1,093 matches
-
familiale nu dispune de mecanisme alternative compensatorii de a face față la tensiune și conflict. Fără a intra În domeniul psihopatologiei, trebuie menționat că problema violenței În cazul tulburărilor psihice prezintă anumite caracteristici diferențiate În patologia psihiatrică. Totuși În abordarea psihopatologiei și violenței este necesar a se sublinia că violența nu aparține În exclusivitate psihiatriei, iar examinarea persoanelor violente relevă un diagnostic psihiatric În proporție redusă. Abordarea aspectelor privitoare la dinamica psihologică individuală, intrași interpersonală, familială și socială a violenței relevă
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
consultații prenatale, În cadrul cărora informația și formația reprezintă aspectele esențiale ale unui proces continuu de educație. Modalitățile complexe de abordare a violenței impun atenției determinismul variat și multifactorial a cărui epuizare exhaustivă nu este posibilă sub raportul secvențial al psihologiei, psihopatologiei, antropologiei sau sociologiei. Interacțiunea permanentă a unor factori intrapersonali, interpersonali, familiali și sociali, care pot interveni În orice moment al evoluției individului prin dualitatea toleranță/acceptare sau incitare către violență și nonacceptarea ei, developează rezonanțe și interferențe psiho-sociomedicale În complexitatea
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
de informație. Contaminarea psihologică în mass-media, practica clinică și juridică. Cluj-Napoca: Editura Dacia. David, D. (2002). An interview with Donald Meichenbaum; Romanian Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapy, 1, 71-86. David, D. (2003). Castele de nisip: Știință și pseudoștiință în psihopatologie. Editura Tritonic: București, Cluj-Napoca. David, D. (2003a). Rational Emotive Behavior Therapy (REBT); The view of a cognitive psychologist. În W. Dryden (Ed.), Theoretical developments in REBT. London: Brunner/Routledge. David, D. (2003b). Cognitive-behavioral therapy in search of itself. European Cognitive
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
Omul trebuie să reușească să fie cel mai bun în tot ceea ce face Ce măsoară DAS? Cei 40 de itemi ai fiecărei variante (A și B) sunt formulați ca afirmații care stau, în general, la baza gândirii idiosincratice implicate în psihopatologie. Spre exemplu, itemul 11 din forma B - „Ar trebui să fiu în stare să fiu pe placul tuturor” - este evaluat pe o scală Likert de la 1 la 7, unde: 1 = sunt cu totul de acord 2 = sunt în mare măsură
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
unul dintre tratamente se dovedește ineficient, este logic să se încerce folosirea unei alte abordări terapeutice, chiar dacă aceasta nu a fost încă evaluată într-un studiu controlat. În consecință, secvența care trebuie urmată de către un profesionist care promovează știința în psihopatologie în alegerea tratamentului pentru un pacient anume este: tratamente validate științific atât sub aspectul eficienței, cât și sub aspectul validității teoriei; dacă ele nu există, atunci se utilizează tratamente validate științific sub aspectul eficienței; dacă ele nu există, atunci se
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
CONSILIERE PSIHOLOGICĂ (accesibilă doar psihologilor și celor asimilați) (1) Practică de consiliere psihologică supervizată (pe parcursul a doi-trei ani; minimum 500 de ore) a. Supervizarea directă va viza minimum 10 pacienți/clienți, din patru forme diferite de patologie/probleme psihologice (exclusiv psihopatologie), incluzând copii/adolescenți și adulți. În două dintre cele 10 cazuri se abordează probleme legate de optimizare și dezvoltare personală, iar într-un caz, probleme de cuplu/familie/terapie de grup. Toate ședințele desfășurate de cursant în cadrul programului de formare
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
