2,680 matches
-
incluzând locuințe, transport, comunicații, fonduri, identități false, arme, explozibili și instruire. Statele Unite au furnizat o listă cu țările care sprijină terorismul, acestea fiind: Coreea de Nord, Cuba, Iran, Irak, Libia, Sudan, Siria. Teama de noi atacuri a creat în Statele Unite o adevărată psihoză, după atentatele teroriste din 11 septembrie care au ucis mii de oameni. Organizația Mondială a Sănătății a avertizat toate statele să-și întărească apărarea împotriva armelor biologice, argumentând că "magnitudinea unor posibile impacturi asupra populației civile obligă guvernele să caute
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
Kris, 1952). Procesul primar, de regresie adaptativă, implică interferența conținuturilor neprelucrate în sfera conștientă. Conținuturile nemodulate pot apărea în timpul procesului activ de rezolvarea problemelor, dar mai ales în timpul somnului, fanteziilor și reveriilor sau în cazul intoxicațiilor cu droguri și al psihozelor. Elaborarea, procesul secundar, presupune reprelucrarea și transformarea conținutului proceselor primare prin gândire controlată conștient, orientată spre realitate. Alți teoreticieni (Kubie, 1958) au evidențiat că adevărata sursă a creativității este preconștientul, situat între realitatea conștientă și inconștientul cifrat, fiindcă, oricât de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
-i cere să trăiască la un nivel psihologic care ar fi prea Înalt, pe moment, pentru el, care ar duce la nesiguranță psihologică sau la un conflict intern (ce poate ajunge la o tensiune dramatică, generatoare de nevroză și chiar psihoză, În care judecata critică dispare). Integrarea În propria viață sufletească a unui nou punct de vedere, total diferit de cel anterior, nu se poate realiza decât pe baza unui act individual de percepere, Înțelegere și evaluare morală a noii semnificații
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Marcel din Focșani. Lui Ulise nu-i rămâne decât să cugete cu tristețe: „trece vremea, frățioare, se duce”. Hector Săvescu, contabil vechi, divorțat, om serios, are impresia că cineva îi intră în casă în absența lui. Prozatorul studiază nașterea unei psihoze și manifestarea terifiantului în limitele unei existențe banale. Contabilul, după mai multe dovezi, cade la fandacsie și nu mai iese din ea (Lunile anului). Povestirea este bine conturată și sugerează un tip de anxietate în condițiile unei biografii precare. Irelevante
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
gusturi incongruente. De pildă, la New Europe College, Andrei Pleșu ne vorbea de mesele de la Wissenschaftskollege din Berlin, unde se ajunsese la rafinamente gastronomice postmoderne fabuloase, consumându-se, de pildă (cu o plăcere nu Întotdeauna unanimă, dar unanimitatea e o psihoză modernă), Înghețată de... tarhon. Aici Începe savoarea timpurilor noastre: cu Înghețata de tarhon intri În postmodernism; cu Înghețata de fistic, peste care torni ciocolată, ești Încă În modernism... Doru Pop: Eu nu vreau decât să Îmi exprim Îndoiala că realitatea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Cordoș: Dar suntem și acel rezultat... Ștefan Borbély: Da! Suntem și acel rezultat, pentru că aici treaba a și funcționat, la superlativ chiar. A funcționat la nivelul istoriei, conștiința istorică a fost pervertită; a funcționat la nivelul egalitarismului, egalitarismul social fiind psihoza cea mai puternică pe care o avem la ora actuală; a funcționat la nivelul dihotomiei dintre ruralitatea frumoasă și citadinismul corupt. Sunt anumite constante care dovedesc că acest popor a suferit un proces de educare. Paradoxul, după mine, este că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
1989, generația ’80 ar fi convertit În valoare politică maturitatea intelectuală și autoritatea morală de care dispunea la modul virtual, difuz: pentru asta ar fi fost nevoie de un alt fel de răspuns la eveniment decât cel estetic, bazat pe psihoza anti-Establishment-ului pe care Întreaga generație a dezvoltat-o și continuă să o Întrețină. Majoritatea au intrat În universități: iată un alt fenomen social care merită discutat, și anume faptul că optzeciștii s-au atașat de universități - obiectiv vorbind, nu se
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
hazard, cum ar fi accidente, moarte prematură, boli severe. În timp ce în familiile unde păstrarea unei conformități („normalități”) „de fațadă” este impusă membrilor săi și orice abatere este sancționată (interacțiune rigidă) se dezvoltă cu mai mare probabilitate boli mentale, în special psihoze. Am putea spune că, în asemenea împrejurări, în familiile respective sunt probleme de ordinul întâi (violența, de exemplu) care, negate sau ascunse, conduc la stresuri și boli psihice (probleme de ordinul doi). În sfârșit, în familiile unde interacțiunile sunt haotice
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
afirmă verbal că e de acord cu o decizie, dar, din ton, mimică și alte indicii, rezultă clar că e o adeziune formală. Apoi, psihoterapeuții familiali vorbesc despre fenomenul de cerință dublă contradictorie (double bind), ca factor de risc în psihoze la copii și adolescenți. El se referă la faptul că (vezi și Iluț, 1995a), atunci când, deliberat sau nu, într-un grup familial se emit informații (cerințe) contradictorii în mod sistematic față de copil (contradicție între părinți, în momente temporale diferite sau
