532 matches
-
servicii corespunzătoare; să inițieze, să susțină și să dezvolte servicii sociale centrate pe persoana cu handicap; să asigure personalul de specialitate în sistemul de protecție a persoanelor cu handicap: asistenți sociali, psihologi, instructori de ergoterapie, kinetoterapeuți, pedagogi de recuperare, logopezi, psihopedagogi, cadre didactice de sprijin, educatori specializați, medici psihiatri, medici dentiști, infirmieri; să implice familia copilului cu handicap; să asigure instruirea personalului care își desfășoară activitatea în sistemul de protecție a persoanelor cu handicap, a asistenților personali și a asistenților personali
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Particularități ale stilurilor de predare și învățare la elevii cu deficiențe de auz profesor psihopedagog Ioana Șerban Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca 1.1 Abordări ale stilurilor de învățare la elevii auzitori Există trei tipuri de abordări ale stilului de învățare, care au fost frecvent raportate în literatura de specialitate: tipurile psihologice, abordările cognitive
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
pe care specialiștii le-au determinat pentru vârsta cuprinsă între 13/14 ani și 18/19 ani (după unele surse, ajungând chiar la 24 de ani, perioada dintre 19-24 ani fiind numită adolescența prelungită). Specific adolescenților le sunt evidențiate, de către psihopedagogi, „toanele” lor, impulsivitatea, atitudinile rebele, nesiguranța, obiceiurile „nesănătoase”, discuțiile contradictorii, anxietatea, crizele, manifestarea individualității, practic o serie largă de schimbări din punct de vedere psihic. Alți specialiști, privesc adolescența ca perioada „elanurilor îndrăznețe”, a integrării sociale, a dezvoltării viitorului adult
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
Metode activ-participative folosite în predarea matematicii elevului deficient de auz Prof. Daniela Sima Prof. psihopedagog Ana Staicu Școala pentru Hipoacuzici București Politica de consiliere a excluziunii sociale trebuie să aibă ca fundament inovația socială, adică „ soluții mai eficiente, eficace și mai sustenabile decât soluțiile existente și pentru care valoarea creată este crescută în mod principal
Metode activ-participative folosite ?n predarea matematicii elevului deficient de auz by Daniela Sima () [Corola-publishinghouse/Science/84057_a_85382]
-
de vârstă. Un răspuns care să sintetizeze cele prezentate mai sus poate fi faptul că poveștile terapeutice reprezintă o posibilitate de cunoaștere și de creștere personală. Alături de multe altele, ne poate ajuta să devenim eroul propriei vieți. Ramona Adelina Ștefan, psihopedagog, Grup Școlar Ion Holban, Iași Lectura, una din bătăliile pierdute ale școlii românești? Între bătăliile pierdute ale școlii - prea multe în ultimii ani! - lectura pare a fi cea mai recentă și cea mai dramatică. Numărul elevilor cititori de carte, în
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
fi realizate de o serie diversă de profesioniști care lucrează sau au legătură cu familia și copiii. Intervenția socioeducațională este realizată de mai mulți profesioniști, în programe diferite, în țări diferite și după resursele existente. Formatorii pot fi: consilieri și psihopedagogi; asistenți sociali; psihologi educaționali; psihologi în domeniul medical și cel educațional; profesori special pregătiți; profesori itineranți/ consultanți. Orice formator în acest domeniu necesită o serie de deprinderi și competențe generale cum ar fi cele de: comunicare; negociere; rezolvare în grup
Arta de a fi părinte by Luciana Petronela Fechita () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1404]
-
stereotipurile putând fi incomplete, greșite sau chiar aberante, încât nu numai forma, dar și conținutul limbajului să fie alterat. În al cincilea rând, vorbim despre conținutul limbajului și din punctul de vedere al integrării sociale a deficientului scopul muncii oricărui psihopedagog -, motiv pentru care nu putem ignora comunicarea verbală (atât de deficitară nu numai în cazul unor tulburări de limbaj, ci și la oligofreni, la surzi, la hipoacuzici, în unele boli psihice, în sindromul ADHD, la autiști, la bolnavii neuromotor etc.
