356 matches
-
și asupra cărei nu putea acționa. Pe de altă parte, există o dimensiune externă a agresivității, ce ține de Învățare, se construiește, se elaboreză și poate fi controlată. 3 Forme ale agresivității Revenind la aspectul complexității și diversității acestui fenomen psihosociologic, vom ilustra aceste caracteristici apelând la câteva tipologii, care permit sublinierea specificului acestui fenomen. Astfel, În funcție de planul de manifestare al atacului, corelat cu tipul de prejudiciu adus victimei, se poate distinge Între agresivitatea fizică, psihologică și verbală. Efectele agresivității fizice
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
3,8 DESCRIEREA POSTULUI I. Criterii de evaluare 1. Pregătirea profesională impusă - studii superioare de specialitate sau de ocupantului postului specialități înrudite - perfecționare permanenta 2. Experiența necesară pentru - experiența în domeniul regiei executarea operațiunilor specifice postului 3. Dificultatea operațiunilor - implicații psihosociologice, estetice specifice postului - imaginație, ingeniozitate - cunoașterea unor forme noi de literatura dramaturgică - cunoașterea unor noi stiluri regizorale - adaptarea și contribuția la strategia repertorială - adaptarea spectacolelor la spații neconvenționale de desfășurare 4. Responsabilitatea implicată - conducerea și răspunderea pentru întreaga de post
EUR-Lex () [Corola-website/Law/123176_a_124505]
-
fiind privit dintr-o perspectivă psihologică, când sunt abordate modalități și tehnici diversioniste, ca: zvonul și bârfa, discreditarea persoanei, dezinformarea etc. Dar suntem avertizați că totul devine mult mai periculos, ca acțiune a discursivității, când evenimentele se derulează sub umbrela psihosociologică, iar modalitățile de confruntare politică „evoluează” în negativ, dinspre zona gri către zone tot mai înnegurate, scena publică cunoscând aspecte manipulatorii tot mai evidente: sondaje de opinie false, fardarea imaginii unor politicieni etc. Partea a cincea a lucrării este consacrată
Editura Destine Literare by EUGENIU NISTOR () [Corola-journal/Journalistic/101_a_258]
-
de droguri pe cale intravenoasă, prostituatele și homosexualii. Există apoi alt tip de vulnerabilitate dat de zona de răspândire și de gradul de dezvoltare a sistemului sanitar; din acest punct de vedere, zonele rurale au o vulnerabilitate mai ridicată. O perspectivă psihosociologică asupra percepției HIV/SIDA în România Așa cum s-a văzut, răspunsurile oamenilor - comportamentale și atitudinale - față de amenințarea HIV/SIDA sunt rezultanta unui complex de vectori de influențare și determinare de natură cognitivă, afectivă, socială și geopolitică. De modul particular și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
cu care intră în legătură într-un fel sau altul. Această constatare vine să confirme încă o dată necesitatea unei noi abordări de tipul solidarității civice și suportului sociomoral, în orice demers informativ cu scop preventiv. Trebuie adăugat încă un fapt psihosociologic de necontestat, și anume că tendința specifică tinerilor de a-i contrazice pe maturi îi va determina cu certitudine pe primii să fie mai puțin receptivi la discursurile preventive de tip amenințător, care sunt mai utilizate în cazul HIV/SIDA
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
lingvistic. Presa scrisă și televizuală constituie astăzi principalul suport folosit în comunicarea publică de campanie. Discursul politic propus, prin media, unei întregi societăți înainte de vot, este prezentat de televiziunile care sunt departe de a fi neutre prin caracteristicile psihofiziologice și psihosociologice cu rol de caricaturizare a mesajului. Din acest punct de vedere, dacă odinioară politicianul se ferea de televiziune, astăzi, cu toate riscurile „manipulării manipulatorului”, ale „deformării mesajului”, ale schimbării sensului unui imaginar lingvistic ce se referă la relația directă dintre
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
