356 matches
-
reproduce; normele, modele valorice, regulile de activitate și de comportament sunt întărite și transmise de la o generație la alta. Ca organizație socială cu funcție de socializare și de transmitere a valorilor sociale, școala se prezintă ca un sistem cu următoarele caracteristici psihosociologice: - întreține numeroase relații de ordin social, economic, politic etc. cu mediul socioeconomic, mai ales cu familia, mass-media, instituțiile culturale și politice; - dezvoltă o funcție primară, constând în livrarea de servicii elevilor și de produse societății și o funcție secundară, constând
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
autorealizatoare", este o formă de manipulare psihică a individului. Transmiterea unei informații eronate, neconformă cu realitatea la un moment dat, poate să modifice comportamentul individului în direcția împlinirii respectivei "profeții". Folosirea "predicției care se autorealizează" la nivelul discursului sociologic și psihosociologic a transformat această acțiune în una din cele mai cunoscute forme de manipulare socială. Preluarea termenului la nivelul epistemologic scoate în evidență anumite modalități de formare de noi sisteme teoretice. Construcțiile și cenzura la care este supus sistemul teoretic se
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
câteva sectoare ale vieții sociale, marcate în adâncime de presiunea ideologică și de instaurarea unor noi practici sociale, domenii care au modelat formarea unui anumit profil de individ. Faptele sunt de altfel cunoscute, noi le vom citi însă în cheie psihosociologică. Vrem să dovedim cum individul nostru a rămas ancorat de schemele cognitive și practicile sociale învățate în condiții de control social, și-a format reprezentări corespunzătoare și le activează ori de cate ori se confruntă cu situații asemănătoare. Dar și cu situații
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
frică, de toate și toți, încât cei mai mulți nu și-au mai putut reveni la normal. Intr-un cuvânt, scopul final era distrugerea valorilor interioare ale individului (Bacu, 1991). Specificul acestui “experiment” - pe care l-am putea numi și psihosociologic - este acela al parcurgerii unei proceduri deosebit de elaborate, mergând până la dărâmarea personalității “dușmanilor regimului”, transformându-i în niște roboți ascultători. Întregul proces cuprindea patru faze: prima se numea “demascarea externă” și se solda cu afirmarea lealității față de Partid, din partea
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
de altă parte, dificultățile apărute în procesul integrării nu sunt generate atât de natura cerințelor speciale ale elevilor integrați, cât mai ales de modul nostru de a percepe acest proces; așadar, în esență, este o chestiune de atitudine. Din perspectivă psihosociologică, orice demers în abordarea strategiilor de implementare a învățământului incluziv în sistemul de învățământ actual trebuie să pornească atât de la o analiză la nivel macrosocial, cât și microsocial a acestei problematici. Dacă nu există semnale favorabile la aceste niveluri de
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
și a patriarhatului de stat în sfera publică. Relevant pentru o mai bună înțelegere a rolului și condiției femeii în societatea comunistă românească este textul lui Radu Clit, Modelul femeii comuniste: Elena Ceaușescu sau Ana Pauker?. Textul abordează, din perspectivă psihosociologică, două profiluri diferite de leadership feminin, unul care deschide și altul care încheie perioada regimului comunist în România, dar care rămân strâns legate prin capitalul de antipatie întreținut prin mecanismele inconștientului colectiv. Ipoteza de lucru pe care autorul construiește argumentația
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
din capul locului soția și tovarășa sa de viață, i s-ar putea atribui un rol chiar de la începutul carierei lui politice. Dar relația lor de cuplu nu va fi invocată, deși perspectiva pe care o propune acest text este psihosociologică. Definitorie în estimarea responsabilității politice este implicarea la nivelul instituțiilor puterii. În exercitarea puterii în comunism doi factori sunt capitali: în primul rând ideologia, în al doilea, raporturile ierarhice, mai ales pe axa verticală. Ideologia rămâne referința cea mai importantă
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
cealaltă parte a baricadei. Pentru „a-i ajuta” pe oameni să Înțeleagă care este „drumul cel drept” și a le asigura „fericirea”. Cu ajutorul ideologiei, contextul social și-a anexat indivizii de care avea nevoie. Desigur, ne interesează cu deosebire mijloacele psihosociologice utilizate. Este acum momentul să spunem câteva cuvinte și despre importanța hotărâtoare a contextului În construirea gândirii sociale. Cuvântul „context” (din lat. contextus) semnifică, mai Întâi, un ansamblu de texte care anturează un element al limbii (un cuvânt, o frază
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
