1,094 matches
-
și științele umane; b) concepția psihiatrică ce provine dinspre medicina generală, somato-biologică. Ambele concepții reprezintă două modalități de a înțelege omul. Psihiatria vede în om un organism biologic, fizico-chimic, un sistem de funcții de ordin organic, legate prin procese naturale. Psihopatologia vede în om o ființă personală a cărei viață reprezintă o continuitate istorică, o „existență în timp”. Rezultă din acestea că avem de-a face cu două domenii distincte, în ceea ce privește „atitudinea” față de obiectul cunoașterii. Psihiatria clinică consideră omul din punct
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de o „lipsă”, fapt care aduce în discuție două aspecte: a) aspectul transversal al vieții psihice, în sensul de înțelegere statică sau fenomenologică; b) aspectul longitudinal al vieții psihice, în sensul de înțelegeri genetice sau înțelegere a unei „psihopatologii comprehensive”. Psihopatologia ca domeniu al științelor umane este o „antropologie clinică” ce privește fenomenul psihic morbid. Obiectul ei este ființa umană ca „persoană diferită” în raport cu normalitatea psihică a celorlalte persoane. Nebunia sau starea de alienație mintală este considerată ca un „accident” psihobiologic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ființa umană ca „persoană diferită” în raport cu normalitatea psihică a celorlalte persoane. Nebunia sau starea de alienație mintală este considerată ca un „accident” psihobiologic al persoanei respective, iar din punct de vedere existențial, ca o „posibilitate ontologică”. Din aceste considerente metoda psihopatologiei nu va mai fi „observația clinică”, cum este în cazul psihiatriei, ci o reflecție de ordin filozofic asupra naturii ființei umane aflată în stare de suferință psihică. Se diferențiază, astfel două direcții metodologice: a) cunoașterea științifică de factură epistemologică, în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihiatriei, ci o reflecție de ordin filozofic asupra naturii ființei umane aflată în stare de suferință psihică. Se diferențiază, astfel două direcții metodologice: a) cunoașterea științifică de factură epistemologică, în cazul psihiatriei; b) înțelegerea filozofică de factură hermeneutică, în cazul psihopatologiei. Ajunși la acest punct de demarcație al celor două aspecte metodologice, observăm că avem de-a face cu două câmpuri de cunoaștere științifică; acestea, deși se constituie în domenii net individualizate, sunt de fapt, la originea lor, două „atitudini” raportate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
individualizate, sunt de fapt, la originea lor, două „atitudini” raportate la același obiect reprezentat prin viața psihică a persoanei umane. Acestea sunt următoarele: a) psihiatria reprezentând câmpul medico-biologic, clinico-medical, având în centrul ei bolnavul psihic privit prin intermediul raționamentului diagnostic; b) psihopatologia, reprezentând câmpul antropologic, de înțelegere filozofică a fenomenului psihic morbid, prin intermediul unui act de hermeneutică. Deși distincte între ele, dar legate prin același „obiect” de cunoaștere comun, cele două domenii științifice se diferențiază între ele, în primul rând prin „atitudinea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
hermeneutică. Deși distincte între ele, dar legate prin același „obiect” de cunoaștere comun, cele două domenii științifice se diferențiază între ele, în primul rând prin „atitudinea” metodologică față de obiectul cunoașterii, așa cum se vede mai jos: fig. p. ms. 30 Domeniul psihopatologiei (Științele umane - filozofia) Domeniul psihiatriei (Științele naturii - medicina) Reflecția filozofică Observația clinică PERSOANA UMANĂ Hermeneutica sensului fenomenului psihic morbid Diagnosticul clinic al bolii psihice Delimitarea obiectului în „două părți”, una de competența psihopatologiei, iar cealaltă de competența psihiatriei, este pur