o fază radicală, în care creierul era văzut ca o mașină asocială. Din fericire, cultura și societatea au reapărut în ultimii zece ani în primul plan al teoriilor din științele cognitive, care s-au angajat într-un fel de cotitură psihosociologică. Cred că ar merita să se facă o legătură între noile teorii ale memoriei sociale și mai vechile concepții privind transmisia culturală. M.I.: De acord. Cât privește situația pe care o discutam, am o explicație clară și totală. Este indiscutabil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Gamble, J. (2005), Crafting and Executing Strategy, Mc grow-Hill International Edition/Irwin, New York. Vlăsceanu, M. (1993), Psihosociologia Organizațiilor și Conducerii, Editura Paideia, București. Zamfir, Cătălin (1974), Psihosociologia Organizării și a Conducerii, Editura Politică, București. Zamfir, Cătălin (1990), Incertitudinea: o perspectivă psihosociologică, Editura Științifică, București. Zamfir, Cătălin (1999), Spre o paradigmă a gândirii sociologice, Cantes, Iași. Zlate, Mielu (2004 a), Tratat de psihologie organizațional-managerială, Eitura Polirom, Iași. Zlate, Mielu (2004 b), Leadership și Management, Editura Polirom, Iași. *** American Marketing Association (2005), Ethical
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
Alte valori/dimensiuni culturale sunt prezentate în lucrarea International Management Behavior, Lane & others, 2005, p. 96. Pentru o excelentă analiză extinsă a problemelor raționalității, incertitudinii și a modelelor de luare a deciziei, vezi lucrarea lui Cătălin Zamfir, Incertitudinea: o perspectivă psihosociologică, Editura Științifică, București, 1990. Pentru mai multe detalii privind modelul garbage can dar și celelalte modele de decizie, vezi Mareș (Pop) Luana Miruna, „Neoinstituționalismul: o schimbare de paradigmă în analiza organizațională”, în Revista de Cercetări Sociale, 3, 1994. engl. chief
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
care ne-o cereau tovarășii la Curriculum Vitae pe care ni-l cer universitățile occidentale. Dacă am fi vrut să fim niște intelectuali limfatici, am fi scris mai degrabă a scholarly book of a scholarly title: „România în tranziție; perspective psihosociologice”, sau orice altceva în genul ăsta care miroase a praf de bibliotecă. Și cărțile pe care le-am citit, și competența noastră ne-ar fi permis așa ceva. Ne-am fi ascuns încă o dată după text, am fi operat într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
împreună cu doctorul Moreanu. După ce îl bate la mașină îl dăm la multiplicat și ... la treabă! - Stați puțin! - zic. Dar nu este bun, nu corespunde cu ceea ce am făcut eu! Dumneavoastră nu aveți de unde să știți cum trebuie conceput un chestionar psihosociologic pentru un studiu în teren, pentru că nu sunteți de specialitate. - Termină cu atitudinea asta, tovarășe! Fii mai cooperant în colectivul de muncă! Dacă am hotărât eu că este bun, este bun și vei lucra cu el! Și doctorul Moreanu a
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
ocol satului bântuit de molimă, "cu credința că, astfel făcând, holera fuge din sat în alte părți"484. Am insistat asupra viziunii folclorice despre holeră, așa cum se înfățișa această viziune în pragul secolului nostru, pentru a pune în lumină ambianța psihosociologică în care au trebuit să se desfășoare marile campanii antiepidemice. Remarcăm coabitarea anumitor firave convingeri realiste, unele provenite chiar din teoriile științifice ale epocii, cu un noian de credințe superstițioase, reprezentând "actualizarea", în cazul holerei nou-apărute în patologia europeană, a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Moda o formă de comportament colectiv / 97 2.2.1. Teoria normei emergente / 98 2.2.2. Teoria valorii adăugate / 101 2.2.3. Teoria fluxului orizontal al modei / 102 2.2.4. Teoria grupurilor subculturale / 109 Capitolul 3. Abordarea psihosociologică a modei vestimentare / 115 3.1. Scurt istoric al psihosociologiei vestimentare / 115 3.1.1. Orientarea gestalist-cognitivistă / 116 3.1.2. Vestimentația și formarea primei impresii / 117 3.1.3. Specificul abordării psihosociologice: semnificația hainelor în context social / 124 3
