dezvoltare și socializare
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și prin muncă, integrarea profesională și socială a acestuia. A patra teză: pe lângă deficiențele motoare grave, deficiențele mintale asociate fac din copil un deficient complex; există o serie de tulburări minore, de tip instrumental, care sunt bine reprezentate în tabloul psihopatologic al deficiențelor mintale ușoare; dintre aceste tulburări amintim: retardul motor simplu; tulburări motrice care afectează calitatea și stilul gestului; dificultăți de stabilire a dominantei cerebrale; tulburări praxice referitoare la execuția actelor intenționale complexe. A cincea teză: prin ameliorarea motricității se
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
nelobulate și asimetrice. Membrele superioare prezintă mâini mici, scurte, late, cu degetele divergente, policele și auricularul sunt mai scurte. Membrele inferioare sunt mai scurte, cu degete mici, halucele este divergent, fiind separat de celelalte degete printr-un spațiu larg. Tabloul psihopatologic este dominat de deficiența mintală, atingând un grad variabil, de la forme ușoare la forme severe și profunde. Dezvoltarea psihomotoare pe etape este întârziată, are dificultăți la învățarea scrisului, iar desenul este rudimentar și inestetic. Gesticulația este mulți ani principalul mijloc
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]