819 matches
-
materialul predilect al istoriei mentalităților. Mai mult, considerându-se o știință a fenomenelor ideologice (cunoștințe și reprezentări sociale) și a fenomenelor de comunicare, propunându-și să studieze, din această perspectivă, raporturile dintre indivizi, dintre indivizi și grupuri și dintre grupuri, psihosociologia oferă o perspectivă asupra Întregului câmp social. În măsura În care acest câmp cunoaște o evoluție istorică (lucru pe care nu-l contestă nimeni), istoria trebuie să se alăture - evident, cu specificul său - efortului global de cuprindere a realității sociale. De aceea, problema
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
să se concentreze asupra metodelor și conceptelor care pot fi extrapolate transdisciplinar și acomodate la specificul surselor fiecărei discipline. Este deosebit de util pentru istoric să aplice izvoarelor sale tehnicile perfecționate de analiză ale psihologiei sociale. Chiar dacă nu dispune de sursele psihosociologiei, chiar dacă nu-și poate provoca subiecții să răspundă la anchete și chestionare, istoricul trebuie să-și dovedească abilitatea tocmai prin capacitatea de a găsi asemenea răspunsuri la chestionarele psihologiei sociale, răspunsuri formulate În epocă la alte interogații, Într-o anchetă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
România - cu referire la industria de textile și confecții. Sunt valorificate date de cercetare și rezultate obținute În cadrul unor proiecte În curs de desfășurare la Institutul Național de Inventică Iași, precum și colaborarea fructuoasă cu specialiști din domeniile vizate de noi: psihosociologie, economie, tehnică. Considerăm utilă lucrarea tuturor celor interesați de Înțelegerea mecanismelor factorilor și fenomenelor individuale și psihosociale ce influențează și impulsionează comportamentul de consumator Într-o societate a hiperconsumului. Integrarea În Uniunea Europeană ne oferă provocări și oportunități pentru toate domeniile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mai mare în cele de tip “asociație”. 1.4.2. Climatul familial Rose Vincent prezintă în lucrarea “Cunoașterea copilului” climatul familial, al cărui istoric îl examinează o dată cu diferitele lui modalități de manifestare.În continuare voi prezenta o experiență efectuată de psihosociologii K.Lewin, R.Lippitt și R.White. Cadrul muncii lor nu-l constituie o familie, și diferitele tipuri de climat sunt, cel puțin în aparență, mai curând opera unui singur îndrumător care ține în mână destinul unui grup. Subiecții experimentali
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
personalității individuale, cele trei roluri ( autoritar, democratic, anarchic) sunt încredințate fiecăruia din cei patru îndrumători care participă la experiență.Aceștia adoptă, deci, când una când cealaltă din atitudini, în funcție de grupul cu care colaborează, evident un singur rol pentru un grup. Psihosociologii au inventat nenumărate șiretlicuri suplimentare: de exemplu, un “coechipier” deghizat în electrician intră în localul grupului în absența îndrumătorului și începe să critice producția clubului. Observatorii care se găsesc într-un colț al sălii notează toate modificările apărute în comportarea
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
locală 1293 referințe Probele și mijloacele de probă în procesul penal 12 referințe Problema libertății și a responsabilității în filosofia creștină 138 referințe Protecția mediului. Securitatea statelor 157 referințe Psihopedagogia adulților (literatura românească a ultimilor 25 de ani) 82 referințe Psihosociologia conflictului 219 referințe Rabindranath Tagore 116 referințe Receptarea culturii hispanice în România 1477 referințe Receptarea lui Maupassant în România 265 de referințe Reforma religioasă de la Luther la Calvin. Studiu comparativ. Considerații istorice 78 referințe Rene Descartes 88 referințe Romantism. Romantismul
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