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mai jos: fig. p. ms. 30 Domeniul psihopatologiei (Științele umane - filozofia) Domeniul psihiatriei (Științele naturii - medicina) Reflecția filozofică Observația clinică PERSOANA UMANĂ Hermeneutica sensului fenomenului psihic morbid Diagnosticul clinic al bolii psihice Delimitarea obiectului în „două părți”, una de competența psihopatologiei, iar cealaltă de competența psihiatriei, este pur metodologică. Linia care „desparte” obiectul delimitează granița dintre cele două atitudini metodologice: atitudinea reflexiv-filozofică specifică psihopatologiei și atitudinea clinico-medicală specifică psihiatriei. Esența obiectului este fixată avându-se ca punct de plecare al demersului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sensului fenomenului psihic morbid Diagnosticul clinic al bolii psihice Delimitarea obiectului în „două părți”, una de competența psihopatologiei, iar cealaltă de competența psihiatriei, este pur metodologică. Linia care „desparte” obiectul delimitează granița dintre cele două atitudini metodologice: atitudinea reflexiv-filozofică specifică psihopatologiei și atitudinea clinico-medicală specifică psihiatriei. Esența obiectului este fixată avându-se ca punct de plecare al demersului metodologic „suferința psihică” a persoanei umane. Aceasta este unică și comună ambelor domenii. De aici însă începe separația atitudinilor metodologice care vor conduce
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Esența obiectului este fixată avându-se ca punct de plecare al demersului metodologic „suferința psihică” a persoanei umane. Aceasta este unică și comună ambelor domenii. De aici însă începe separația atitudinilor metodologice care vor conduce, pe de o parte către psihopatologie, iar pe de altă parte către psihiatrie, ca „operații mintale” de interpretare. Să urmărim în continuare fiecare dintre aceste două direcții. În cazul psihiatriei suferința psihică este percepută prin intermediul observației clinice, sub formă de „simptome”. Simptomele reprezintă materialul din care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
formei clinice a bolii psihice pentru a se putea institui un tratament medical adecvat necesar restabilirii echilibrului psihic al bolnavului respectiv. Actul medical este un tip de raționament cauzal privind relația dintre factorii etiologici (cauză) și boală (efect). În cazul psihopatologiei, suferința psihică este considerată în mod diferit, așa cum rezultă aceasta din ascultarea de către psihopatolog a istoriei psiho-biografice a persoanei respective. Relatarea bolnavului sau enunțul bolii acestuia se va constitui într-un discurs sau într-un context narativ specific, reprezentând imaginea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sfera psihiatriei. Printr-un raționament analitic, de ordonare și clarificare, contextul narativ va fi raportat la un anumit „registru ontologic” al persoanei respective, ceea ce va corespunde, în cazul psihiatriei cu „boala psihică”. Locul diagnosticului din psihiatrie este luat, în cazul psihopatologiei de interpretare hermeneutică a sensului „nebuniei”, respectiv a fenomenului psihic morbid. Prin analiza hermeneutică a contextului narativ al bolnavului se realizează de fapt o descifrare a semnificației alteralității psihice, care este starea de „suferință” de la care s-a plecat inițial
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
alienare mintală, așa cum se poate vedea mai jos: fig. p. ms. 31 Reflecția filozofică Enunț Suferința resimțită de bolnav Simptom Observația clinică Hermeneutica nebuniei Discursul narativ Tabloul clinic Diagnosticul bolii Imagine antropologică Registrul modelului ontologic Boala psihică Tratamentul medical Domeniul psihopatologiei Semnificația suferinței bolnavului percepută și înțeleasă de medic sau de psiholog Domeniul psihiatriei Din schema de mai sus se desprinde faptul că, deși net individualizate, psihiatria și psihopatologia se află într-un permanent „dialog” reciproc, prin care se completează între