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de administrarea unor substanțe psihotrope euforizante (alcool, droguri halucinogene etcă. Desigur că În astfel situații, semnificația psihomorală a acestor stări este diferită de tema tratată de noi, la fel ca și starea de „euforie maniacală” din cursul evoluției clinice a psihozei maniaco-depresive. În acest caz, fazele de excitație maniacală sunt forma de manifestare a unei stări de euforie psihotică, morbidă. c. Extazul În ordinea stărilor descrise, extazul este forma prin care se realizează, În totalitatea ei, starea de eliberare sufletească și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
lumea la ordinea spiritului, la valorile morale. Vom Încerca să explicăm acestuia. Nebunia nu poate fi negată. Ea poate fi cel mult ignorată și, ceea ce este mult mai grav, neînțeleasă sau interpretată greșit. Dar ignorarea nebuniei va favoriza proliferarea ei. Psihozele colective sunt, de exemplu, o explozie a nebuniei dincolo de orice formă de cenzură morală sau lege socială, o acceptare a Răului, considerat ca formă de eliberare cu aparență de libertate, dar haotică și absurdă, este confuzia morală dintre bine și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
anumită formă de sănătate mintală. Aceasta ne apare ca o trăsătură temperamentală naturală, dar reprezintă în același timp terenul pe care, în anumite condiții favorizante de morbigeneză, se pot dezvolta unele boli psihice. Astfel, picnicii sunt predispuși la boli afective, psihoză maniaco-depresivă, leptosomii la schizofrenie, iar atleticii și displasticii la epilepsie. K. Leonhardt, a încercat să nuanțeze tipurile bio-psihologice, vorbind despre personalități cu trăsături accentuate, dar clasificarea propusă de E. Kretschmer rămâne schema de referință. Înțelegerea tipologiilor sociale depinde de două
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mintale este esențialmente negativă sau regresivă; ea apare ca o ruptură a comunicării și a relațiilor interpersonale necesare înțelegerii, fiind prin aceasta o altă formă de realitate umană, diferită de cea normală; c) teza clinică consideră bolile psihice (nevrozele și psihozele) ca fiind, prin structura și dinamica lor clinică, forme tipice ale unor nivele variate de agenezie sau de disoluție a organizării aparatului psihic; d) teza etiopatogenetică consideră boala mintală ca pornind de la un proces organic; Fenomenele regresive, specifice bolii mintale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
marilor tablouri nosologice. În sensul acesta, bolnavii psihic pot fi: persoane care reacționează patologic la experiențele vieții trăite (nevroze, stări reactive); persoane care-și schimbă regimul de personalitate în funcție de un proces de dezechilibru interior, endogen, nefiind influențate de factori externi (psihoze); constituții caracteriale anormale ale personalității (psihopații); nedezvoltări intelectuale, afective, neuro-motorii (oligofrenii); persoane care simulează tulburări psihice pentru obținerea unor avantaje; afecțiuni psihice induse prin sugestie, de tipul ipohondriei, sau bolnavi imaginari (stări ipohondriace); crize scurte, de tipul unor accidente emoțional-afective
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
unor avantaje; afecțiuni psihice induse prin sugestie, de tipul ipohondriei, sau bolnavi imaginari (stări ipohondriace); crize scurte, de tipul unor accidente emoțional-afective și vegetative (crizele isterice); tulburări psihice datorate unor leziuni organice cerebrale (ASC, tumori cerebrale, traumatisme, neurosifilis, epilepsie, demențe, psihoze organice). 4. Stadiile bolii și formele acesteia Boala este definită ca fiind acea schimbare a stării de sănătate resimțită de individ drept ceva dezagreabil, pentru îndepărtarea căruia el caută remedii. În ceea ce privește evoluția bolii, se remarcă existența mai multor stadii, evaluarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a individului de la oraș este permanent confruntată cu factorii de risc morbigenetic, ceea ce face, conform statisticilor și studiilor de epidemiologie psihiatrică, să constatăm în acest mediu o mare frecvență a bolilor psihice, a alcoolismului și a toxicomaniilor, nevrozelor, psihopatiilor și psihozelor, a tulburărilor psihice de involuție. Este incontestabil faptul că viața la oraș presupune un confort pe care satul nu îl poate oferi, dar acesta artificializează modul de viață și sfârșește prin a face individul dependent de el. În plus, viața
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
reduse. Acestea afectează direct starea lor de sănătate mintală. Numeroși autori au descris tulburări psihice de diferite forme și intensități la persoanele imigrante dintr-un mediu etno-cultural de origine într-unul străin. La vremea sa, E. Kraepelin a vorbit despre „psihozele de legătură socială” (Verkehrnspsychosen). H. Herschmann reținea „stările paranoide acute” produse de izolarea lingvistică. R. Allers menționa „delirul de persecuție al izolaților lingvistici”. F.F. Kino descria „reacțiile paranoide ale străinilor”. Toți autorii sunt de acord în a admite faptul că
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