Bibliografie și reprezentare grafică: Mihai Vintilă, Dicționarul artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 17. Bălăceanu Gheorghe 1950 Pictor, sculptor, scriitor S-a născut la 20 martie în comuna Lespezi, județul Iași. Studii: Obține diploma de licență în psihosociologie la Universitatea „Al. I. Cuza din Iași în anul 1973; Școala Populară de Artă din Iași, clasa profesoarei Gabriela Agafiței. Pasiunea și seriozitatea cu care lucrează au contribuit la obținerea titlului de cercetător științific principal gradul II și a doctoratului
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Bibliografie și reprezentare grafică: Mihai Vintilă, Dicționarul artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 17. Bălăceanu Gheorghe 1950 Pictor, sculptor, scriitor S-a născut la 20 martie în comuna Lespezi, județul Iași. Studii: Obține diploma de licență în psihosociologie la Universitatea „Al. I. Cuza din Iași în anul 1973; Școala Populară de Artă din Iași, clasa profesoarei Gabriela Agafiței. Pasiunea și seriozitatea cu care lucrează au contribuit la obținerea titlului de cercetător științific principal gradul II și a doctoratului
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
nominalizați la festivaluri internaționale. Se sparie gândul în noaptea minții dacă stai să le analizezi meticulos producțiile, cu creionul în mână... Mirel Bănică exemplifică patologia ignorării cărților fundamentale apărute în România cu Memoria colectivă a lui Maurice Halbwachs și cu Psihosociologia comunităților virtuale religioase de Zenobia Niculiță. Subscriu fărăa rezerve acestor observații. Ultima carte este, întradevăr, o consistentă și utilă analiză a (re)compunerii identității religioase în mediul virtual din România actuală. Sunt foarte clar și bine surprinse jocurile de putere
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
în planul creațiilor artistice și al proiecțiilor mentale colective). Procesul de reconsiderare a sa în gândirea occidentală modernă a început cu studiile de psihanaliză metodică ale lui Sigmund Freud și s-a impus definitiv odată cu cercetările de antropologie și de psihosociologie ale colaboratorului său, Carl-Gustav Jung, precum și cu observațiile empirice de la celebrele seminarii de psihologie aplicată ale lui Jacques Lacan. Conceptul de imaginar a iradiat apoi, spectaculos și mai puțin controversat, în întreg domeniul științelor socio-umane, în special datorită școlilor franceze
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
stabili că ține de unul sau de altul dintre termenii relației inițiale, clasează cazul dublu, și la ideologic, și la imaginar. Detronând o vogă și chiar o tradiție științifică a studiilor asupra imaginarului din sau venite dinspre domeniile psihanalizei, antropologiei, psihosociologiei, Le Goff afirmă mai departe: Am rezerve asupra lor [asupra unor lucrări, n.n.] atunci când alunecă în irațional și în psihanaliticul dominat de ideologia dubioasă a arhetipurilor [nota din text trimite explicit la Durand, Structurile antropologice..., n.n.]. Modelele imaginarului țin de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de iluzie speculară, pe care o definește drept o confuzie cvasi-totală între model și reproducere (ușor de realizat, spre exemplu, în cinematografie; este implicată aici imaginea internă, care capătă viață datorită empatiei, dar și subiectului receptor). Astfel, Thomas trece dinspre psihosociologie și analiza mito-critică a imaginii la spectator și la memorarea de către el a aparițiilor vizuale. Fantasmatica, studiată de Lacan în relație cu fenomenul dereglării psihice, dar și cu "stadiul oglinzii" (descoperirea sinelui ca dublu), participă, ca imagine, la formarea și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Șocul viitorului, Editura Politică, București. TUDOSESCU, I. (1978), „Structura organizațională a societății”, în Structurile organizaționale și eficiența acțiunii, Editura Academiei, București. VAN DE VEN, A., FERRY, D. (1980) Measuring and Assessing Organizations, John Wiley and Sons, New York. VLĂSCEANU, MIHAELA (1993), Psihosociologia organizațiilor și conducerii, Editura Paideia, București. VLĂSCEANU, MIHAELA (1999), Organizațiile și cultura organizării, Editura Trei, București. VLĂSCEANU, MIHAELA (2003), Organizații și comportament organizațional, Editura Polirom, Iași. WEBER, M. (1965/1978), „Types d’autorité”, în A. LEVY, Psychologie sociale. Textes fondamentaux