și cursant). Colaboratorii APCCR pot fi scutiți de taxă. PSIHOTERAPIE (1) Practică de psihoterapie supervizată (pe parcursul a trei-patru ani; minimum 600 de ore) Supervizarea directă va viza minimum 12 pacienți/clienți, din patru forme diferite de patologie/probleme psihologice (inclusiv psihopatologie), incluzând copii/adolescenți și adulți. În două dintre cele 12 cazuri se abordează probleme legate de optimizare și dezvoltare personală, iar într-un caz, probleme de cuplu/familie/terapie de grup. Toate ședințele desfășurate de cursant în cadrul programului de formare
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
audio; supervizorii alocați cursantului (și președintele Comisiei Profesionale sau cei desemnați de acesta) având acces și putând verifica randomizat orice înregistrare. Cursantul este puternic încurajat să utilizeze casete audio în temele/prescripțiile cognitiv-comportamentale pentru acasă date pacientului/clientului. În cazul psihopatologiei, primele cazuri vor viza o patologie ușoară, urmând ca doar ultimele cazuri să includă patologie severă (de exemplu, tulburări de personalitate, tulburare bipolară etc.). Cursantul este obligat să recomande (și să se asigure că este făcut) un examen medical pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
ca doar ultimele cazuri să includă patologie severă (de exemplu, tulburări de personalitate, tulburare bipolară etc.). Cursantul este obligat să recomande (și să se asigure că este făcut) un examen medical pentru a se exclude condițiile medicale ale problemelor psihologice/psihopatologiei pacientului/clientului. Dacă în urma acestui examen se recomandă tratament medical, atunci tratamentul psihologic se va face fără a afecta tratamentul medical. Cursantul răspunde profesional pentru implementarea acestor indicații. Fiecare cursant va avea doi supervizori diferiți, dintre care unul este răspunzător
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
artă românească și universală; filozofie românească și universală (incluzând filozofia orientală); istoria României și istoria universală. Modulul 4 David, D. (ed.). Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies, ASCR Press, Cluj-Napoca. David, D. (2003), Castele de nisip. Știință și pseudoștiință în psihopatologie, Tritonic, Cluj Napoca. Journal of Cognitive Psychotherapy: An Intenational Quarterly, 12(1), 1998, numărul special dedicat supervizării în psihoterapiile cognitive și comportamentale. Bibliografie obligatorie pentru Modulele 3 (Partea B) și 4 Bibliografia obligatorie este afișată pe situl Instituției Formatoare, HYPERLINK "http
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
și profesională. Se știe că la șoareci cu cât testiculele sunt mai mari, cu atât creierul este mai mic1. Cu toate că acest lucru nu a fost demonstrat la ființa umană, rămâne valabil faptul că bărbații foarte bine făcuți au adesea o psihopatologie asociată. 1. Teoria țesutului bogat sau scump. Creșterea mărimii creierului (care este organul cu funcționarea cea mai costisitoare pe plan metabolic) este însoțită de modificări compensatorii ale altor organe costisitoare. Iar țesutul testicular reprezintă de asemenea o investiție metabolică apreciabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
Psihologiei, Mihai-Iosif Mihai • Lexic de psihanaliză, Frédéric de Scitivaux • Memoria autobiografică, Ticu Constantin • Negocierea și medierea perspective psihologice, Ștefan Boncu • O psihologie a educației, Gabriel Albu • Procese interpersonale, Ștefan Boncu • Psihologia socială a organizațiilor, Claude Louche • Psihologie politică, Laurențiu Maricuțoiu • Psihopatologie și psihologie clinică (vol. 1), Camelia Dindelegan • Psihosociologia comunităților virtuale religioase, Zenobia Niculiță • Psihosociologia comportamentului deviant, Maria Nicoleta Turliuc • Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ-educative, Gabriel Albu • Universul psihic, Ștefan Lupașcu În curs de apariție Psihopatologie și psihologie clinică
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