forțată, plasarea într-un mediu lingvistic necunoscut. Forma cea mai frecventă a tulburărilor psihice o constituie „nostalgia”, starea psihopatologică de fond pe care se grefează toată suita de tulburări psihiatrice, manifestate prin: stări depresive, stări anxioase, tulburări ipohondriace, crize isterice, psihoze reacționale (A. Porot). E. Minkowski notează existența unei stări morale cu aspect particular, pe care a numit-o „anestezie afectivă”, manifestată prin incapacitatea individului de a mai percepe emoțional-afectiv situațiile vieții, de care acesta este perfect conștient. Targowla descrie un
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihice în mediul penitenciar au fost semnalate de multă vreme de specialiști (Baillarger, Delbruck, Kraepelin, Bonhoffer, Costedoat, Heuyer și Fouquet), care au arătat că ele fie se datorează constituției psihologice de tip deviant-caracteriopatic a acestor indivizi, fie este vorba de psihoze reactive ce apar ca urmare a regimului de penitenciar. Manifestările de natură constituțională implică tarele ereditare, constituția perversă sau hiperemotivă și cazurile de intelect de limită. Deținuții din penitenciare, în majoritatea lor devianți sociopatici, „aduc” cu ei această încărcătură caracterial-constituțională
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
penitenciar. Manifestările de natură constituțională implică tarele ereditare, constituția perversă sau hiperemotivă și cazurile de intelect de limită. Deținuții din penitenciare, în majoritatea lor devianți sociopatici, „aduc” cu ei această încărcătură caracterial-constituțională, pe care se grefează, în condițiile de carceralitate, psihoze de tip carceral. Psihozele carcerale se datorează condițiilor de claustrare penitenciară a acestei categorii de indivizi tarați social, moral sau psihologic. Acest grup de tulburări psihice se caracterizează prin următoarele (A. Porot): survin, de regulă, la delincvenții primari; apar imediat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
constituțională implică tarele ereditare, constituția perversă sau hiperemotivă și cazurile de intelect de limită. Deținuții din penitenciare, în majoritatea lor devianți sociopatici, „aduc” cu ei această încărcătură caracterial-constituțională, pe care se grefează, în condițiile de carceralitate, psihoze de tip carceral. Psihozele carcerale se datorează condițiilor de claustrare penitenciară a acestei categorii de indivizi tarați social, moral sau psihologic. Acest grup de tulburări psihice se caracterizează prin următoarele (A. Porot): survin, de regulă, la delincvenții primari; apar imediat sau la scurt timp
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aspecte: depistarea precoce a factorilor de risc pentru starea de sănătate mintală; prevalența bolilor psihice în grupul populațional vizat; rata îmbolnăvirilor și vulnerabilitatea populației; aspectele particulare cu risc pentru sănătatea mintală (suicidul, tulburările de comportament, alcoolismul, toxicomaniile, stările depresive, nevrozele, psihozele etc.; b) organizarea și planificarea acțiunii de igienă mintală are în vedere următoarele aspecte practice: fixarea obiectivelor acțiunii de igienă mintală; stabilirea etapelor de realizare a obiectivelor propuse; verificarea rezultatelor obținute prin acțiunea de igienă mintală; generalizarea măsurilor de igienă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acțiunea unor „modele negative” care cultivă „antivalori” sau „valori străine” comunității umane respective, diferite de evoluția sa istorică socio-culturală și de tradițiile și experiența sa anterioară. Acestea pot exercita efecte extrem de negative, care duc la manifestări antisociale, stări de anomie, psihoze colective etc. Se poate desprinde din cele de mai sus faptul că acțiunea de igienă mintală se prezintă ca una dintre cele mai importante în cadrul programelor de planificare și acțiune de protecție socială complexă. Ea privește, prin acțiunea de protejare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
temperamentul epileptic sau paranoic, dar și în cazul perverșilor dezechilibrați și în cel al mitomanilor agresivi; b) agresivitatea dobândită sau accidentală, legată de anumite stări psihopatologice speciale, cum sunt: impregnarea alcoolică, encefalopatiile post-traumatice sau postinfecțioase, agresivitatea din cursul evoluției unor psihoze endogene (schizofrenia, delirul halucinator cronic, delirurile erotomaniace, delirul de prejudiciu din demența senilă, delirul de persecuție sau erotic al alcoolicilor cronici). În sfera instinctuală a personalității, direcțiile de exteriorizare comportamentală sunt de două feluri: conservarea și agresivitatea. Conduitele instinctive de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se datorează unei alterări primare a personalității, a stării de sănătate mintală, ele fiind de fapt expresia socială a acestor manifestări morbide ale individului. În cadrul acestui tip de manifestări includem următoarele: fugile patologice, perversiunile sexuale, tulburările de comportament din cursul psihozelor, tulburările de comportament ale psihopaților, suicidul, actele criminale. c) Tulburările de comportament de tip mixt sunt acele forme în care coexistă o componentă psihopatologică și una de ordin sociopatic. În acest caz, manifestarea comportamentală majoră externă este net sociopatică, dar
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]