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
New York. TICHY, N.M.; COHEN, E. (2000), Liderul sau arta de a conduce, Editura Teora, București. URSU, I.; STEGĂROIU, D.; RUS, I. (1978), Stiluri de muncă ale cadrelor de conducere din unitățile economice, Editura Științifică și Enciclopedică, București. VLĂSCEANU, MIHAELA (1993), Psihosociologia organizațiilor și conducerii, Editura Paideia, București. VLĂSCEANU, MIHAELA (2003), Organizații și comportament organizațional, Editura Polirom, Iași. VROOM, V.; YETTON, Ph. (1973), Leadership and Decision Making, University of Pittsburgh Press, Pittsburgh. VROOM, V.; JAGO, A.G. (1988), The New Leadership: Managing Participation
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
1986), „Rational Choice and the Framing of Decisions”, Journal of Business, 59 (4). TYSON, M. (1973), „Creativitatea”, în B.M. FOSS (coord.), Orizonturi noi în psihologie, Editura Enciclopedică Română, București. VASILESCU, I.P. (1986), Psihologia riscului, Editura Militară, București. VLĂSCEANU, MIHAELA (1993), Psihosociologia organizațiilor și conducerii, Editura Paideia, București. WANG, G. (1996), „Framing Effects: Dynamics and Task Domains”, Organizational Behavior and Human Decision Processes, 68. ZAMFIR, C. (1990), Incertitudinea. O perspectivă psihosociologică, Editura Științifică, București. ZEY, MARY (1992), Decision Making: Alternatives to Rational
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Press, Chicago. TANNENBAUM, A. (1960), „La participation aux activités syndicales”, Sociologie du Travail, 2. TANNENBAUM, A. (1967), Psychologie sociale de l’organisation industrielle, Éditions Hommes et Techniques, Paris. TIFFIN, J., McCORMICK, E.J. (1967), Psychologie industrielle, PUF, Paris. VLĂSCEANU, MIHAELA (1993), Psihosociologia organizațiilor și conducerii, Editura Paideia, București. VROOM, V.H., JAGO, A.G. (1988), The New Leadership: Managing Participation in Organizations, Prentice Hall, Englewood, Cliffs, NJ. WILPERT, B. (1998), „A View from Psychology”, în F. HELLER, E. PUSIC, G. STRAUSS, B. WILPERT (eds
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de egocentric, încât nu reușea să stabilească o paralelă între propriile sale comportamente și cele ale direcției. El continuă să țipe, să urle, să înjure, să-și bată joc și să trântească ușile (Leymann, 1993, pp. 56-57). Ingrid (consilier în psihosociologie) În prepararea unei anchete ea a fost solicitată să modifice metodele pentru a se conforma parametrilor fixați de partenerii sociali. Schimarea respectivă a antrenat-o pe Ingrid într-un conflict cu superiorul său ierarhic și cu un consilier exterior, până
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
UNIVERSALISM, Recunoaștere (politică de Î) Comunitatetc "Comunitate" Pentru un autor ca Robert Nisbet, noțiunea de comunitate, a cărei redescoperire este unul dintre fenomenele cele mai caracteristice ale gândirii sociale din secolul al XIX-lea, constituie „conceptul elementar de bază al psihosociologiei, cel a cărui Întindere este cea mai vastă”, pentru că acoperă, dincolo de necesitate și constrângere, de interesul material și de afinitățile personale, toate tipurile de relații caracterizate În același timp de legături afective strânse, profunde și durabile, de un angajament moral
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ultimele observații importante ce trebuie făcute cuprivire la acest subiect, din nefericire inepuizabil, este aceea că apariția comportamentelor legate de prejudecăți și de stereotipuri, precum și agravarea lor rezultă din situația descrisă de nenumărate ori de specialiștii În antropologie și În psihosociologia cognitivă și a reprezentărilor: există o inflație și o saturație de gânduri cu potențial fascist, violente, intolerante sau reducționiste În mediul Înconjurător restrâns sau extins. Pericolul reacției la contextul internațional și la influența discursurilor liderilor emblematici de extremă dreaptă sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cât și prin consecințele sale potențiale, câmpului de reprezentări anticipante și justificatoare de conduite, care generează uneori