politică, Laurențiu Maricuțoiu • Psihopatologie și psihologie clinică (vol. 1), Camelia Dindelegan • Psihosociologia comunităților virtuale religioase, Zenobia Niculiță • Psihosociologia comportamentului deviant, Maria Nicoleta Turliuc • Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ-educative, Gabriel Albu • Universul psihic, Ștefan Lupașcu În curs de apariție Psihopatologie și psihologie clinică (vol. 2), Camelia Dindelegan 1 Profesorul Nicolae Georgescu se bazează pe articolul publicat de către Marcel Dumitru Ciucă în 2002, Documentar Eminescu. Profesor la Școala Comercială din Iași (1884-1885), în "Semnele timpului", nr. 3-5, pp. I-XXX 1
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
este întîlnirea unei Națiuni cu poporul ei." Cartea prezentată: Istoria populației franceze, sub coordonarea lui Jacques Dupaquier. (3) "Dreptul, istoria, literatura și experiența clinică sînt decorul acestui prim eseu psihanalitic care redă un tablou al moștenirii." Cartea prezentată: Moștenirea și psihopatologia ei, de Eric Toubiana. (4) "Moștenirea este o trecere, ea se află la răscrucea vieților. Este un schimb și un rit. Un mănunchi de obiceiuri, de tradiții. Este oglinda moravurilor." Cartea prezentată: Moștenirea, de Anne Gotman. (5) "Această carte nu
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Opere, vol. III-IV, Ed. Științifică, București, 1994-1996. 3. Laplanche, Jean; Pontalis, J.-B., Vocabularul psihanalizei, Humanitas, București, 1994. 4. Sillamy, Norbert, Dicționar de psihologie, Univers Enciclopedic, București, 1996. Introduceretc "Introducere" Lucrarea de față este consacrată unuia dintre conceptele-cheie ale psihanalizei, psihopatologiei și psihologiei clinice. Descris în primele studii ale lui Freud dedicate nevrozelor - mai precis, psihonevrozelor de apărare -, conceptul mecanism de apărare își datorează celebritatea, în bună parte, Annei Freud, care-i va consacra cel dintâi studiu monografic. Ajuns deja la
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
găsesc acum noi aplicații în practica clinică, servind drept indicatori ai funcționării psihicului la pacienții în curs de psihoterapie sau ca indici diagnostici și de evoluție în cazul tulburărilor psihopatologice. Utilizarea mecanismelor de apărare depășește însă tot mai mult câmpul psihopatologiei, devenind curentă în domenii ca prevenția și educația sanitară, medicina tulburărilor fizice sau selecția profesională. În al doilea rând, apar și se dezvoltă trei direcții de studiu privind ontogeneza și evoluția în cursul ciclului de viață a mecanismelor de apărare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
parte a lucrării de față. În al treilea rând, abordările utilizate în studierea mecanismelor de apărare se diversifică. Într-o primă perioadă, mecanismele de apărare au fost ignorate, nu fără o anume aroganță, din cauza unei purificări naționale operate în contextul psihopatologiei ateoretice și al exceselor revoluției cognitive. La vremea respectivă, s-a făcut auzită o atenționare ce avea să se dovedească un avertisment premonitoriu: „Nu aruncați o dată cu apa din cadă și bebelușul psihanalizei”. Evenimentele ulterioare au arătat, într-adevăr, că noțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
22) Dedublarea eului (21) Denegarea (13) Deplasarea (19) Evitarea (24)13 Forcluderea (15) Formațiunea de compromis (4) Formațiunea reacțională (2) Formațiunea substitutivă (3) Formarea de simptom (5) • Un moment important în recunoașterea poziției centrale ocupate de mecanismele de apărare în psihopatologie este marcat de cuprinderea lor în manualul Asociației Americane de Psihiatrie (AAP), Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM)*. Includerea în acest manual a mecanismelor de apărare constituie o schimbare de direcție pentru AAP, care concepuse DSM ca pe
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
că, de pildă, încrederea în omnipotența doctorului reprezintă o modalitate de a face față unei boli fizice grave. Aceste apărări pot fi însă utilizate într-o manieră neadaptată de către persoanele cu unele dificultăți cronice în a stabili relații mature. În psihopatologie, stilul defensiv se asociază cu tulburările de personalitate de tip narcisic și de limită (Kernberg, 1967). Factorul 3 este răspunzător de 9% din varianța totală. Itemii saturați din cadrul acestui factor au fost concepuți în scopul testării formațiunii reacționale și a