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
ab initio. Lor trebuie să li se ofere șanse și să li se explice, prin empatie, avantajele unui alt mod de viață. Pentru toate acestea este nevoie ca echipa să includă organele statului și O.N.G.-urile, pe lângă medici, pedagogi, psihopedagogi, asistenți sociali etc.. Atenuarea cauzei, precum și o muncă perseverentă, pentru a nu lăsa deschise "ferestre" de revenire la motivul declanșator, sunt condițiile obligatorii pentru atingerea succesului în integrarea socială a tuturor categoriilor de deficienți, chiar și a deficienților comportamentali. Capitolul
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
afirmat mereu - și a fost un consecvent exemplu pentru - considerarea «omului de omenie» ca scop al educației. ”, ne spune Carmen Cozma , Într-o analiză aprofundată asupra dimensiunii morale a eminentului pedagog și om de știință. În acest sens, Simion Mehedinți, psihopedagog și etician de vocație, atrage atenția asupra rolului deosebit al educatorului În formarea morală a tinerilor, indiferent de specializarea În care activează sau chiar dacă nu lucrează În Învățământ. De altfel - ne spune autorul citat - Simion Mehedinți consideră poziția de educator
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
face decât să consolideze o conduită deja învățată de către copii. Dacă ea ar aplica „tehnica picăturii chinezești” sau „tehnica puiului enervant”, ar evita sau anula această nenorocită habitudine infantilă. Negativismul este, cum se știe, atât de răspândit, încât chiar și psihopedagogi versați (precum Maurice Debesse sau Jean Chateau) au ajuns să îl considere firesc. Dar negativismul infantil de la 3-4 ani nu este altceva decât preludiul numeroaselor forme de „revoltă juvenilă”, „criză de teribilism”, „inadaptare” și „ratare” de la adolescență și maturitate. La
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
formare (În cadrul formării continue), axate pe prevenirea actelor de violență. În absența acestor stagii, chiar și la nivelul școlii se pot Înființa grupuri de dezbateri (cu o frecvență lunară) la care să participe profesorii școlii și eventual un consultant extern (psihopedagog, jurist, polițist), În care să se pună În discuție dificultățile muncii de formare a tinerei generații. Situațiile problemă expuse de unul sau mai mulți protagoniști sunt Încredințate grupului și dezbătute În cadrul acestuia. Includerea În cadrul programelor școlare a unor teme speciale
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
Facultatea de Automatică și Calculatoare, la Facultatea de Electrotehnică. Participare la Salonul Ofertelor Educaționale de la Universitatea “Al. I. Cuza”, Sala Pașilor Pierduți și la „Zilele porților deschise” de la Univ. „Gh. Asachi”, Iasi. Termen : martie - aprilie - mai Dezbatere, întâlnire cu un psihopedagog. Termen : aprilie 2008. Răspunde P. Drăgoi VI) “Viitorul începe azi” - întâlnire cu reprezentanți AJOFM, Iași. Termen: mai 2008. Răspunde M. Bulai VII) “Excursia și vizitarea muzeelor - resurse educaționale pentru o viață” (excursie la care participă elevii claselor implicate în proiect
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
copilul cu sindrom Down are nevoie de îngrijire specială, de un sprijin aparte și de stimulare foarte multă sub diverse forme. Ei trebuie informați asupra multiplelor posibilități de recuperare, a existenței diverșilor specialiști care îi pot ajuta, medici, asistenți sociali, psihopedagogi, kinoterapeuți, psihologi, etc. Integrarea copilului din studiul nr.1 în grădinița de masă a fost posibilă atât efortului depus de educatoare care are studii de specialitate dar și faptul că în timpul liber copilul urmează ședințe de logopedie și se lucrează
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
relaționare cu clasa. Acest segment al muncii instructiv - educative are Încă multe necunoscute. Astfel, unii dintre subiecți (20% optează pentru autoinformare, alții (25% preferă module de formare, iar majoritatea consideră eficient doar lucrul efectiv alături de echipe de specialiști: consilieri, psihologi, psihopedagogi, cadre didactice universitare, etc. care să-i inițieze În cunoașterea științifică a grupului școlar. c Eroarea de ignoranță a fost sesizată În 24% din situații. La indicatorul "instrumente de cunoaștere/ monitorizare a informațiilor despre clasa școlară" sunt menționate ca și
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
Specificul activității instructiv-educative în învățământul special pentru deficienții de auz profesor psihopedagog Ioana Cherciu profesor lb. română Mioara Sandu Centrul Școlar pt. Educație Incluzivă „Elena Doamna” Focșani - Vrancea În literatura de specialitate surdopsihopedagogia este tratată de cei mai mulți specialiști, ca știință cu obiective și sarcini proprii. Surdopsihopedagogia, ca știință independentă, studiază particularitățile dezvoltării
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
Implementarea unui ritm normal în vorbirea copilului deficient de auz profesor psihopedagog Daniela Maja, Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca Pronunția corectă a sunetelor, combinarea lor în silabe, legarea silabelor în cuvinte, propoziții și fraze sunt aspecte de ordin material al vorbirii. Aceste aspecte sunt discriminate prin tact și auz, dar pot
Implementarea unui ritm normal ?n vorbirea copilului deficient de auz by Daniela Maja [Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295]
-