chimie a contextului, o știință a constituirii diverselor corpuri, a transformărilor și proprietăților acestora. Uneori transformările sunt profunde, secrete, ținând mai degrabă de alchimie, raportând despre prefacerile acestor corpuri (sinteza lor, energia lor, parfumul ce-l degajă). Într-o lectură psihosociologică putem vorbi și despre puterea contextului (forța, tăria, capacitatea, autoritatea, dominația, competența, miezul sau nucleul central), de presiunea contextului care influențează, domină sau impune un model prin constrângeri sau despre instituția contextului, alcătuiri organizaționale care impun norme, reguli, obiceiuri, practici
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
că au căzut În capcană și că sunt dirijați. Discuțiile de grup de la unele televiziuni, dialogurile Între unele spirite luminate ascund adesea opțiuni bine structurate și/sau stipendiate, care Întind capcane cognitive ingenioase. Am citit cu această grilă de lectură psihosociologică o carte de literatură apărută nu demult, Dubla cetățenie de Nicolae turtureanu. O carte ficțională, dar În care apar și nume reale, sau personaje cărora li se stâlcește doar puțin numele, ca să poată fi identificate. Procedeul nu e nou, au
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
mincinoase, a Înșelării opiniei publice, a delapidării sau furtului organizat din avuția colectivă, Încât teama de oprobiu public a devenit un gest deplasat. Unde să mai aibă loc sentimentul de rușine? În cartea la care mă refer sunt prezentate cercetări psihosociologice Întreprinse de coordonator și colegii săi privind „cultura plagiatului În universitate”, cercetări relative la „frauda intelectuală În universități” (dacă și profesorii, de ce nu și studenții?), „rușinea și vinovăția” În câmpul universitar. Dar despre acestea În tableta viitoare. Peisajul social pe
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
puterea de a determina atitudinile și comportamentul unei persoane, evoluția sa). Când discută despre personalitate, cercetătorii ultimelor decenii iau serios În seamă preponderența factorilor sociali asupra evoluției personalității, unii determinanți sociali putând pune Între paranteze calitățile individuale. Sub presiunea cercetărilor psihosociologice, preeminența factorului situație asupra factorilor interni (trăsături de personalitate) s-a reflectat Într-o amplă dezbatere trăsătură/situație. Psihosociologii au adus argumente care afirmă că situația poate anula calitățile personalității, dotarea intelectuală, chiar linia morală a caracterului. Un cercetător american
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
punct un sistem de control al populației, să Întindă un năvod sub care să adune și să regleze (uniformizeze, alinieze) mințile, atitudinile și comportamentele indivizilor. Aceasta poate Însemna controlul total (politic, social, economic, fizic, educativ, cultural) sau recurgerea la mijloace psihosociologice, „educative” de dirijare a conștiinței publice, de influențare a mijloacelor de formare și de elaborare a schemelor cognitive, pentru ca „beneficiarii” sistemului să Încerce un sentiment colectiv de satisfacție și Împlinire. Adesea, aceste mijloace sunt conjugate, urmărindu-se ca finalitate Încarcerarea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ideologiei timpului. Era și drama unui basarabean. Acum e drama tuturor. (13.04.2009) Despre criză dinspre psihosociologie În acest debut de secol, societatea mondializată se găsește Într-o situație de risc generalizat, la nivel economic, ecologic, politic și desigur psihosociologic. Polarizarea socială determină stări conflictuale de o extremă gravitate. Acestea mențin o stare de tensiune socială și provoacă uneori explozii fără precedent. Criza Înseamnă În primul rând degradarea condițiilor de viață, dar ea este amplificată de percepția acestei situații precare
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
antrena violențe de masă. Schimbarea accelerată a economiei mondiale și a valorilor poate destabiliza indivizi, grupuri, instituții. Soluția psihologică este temporizarea, negocierea, reinterpretarea situațiilor. Rol esențial au agenții de schimbare, psihosociologii și sociologii clinicieni, psihoterapeuții de grup, psihanaliștii. Principiile intervenției psihosociologice au fost fondate de Lewin și echipa sa cu mai bine de o jumătate de secol În urmă. Numai că metoda este utilizată numai În țările avansate, unde există o cultură a schimbării percepției prin metode de grup. În unele
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
să evite rupturile și conflictele, să negocieze. De la sondajele de opinii (nemanipulate!) la dinamica grupului există o multitudine de metode de Învățare Împreună a reflecției, pentru viitorului tuturor. Puteam oare imagina un sistem de consultare a corpului social prin metode psihosociologice? Vrea cineva să audă? (10.08.2009) Ce se poate naște din lehamite? Societatea românească a luat-o razna, cu o intuiție obișnuită nu poți bănui În ce direcție se Îndreaptă. Omul normal nu găsește repere pentru a interpreta ce
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