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
susțin identificarea și ajută la rezolvarea problematicii aculturației, încercând să unifice și să integreze cei doi termeni ai clivajului identității aculturate. Gounongbé descrie mai multe mecanisme de control pe care le pune în legătură cu unele dintre mecanismele de apărare cunoscute în psihopatologie. Astfel, el stabilește corespondențe între: - scotomizarea și negarea atitudinii ostile față de negri / refuzul și anularea; - iertarea, fraternizarea și metisajul / formația de compromis și negarea realității; - denunțarea, denigrarea și demistificarea / proiecția; - idealizarea metropolei / identificarea cu agresorul; - procesul / reparația. Originalitatea acestui demers
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
pacientului pe perioada terapiei și permit măsurarea rezultatelor. O altă problemă analizată în cadrul studiului-pilot menționat este aceea a relației dintre mecanismele de apărare și alte variabile: motivații (dorințe și temeri), conflicte, alianță terapeutică și rezultate evaluate prin alte măsurători specifice psihopatologiei. Acest studiu va permite găsirea unui răspuns - fie și parțial - la o serie de întrebări fundamentale: - Prezența unor apărări mai mature la începutul terapiei favorizează, oare, formarea și menținerea la pacient a unei alianțe terapeutice? - În ce măsură se modifică funcționarea defensivă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
dintre aceste diverse mecanisme. O abordare integrativă ar putea conduce la o nouă teorie a adaptării, care să permită o viziune globală asupra funcționării psihicului. Diversitatea mecanismelor de adaptare face totuși indispensabilă - ca și în cazul unei abordări integrative în psihopatologie (Ionescu, 1995) - o reflecție epistemologică pe această temă. PARTEA A DOUA TC "PARTEA A DOUA " Douăzeci și nouă de mecanisme de apăraretc "Douăzeci și nouă de mecanisme de apărare" Atc "A" Activismtc "Activism" Definițietc "Definiție" Gestionarea conflictelor psihice sau a
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
respectiv, a vărsat o lacrimă pe care a justificat-o atribuind-o unei alergii. Izolarea afectului se sprijină aici pe mecanismul clivajului. Semnificația pentru patologietc "Semnificația pentru patologie" Un clivaj excesiv sau rigid poate fi reperat în prezent în ansamblul psihopatologiei, fie că este vorba despre perversiune, nevroză sau psihoză. Clivajul reprezintă mobilizarea defensivă prin excelență în cazul funcționării perverse și protejează subiectul, într-un mod relativ eficient, în fața angoasei de castrare. K. Abraham (1912/1973) descrie în această privință o
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
subiectul recunoaște în celălalt o trăsătură proprie acestuia, pe care și-o apropriază, întrucât îi lipsea. Widlöcher (1971-1972) vorbește, în această privință, despre „proiecție identificatoare”. Aceste identificări se află la baza construcției oedipiene. Semnificații pentru patologietc "Semnificații pentru patologie" Întreaga psihopatologie se bazează, mai mult sau mai puțin, pe proiecție (Sami-Ali, 1970), în sensul că diferite problematici se cristalizează anume în jurul unui exces sau al unei carențe a acestui mecanism. Dacă ne referim acum la clinica adultului, este lesne de înțeles
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Freud (1932/1987) afirmă cu tărie acest lucru: „Nu există om care să fie ferit de refulare”, iar acest mecanism înregistrează numeroase reușite în domeniul sănătății, chiar dacă nu este întotdeauna inofensiv (1924c/1974). Multe exemple găsim în lucrarea lui Freud Psihopatologia vieții cotidiene (1901/1973). Ar fi deci o eroare să punem refularea exclusiv pe seama istericilor. Potrivit lui Freud, „nimeni nu scapă de refulare” (1940/1967), iar în viața curentă, chiar și adultul normal practică politica struțului pentru a evita lucrurile neplăcute
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]