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Diagnosticul bolii Imagine antropologică Registrul modelului ontologic Boala psihică Tratamentul medical Domeniul psihopatologiei Semnificația suferinței bolnavului percepută și înțeleasă de medic sau de psiholog Domeniul psihiatriei Din schema de mai sus se desprinde faptul că, deși net individualizate, psihiatria și psihopatologia se află într-un permanent „dialog” reciproc, prin care se completează între ele. Pentru K. Jaspers, psihopatologia rămâne știința fenomenelor sufletești anormale și bolnave, întrucât, așa cum vom vedea mai departe în capitolele următoare, se poate vorbi despre o psihopatologie clinică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și înțeleasă de medic sau de psiholog Domeniul psihiatriei Din schema de mai sus se desprinde faptul că, deși net individualizate, psihiatria și psihopatologia se află într-un permanent „dialog” reciproc, prin care se completează între ele. Pentru K. Jaspers, psihopatologia rămâne știința fenomenelor sufletești anormale și bolnave, întrucât, așa cum vom vedea mai departe în capitolele următoare, se poate vorbi despre o psihopatologie clinică și nosologică ce analizează semnificațiile diferitelor tipuri de boli psihice. În sensul acesta, scopurile urmărite de psihopatologie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și psihopatologia se află într-un permanent „dialog” reciproc, prin care se completează între ele. Pentru K. Jaspers, psihopatologia rămâne știința fenomenelor sufletești anormale și bolnave, întrucât, așa cum vom vedea mai departe în capitolele următoare, se poate vorbi despre o psihopatologie clinică și nosologică ce analizează semnificațiile diferitelor tipuri de boli psihice. În sensul acesta, scopurile urmărite de psihopatologie, după K. Jaspers sunt următoarele: a) analizează viața psihică anormală ca realitate a persoanei; b) reprezintă studiul mijloacelor de expresie ale acesteia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihopatologia rămâne știința fenomenelor sufletești anormale și bolnave, întrucât, așa cum vom vedea mai departe în capitolele următoare, se poate vorbi despre o psihopatologie clinică și nosologică ce analizează semnificațiile diferitelor tipuri de boli psihice. În sensul acesta, scopurile urmărite de psihopatologie, după K. Jaspers sunt următoarele: a) analizează viața psihică anormală ca realitate a persoanei; b) reprezintă studiul mijloacelor de expresie ale acesteia; c) urmărește cauzele tulburărilor psihice; d) explică dinamica fenomenului psihic morbid; e) interpretează formele de anomalie psihică. Trebuie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
analizează viața psihică anormală ca realitate a persoanei; b) reprezintă studiul mijloacelor de expresie ale acesteia; c) urmărește cauzele tulburărilor psihice; d) explică dinamica fenomenului psihic morbid; e) interpretează formele de anomalie psihică. Trebuie însă precizat faptul că în cazul psihopatologiei nu se face o separație între fenomenul psihic morbid și persoana bolnavului psihic. Acestea constituie un ansamblu unic, care, după E. Minkowski, se caracterizează prin următoarele aspecte: a) ruperea dialogului uman; b) ruperea contactului vital cu realitatea; c) aspectul dramatic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vieții; f) schimbarea naturii umane, în sensul că „a fi bolnav” înseamnă „a fi diferit”; g) modificarea calitativă a personalității prin prezența fenomenelor psihice morbide în componența acesteia. Din cele expuse mai sus se poate vedea că în sfera obiectului psihopatologiei se diferențiază câteva aspecte particulare, diferite de cele ale psihiatriei clinice. Referindu-se la aceste particularități care interesează obiectul psihopatologiei, K. Jaspers a preferat să le considere ca „teme de studiu”. Pentru K. Jaspers, scopul psihopatologiei este de a cunoaște
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prin prezența fenomenelor psihice morbide în componența acesteia. Din cele expuse mai sus se poate vedea că în sfera obiectului psihopatologiei se diferențiază câteva aspecte particulare, diferite de cele ale psihiatriei clinice. Referindu-se la aceste particularități care interesează obiectul psihopatologiei, K. Jaspers a preferat să le considere ca „teme de studiu”. Pentru K. Jaspers, scopul psihopatologiei este de a cunoaște viața psihică anormală în realitatea sa, mijloacele de expresie ale acesteia, raporturile sale de ansamblu și cauzele sale multiple. Situându
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