garanție de seriozitate. Pe coperta a patra, opiniile extrem de favorabile ale unor critici de succes, Între care și Dan C. Mihăilescu. Ignor evaluările criticilor, las deoparte tentația de a consulta dicționarele sale de simboluri și Încerc o lectură În cheie psihosociologică. Satul trăiește În două registre, viața lui curge În două șuvoaie: pe scena publică, la vedere, și Într-o zonă ascunsă, de culise. Viața cotidiană ca un spectacol continuu (folosesc aici paradigma dramaturgică a lui Erving Goffman, reprezentantul interacționismului simbolic
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și ajutor mutual, dezvoltat În satul românesc. În aceeași categorie ar trebui Încadrate diferite tipuri de grupuri de solidarizare și ajutor reciproc din lumea rurală, precum obștea, devălmășia, claca, cu norme specifice de funcționare. Există o bogată literatură sociologică și psihosociologică despre aceste instituții ale cooperării În satul românesc tradițional. Interesul pentru acțiunea colectivă și viața comunitară este bine reprezentat de cercetarea În științele sociale. În 1940, sociologul traian Herseni, colaborator al lui Dimitrie Gusti, patronul Școlii sociologice de la București, publică
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Învingând stresul. tehnicile lui Moreno, psihodrama și sociodrama, Îl conduc pe copil sau tânăr, dar și pe adult, printr-o dinamică de grup, la descoperirea sensurilor autorității și democrației. Moreno a creat un sistem filosofic și un model de abordare psihosociologică a dinamicii sociale, bazate pe analiza vieții În grupuri. A Întemeiat un curent de gândire, societăți științifice și reviste, institute de cercetare, a creat metode de cercetare/acțiune. E considerat părintele psihodramei, o formă de terapie privilegiind jocul de rol
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
conciliant, binevoitor, compliant, sociabil, suplu, convenabil, tolerant; semnifică disponibilitate pentru ceva, se referă chiar și la talentul de aranjor. Într-un dicționar francez am găsit 26 de sinonime, toate utilizabile și În limba română. Voi da aici Însă o turnură psihosociologică acestui concept, insistând pe „capacitatea” individului de a tolera situații dezagreabile, murdăria și mizeria din jur, un câmp social promiscuu. Mă refer, se Înțelege, la acomodarea grilei de evaluare a mediului Înconjurător, până acolo unde individul ajunge să considere normal
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și reorganizată, trebuia Înfrântă cerbicia și independența acestor Încăpățânați care nu Înțelegeau noul curs. Strategia era bine pusă la punct: trebuia să li se suprime mijloacele materiale de rezistență, resursele economice, pentru ca apoi să fie Înfrânți psihologic. Într-o interpretare psihosociologică, colectivizarea a Însemnat un proces de schimbare dirijată - structurală, instituțională și personală - afectând cultura locală și stilul relațiilor dintre actorii sociali. A Însemnat Însă și un poligon pentru testarea efectelor pe care le are controlul contextului social În formarea reprezentărilor
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
lumea lui, dispus la compromisuri. Lumea „omului nou”, lumea lui „să ni se dea” s-a născut la sat și tot acolo rezistă mai bine. Ați văzut vreodată cozile din sate la ajutoare sociale? Acesta e acum țăranul român. Experimentul psihosociologic a reușit. (27.02.2010) Țăranul român (II) Schisma declanșată În satul românesc după război a dus la identificarea, etichetarea și punerea În opoziție a două grupuri: chiaburii (grupul rău, malefic, străin) și restul populației rurale (grupul sănătos). S-a
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Eram entuziasmat că putuse apărea o carte În care se mai utilizau concepte și se invocau teorii din psihologia socială. Faptul că apăruse la Albatros nu era Întâmplător, era dintre puținele edituri care mai puteau camufla un text cu conținut psihosociologic. Un an mai târziu, cu câteva luni Înainte de schimbarea din 1989, i-am urmat exemplul, am publicat și eu o carte de psihologie socială, disimulată la secțiunea eseuri a Editurii Junimea din Iași. Spre sfârșitul lui decembrie 1989, Începuseră deja
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
la autorii inițiali, desigur Îmbunătățite, dar acest tip de comunicare umană ne vestește că mai există și o altă Românie, a speranței și a construcției. Lupta pentru schimbare nu a fost Încă abandonată. Recent am primit o analiză de factură psihosociologică, deși e clar că autorul nu aparține acestei categorii de specialiști. Vrând să afle de ce unele popoare sunt bogate și altele sărace, a comparat condițiile de evoluție ale unor țări. Să fie vechimea? Nu, civilizații vechi precum India sau Egipt
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
fiecare În funcție de proiectul său de viață. Unii pliindu-se decent, alții ținând distanța. După ce toți am câștigat libertatea, tot ei au fost mai activi, mai viguroși, mai informați, mai dotați pentru asaltul societății. Și au cucerit-o - econo mic, politic, psihosociologic. Noii dominanți, beneficiarii libertății, au impus noi reguli, standarde, ierarhii, cutume. În primul rând s-au debarasat de rigorile bunului-simț, o povară care nu le dădea libertate de mișcare. Având experiența de clan, s-au organizat În grupări În care
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]