quiproquo-uri și confuzii: „a judeca Înainte” sau a te baza pe o „opinie luată de-a gata” constituie expresii sinonimice curente. În cadrul psihosociologiei, acest termen numește o judecată negativă, devalorizantă, bazată uneori ă și parțial ă pe presupuneri pozitive; ea se referă la obiecte (materiale, simbolice, sociale), grupuri sau persoane caracterizate, din punct de vedere socio-demografic sau cultural, printr-o trăsătură specifică, adesea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cei Încrezători (ca urmare a unei evaluări prelabile pozitive), mult mai puțini vor adopta o asemenea strategie (Berglas și Jones, 1978). Autoritarismul și natura dogmatismului Lucrările despre prejudecăți nu s-au limitat la abordarea experimentală. Influențate de psihanaliză, echipe de psihosociologie clinică, precum cea a lui Theodor Adorno și a colaboratorilor săi, au Întreprins prin Personalitatea autoritară o cercetare fundamentală În anii ’40, În Statele Unite (Adorno et alii, 1950). Era vorba de studierea atitudinilor și ideologiilor americanilor, mai ales ale celor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fr. a unui articol apărut În 1961, in DOISE Willem (coordonator), Expériences..., ed. cit., pp. 121-149. SECA Jean-Marie (1998), „Pentru o psihologie socială a vocației minoritare”, („Pour une psychologie sociale de la vocation minoritaire”), in NECULAU Adrian și FERREOL Gilles (coordonatori), Psihosociologia schimbării, Iași, Polirom, pp. 68-76. — (2001), Les Représentations sociales, Paris, Armand Colin. TAJFEL Henri (1972), „La catégorisation sociale”, trad. fr., in MOSCOVICI Serge (coordonator), Introduction à la psychologie sociale (tom I), Paris, Larousse, pp. 272-302. Φ Atitudine, ATRIBUIRE (teoriile Î
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
activi și de rezervă din celelalte organe cu atribuții în domeniul siguranței naționale, pe bază de protocoale încheiate de acestea cu Serviciul Român de Informații. Articolul 2 În cadrul Institutului Superior de Informații funcționează, pe baza principiilor autonomiei universitare, Facultatea de Psihosociologie - cursuri de zi și fără frecvență, prin trecerea acesteia, din componența Academiei de Poliție "Alexandru Ioan Cuza", în structura institutului. Articolul 3 Structura organizatorică, statul de organizare și tabela de înzestrare, la pace și la război, ale Institutului Superior de
HOTĂRÎRE nr. 427 din 4 august 1992 privind înfiinţarea Institutului Superior de Informaţii în subordinea Serviciului Roman de Informaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108734_a_110063]
-
militar în termen sau, după caz, se trec în rezervă cu gradele corespunzătoare, potrivit reglementărilor legale. Articolul 16 Institutul Superior de Informații preia dotările materiale, tehnice și didactice aflate la dispoziția exclusivă, la data adoptării prezenței hotărîri, a Facultății de Psihosociologie din cadrul Academiei de Poliție "Alexandru Ioan Cuza". Articolul 17 Studenții Serviciului Român de Informații, aflați în prezent la cursuri de zi și fără frecvență, în cadrul Facultății de Poliție a Academiei de Poliție "Alexandru Ioan Cuza", seriile 1989-1993 și 1990-1994, își
HOTĂRÎRE nr. 427 din 4 august 1992 privind înfiinţarea Institutului Superior de Informaţii în subordinea Serviciului Roman de Informaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108734_a_110063]
-
ofițeri activi necesari acestui minister, Serviciului Român de Informații, Ministerului Justiției, Ministerului Apărării Naționale, precum și altor beneficiari interni și externi. Articolul 3 În cadrul Academiei de Poliție se înființează: a) Facultatea de Poliție, echivalentă cu studii juridice superioare; ... b) Facultatea de Psihosociologie; ... c) Facultatea de Pompieri, echivalentă cu studii superioare în domeniul tehnic, profilul construcții. ... Durată studiilor este de 4 ani la cursurile de zi și de 5-6 ani la cursurile fără frecvență, fără posibilitatea repetării anilor de studii. Articolul 4 Prin
HOT��RÎRE nr. 137 din 25 februarie 1991 privind înfiinţarea Academiei de Poliţie a Ministerului de Interne. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107683_a_109012]