această șansă. Putem vorbi despre faze ale intervenției, faza preterapeutică (depistare, examinare, diagnosticare) conform lui D. Ungureanu (1998), ulterior urmând faza de intervenție (terapeutică), iar pentru o optimă recuperare pe lângă intervenția medicală timpurie la fel de importantă este intervenția timpurie a terapeutului psihopedagog/logoped pentru recuperarea vorbirii și a auzului tonal și fonematic. Orientativ, etapele dezvoltarii auzului la copil se prezintă astfel: sub 3 luni - copilul este surprins de sunetele puternice 6 luni - copilul localizează sunetul 9 luni - copilul răspunde la nume și
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
acesta participă * Soluții pentru implicarea copilului în diferite activități în cadrul familiei; * Sfaturi despre activitățile pe care părinții le pot realiza cu copilul în familie în vederea stimulării comunicării verbale a copilului, despre cum pot continua acasă activitățile realizate de educatoare și psihopedagog în cadrul centrului. * Informații privind evoluția copilului, mai ales în cazul părinților care își vizitează sau duc acasă mai rar copilul. Este bine ca părinții să fie la curent cu progresele făcute de copilul lor, ca și cu modul cum este
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
Importanța dezvoltării comunicării la copilul cu surdocecitate Prof. psihopedagog Lăcrămioara Gabriela Gherman Grup Școlar „Vasile Pavelcu” Iași Copilul cu surdocecitate are acces la o cantitate limitată de informație. Ca urmare a diminuării inputului senzorial, se confruntă cu absența sau insuficienta stimulare. Intervenientul are rolul de a crea situații propice
Importan?a dezvolt?rii comunic?rii la copilul cu surdocecitate by Gabriela Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/84055_a_85380]
-
Proiect OLDINC: Dezvoltarea limbajului verbal oral la copiii deficienți de auz în vederea integrării Prof. psihopedagog Alina Boca Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca În cadrul parteneriatelor încheiate între Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca și partenerii europeni reprezentanți ai Centrului „Charlotte Blouin” Angers, Franța și Zakladna Skola pre Nepocujucich Kremnica, Slovacia, am realizat un proiect în
Proiect OLDINC: Dezvoltarea limbajului verbal oral la copiii deficien?i de auz ?n vederea integr?rii by Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Science/84056_a_85381]
-
INIȚIATOR: ȘCOALA „VASILE CONTA” IAȘI Director: prof. Ionela Bărbuș Director adjunct: prof. Simona Gavrileț Coordonator program: prof. psihopedagog Loredana Stiuj Echipa de proiect: diriginții și Învățătorii școlii PARTENERI: Comitetul de părinți al Școlii „Vasile Conta” Iași Centrul Județean de Asistență Psihopedagogică Iași ONG „Salvați copiii!” filiala Iași LOC DE DESFĂȘURARE: Școala „Vasile Conta” Iași DURATA: 4 ani (2006
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2121]
-
activităților În camera de resurse și după finalizarea proiectului; crearea unei Asociații a părinților cu caracter juridic. Exemple de proiecte desfășurate În cadrul Programului „Școala părinților” În perioada 2006 - 2008 Proiectul CREATIVITATEA Pot fi copiii noștri mai creativi ?!? Coordonatori proiect: prof. psihopedagog Loredana STIUJ, Inspector instit. Corneliu - Constantin ILIE. Scopul proiectului: conștientizarea părinților asupra potențialului creativ al copiilor lor. Obiectivele operaționale ale proiectului: La sfârșitul activității părinții vor fi capabili să: definească creativitatea ca expresie a Întregii personalități; descrie principalele nivele și
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2121]
-
de vedere diferite: * Inteligența presupune creativitate; * Nu există nici o legătură între inteligență și creativitate; * Inteligența exclude creativitatea; Inteligența și creativitatea sunt interdependente până la un punct bine definit; * Inteligența este unul din factorii creativității. E. P. Torrance - unul din cei mai cunoscuți psihopedagogi ai creativității - afirma pe baza rezultatelor obținute, că în 30% din cazuri, indivizii foarte creativi sunt și foarte inteligenți și tot în 30%din cazuri subiecții cu un nivel de creativitate foarte scăzut au și un nivel de inteligență foarte
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
speciale, cât și persoanele care lucrează cu aceștia, inclusiv serviciile de consultanță/consiliere ale acestora și presupune existența mai multor categorii de resurse: o resurse umane - persoane cu cerințe educative speciale, părinții/membrii familiilor acestora, specialiști din comunitate: cadre didactice, psihopedagogi, logopezi, psihologi, psihoterapeuți, consilieri, profesori de sprijin (teacher assistant/support teacher), profesori itineranți, kinetoterapeuți, ergoterapeuți, medici, asistenți sociali etc.; o resurse instituționale - școli, comisii de expertiză, centre de zi, centre de asistență și ocrotire, centre de orientare, instruire, consiliere, cercetare
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
de considerație față de situația particulară În care se află copiii cu cerințe educative speciale; - să aibă convingerea că educația integrată și școala incluzivă presupun cu necesitate activitatea În echipe de specialiști (profesori, educatori, profesori de sprijin, consilieri școlari, asistenți sociali, psihopedagogi specializați În activități cu diferite categorii de copii cu cerințe speciale etc.). Pentru a Înțelege mai bine necesitatea organizării vieții școlare după modelul diversității, este necesar să se facă o comparație cu modelul școlii tradiționale, trecând În revistă factorii implicați
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]