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Teoria grupurilor subculturale / 109 Capitolul 3. Abordarea psihosociologică a modei vestimentare / 115 3.1. Scurt istoric al psihosociologiei vestimentare / 115 3.1.1. Orientarea gestalist-cognitivistă / 116 3.1.2. Vestimentația și formarea primei impresii / 117 3.1.3. Specificul abordării psihosociologice: semnificația hainelor în context social / 124 3.1.4. Vestimentația și competența profesională / 127 3.1.5. Codul vestimentar în organizații / 131 3.1.6. Uniformele și efectele asupra comportamentului / 134 3.2. Orientarea socio-culturalistă / 140 3.2.1. Vestimentația
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
la masă la loc de cinste decât atunci când a venit îmbrăcat cu haine scumpe (împrumutate de la un prieten), după ce mai înainte, purtând haine sărace, nimeni nu-l băgase în seamă. Constatarea "toți privesc la haine" este o observație de natură psihosociologică pătrunzătoare. Nu-i nimic de condamnat. Răul constă în aceea că nu se acordă aceeași atenție și celui care o poartă, făcându-se inferențe stereotipe. Dar, privind haina, îți dai seama și despre om, despre poziția lui socială, despre inteligența
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Consider că disponibilitatea autoarei pentru analiza teoretică este probată în chip exemplar în discursul despre psihosociologia modei vestimentare, care premerge analizei concrete ce leagă moda vestimentară de dezirabilitatea socială. Este remarcabil subcapitolul consacrat istoricului preocupărilor pentru studiul vestimentației din perspectivă psihosociologică, care în opinia mea poate fi inclus în orice tratat de psihosociologie. Bibliografia, de "primă mână", este atent valorificată fie că se fac referiri la fondatorii și clasicii psihosociologiei, fie că se au în vedere autori contemporani de referință. Mi
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a conceptelor, să sublinieze direcțiile de studiu și progresele sociologiei modei. Tocmai de aceea, din rațiuni metodologice, în primul capitol propun o periodizare a istoriei sociologiei modei. Am evidențiat astfel etapele de studiu, principalele direcții de cercetare (antropologică, istorică, sociologică, psihosociologică, semiotică), publicații, lucrări semnificative. Am subliniat distincția dintre "modă" și "vestimentație" și am argumentat necesitatea integrării unor concepte, precum "gust", "înfățișare" și "manieră", în sfera explicativă a fenomenelor modei. Am prezentat în ordine cronologică principalele direcții de studiu și am
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
îmbrăcăminte? Sunt hainele o expresie a atitudinilor sexuale ale indivizilor? Reflectă îmbrăcămintea valorile sociale ale purtătorilor?". Pentru că ținuta vestimentară a devenit un aspect important în evaluarea competenței profesionale a actorilor sociali (Eurobarometrul Special, 2009), capitolul al treilea oferă o explicație psihosociologică asupra adoptării ținutei la locul de muncă, subiect intens mediatizat în presa tabloidă și în cărțile de largă informare despre comunicarea nonverbală. Inițial, ideea de a prezenta un corp unitar de cunoștințe interdisciplinare referitoare la fenomenul modei și la funcțiile
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
acestea o instalează, individul este expus presiunilor cărora trebuie să le facă față permanent: uniformizarea și "îmbătrânirea" simbolurilor. Deși filosofia "croitorului peticit" (sartor resartus) prezintă astăzi numai un interes istoric, reflecțiile istoricului englez au fost reformulate și testate în experimentele psihosociologice ulterioare dedicate funcțiilor îmbrăcămintei, uneori fără să se specifice acest lucru. Sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, după cum voi discuta în subcapitolul următor, vor marca debutul analizelor științifice ale modei. În acord cu preocupările