că în sfera obiectului psihopatologiei se diferențiază câteva aspecte particulare, diferite de cele ale psihiatriei clinice. Referindu-se la aceste particularități care interesează obiectul psihopatologiei, K. Jaspers a preferat să le considere ca „teme de studiu”. Pentru K. Jaspers, scopul psihopatologiei este de a cunoaște viața psihică anormală în realitatea sa, mijloacele de expresie ale acesteia, raporturile sale de ansamblu și cauzele sale multiple. Situându-se pe această poziție care construiește o psihopatologie plecând de la datele oferite de psihiatria clinică, K.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca „teme de studiu”. Pentru K. Jaspers, scopul psihopatologiei este de a cunoaște viața psihică anormală în realitatea sa, mijloacele de expresie ale acesteia, raporturile sale de ansamblu și cauzele sale multiple. Situându-se pe această poziție care construiește o psihopatologie plecând de la datele oferite de psihiatria clinică, K. Jaspers izolează următoarele aspecte tematice ale psihopatologiei: 1) calitățile subiective ale sufletului trăite în mod real (fenomenologia); 2) simptomele obiective, operațiile și fenomenele fiziologice auxiliare; 3) expresia sufletului, în sensul de fenomen
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
anormală în realitatea sa, mijloacele de expresie ale acesteia, raporturile sale de ansamblu și cauzele sale multiple. Situându-se pe această poziție care construiește o psihopatologie plecând de la datele oferite de psihiatria clinică, K. Jaspers izolează următoarele aspecte tematice ale psihopatologiei: 1) calitățile subiective ale sufletului trăite în mod real (fenomenologia); 2) simptomele obiective, operațiile și fenomenele fiziologice auxiliare; 3) expresia sufletului, în sensul de fenomen atât de obiect, cât și subiectiv; 4) raporturile de ansamblu ale vieții psihice; 5) raporturile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
raporturile de ansamblu ale vieții psihice; 5) raporturile de comprehensiune; 6) raporturile de cauzalitate; 7) modurile și sensul reprezentărilor teoretice; 8) inteligența și personalitatea. Ulterior, reluând problema, și sintetizând „temele” de mai sus, K. Jaspers preferă să vorbească în sfera psihopatologiei despre „fenomenele psihice individuale” care concentrează „tematica obiectului psihopatologiei”. Acestea sunt următoarele: 1) Experiențele vieții trăite. Fenomenele subiective ale vieții psihice morbide, reprezentând „psihopatologia fenomenologică” (tulburări de conștiință, halucinații, afecte, tulburări de gândire). 2) Performanțele psihice ca performanțe obiective ale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
comprehensiune; 6) raporturile de cauzalitate; 7) modurile și sensul reprezentărilor teoretice; 8) inteligența și personalitatea. Ulterior, reluând problema, și sintetizând „temele” de mai sus, K. Jaspers preferă să vorbească în sfera psihopatologiei despre „fenomenele psihice individuale” care concentrează „tematica obiectului psihopatologiei”. Acestea sunt următoarele: 1) Experiențele vieții trăite. Fenomenele subiective ale vieții psihice morbide, reprezentând „psihopatologia fenomenologică” (tulburări de conștiință, halucinații, afecte, tulburări de gândire). 2) Performanțele psihice ca performanțe obiective ale vieții psihice (apercepția, memoria, activitatea, inteligența). Acestea sunt în raport cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Ulterior, reluând problema, și sintetizând „temele” de mai sus, K. Jaspers preferă să vorbească în sfera psihopatologiei despre „fenomenele psihice individuale” care concentrează „tematica obiectului psihopatologiei”. Acestea sunt următoarele: 1) Experiențele vieții trăite. Fenomenele subiective ale vieții psihice morbide, reprezentând „psihopatologia fenomenologică” (tulburări de conștiință, halucinații, afecte, tulburări de gândire). 2) Performanțele psihice ca performanțe obiective ale vieții psihice (apercepția, memoria, activitatea, inteligența). Acestea sunt în raport cu „psihologia formei” (Gestaltpsychologie). 3) Componenta somatică a evenimentelor psihice, în care sunt incluse componentele și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]