psihosociologilor, sociologilor și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Tot în această perioadă, antropologul american Alfred Luis Kroeber (1876-1960) inițiază studiul cantitativ al modei, fundamentând distincția conceptuală între "stil" și "modă" printr-o serie de cercetări întreprinse în 1919 și 1938. Acestuia îi urmează formularea și testarea primelor ipoteze psihosociologice despre motivațiile pentru care indivizii adoptă un anumit stil vestimentar în cadrul cercetărilor de pionierat ale autorilor americani, Elizabeth E. Hurlock (1929) și Estelle de Young Barr (1934), pe care le voi prezenta în capitolul al treilea al acestei lucrări. Nu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sociale. Anul 1985 aduce prima carte care sintetizează cercetările din psihologia socială despre rolul artefactelor în interacțiunile sociale, semnată de cercetătoarea americană Susan B. Kaiser, The Social Psychology of Clothing and Personal Adornment (1985). După cum afirmă autoarea, interesul pentru abordarea psihosociologică a modei vestimentare datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea, când efectele industrializării, mișcările de reformă în ținuta femeilor și psihologia lui Sigmund Freud au fost avansate ca posibile explicații pentru rolul vestimentației în spațiul public (S.B. Kaiser, 1985, 24
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
unificarea conceptuală, Marilyn J. Horn (1965) scrie un curs universitar destinat studenților de la Universitatea din Nevada. Principala preocupare a autoarei americane este să ilustreze cele șase fațete conceptuale ale vestimentației, așa cum au fost stabilite în cadrul dezbaterilor academice: perspectiva antropologică, psihologică, psihosociologică, estetică și economică (M.J. Horn, 1968, ix). Trei ani mai târziu, Marilyn J. Horn își lansa acest curs la New York sub titlul The Second Skin. An Interdisciplinary Study of Clothing (1968). Ideea centrală a cărții este că, dincolo de nevoile psihologice
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Nanu, 2001), cât și prin intermediul unor dicționare de sociologie, psihologie și psihosociologie, și consemnat printre cuvintele intrări ale acestora (S. Chelcea, 1993; Ș. Ursula, 1997; C. Tîrhaș, 2004). În anul 2006 Carmen- Liliana Hoceanu și Ana Stoica-Constantin realizează primul experiment psihosociologic din România pe această temă, publicat în revista Psihologie socială, prin intermediul căruia autoarele își propun să testeze relația dintre percepția ținutei vestimentare și aprecierea asupra competenței profesionale. Carmen- Liliana Hoceanu și Anca Stoica Constantin (2006) arată că modul de prezentare
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a psihosocilogiei, Essentials of Social Psychology (1918), că moda reprezintă "un mod de a gândi sau de a acționa în favoarea căruia doar o proporție mică a unui grup optează datorită competiției și altor restricții" (E.S. Bogardus, 1918/1920, 138). Lecturile psihosociologice ale conceptului de "modă" îl conduc pe autor la sublinierea a unsprezece caracteristici specifice (E.S. Bogardus, 1918/1920, 138-144): 1. Moda devine prevalentă prin imitație. Imitând exemplele altora, individul urmează voința celorlați. Interesul acestuia privind adoptarea socială este satisfăcut și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Totuși, un argument desprins din analizele lui Afred L. Kroeber (vezi secțiunea 1.3.1) asupra evoluției vestimentare susține că succesiunea modelor artistice, literare și tehnologice urmează aceeași direcție ca și cea în materie de îmbrăcăminte. Nu întâmplător cele mai multe experimente psihosociologice despre fenomenul modei au ales exemplul vestimentației: haina este un fapt universal și pregnant cu funcții concrete (utilitare) și sociale (înfrumusețare, protecție, exprimarea statutusului, semnalizare sexuală). Mai aproape de zilele noastre, într-o lucrare dedicată analizei sociologice a comportamentelor colective, moda
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]