341 matches
-
Deși mulți străini care vin în țara noastră sunt impresionați de frumusețile autohtone, România ocupă locul 23 în acest top, scrie realitate.net. Redactorii portalului online scriu că România le-a captat atenția după ce le-a văzut Catrinel Menghia, Alină Pușcau și Mădălina Ghenea. Această din urmă a aprins imaginația americanilor în urmă mult-comentatei relații cu actorul Leonardo di Căprio, urmată de idila cu Gerard Butler. Alte frumuseți autohtone menționate de americani sunt Gina Pistol, Monica Bârlădeanu și Oana Zăvoranu. Prima
Pe ce loc e România în topul țărilor cu cele mai sexy femei by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63889_a_65214]
-
și nemaiavând miez, fiind, în același, timp, disprețuitor chiar și cu colegii de partid pe care i-a adus acolo ca-n tabloul CFSN. Vă aduceți aminte de Ion Iliescu cu niște cetățeni în spate, unul ținea steagul, altul ținea pușca mitralieră pe piept, altul privea tâmp în camera de luat vederi. I-a adunat și nici măcar nu le-a dat ocazia să vorbească. I-a pus să facă figurație la o decizie ce părea colectivă. Să fii lider mare într-
Adrian Ursu, analiză devastatoare pentru Crin Antonescu by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/43805_a_45130]
-
putere de sfărâmare decât putere de aruncare. Se prezintă sub formă de baton, are culoarea albă“. Inițierea deflagrației este făcută de o capsă legată la un fir. Înainte de distrugere, clădirea este un păienjeniș de fire, legate la un explozor. „Nu pușcă toate odată, ci în trepte, astfel încât suflul exploziei să fie minim“, ni se spune. După o astfel de operațiune, a mai rămas vreo clădire în picioare?: „Nu, toate s-au dus“. Cât de încordat este dl Cămărășan înaintea fiecărei operațiuni
Agenda2005-41-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284306_a_285635]
-
și corn la cingătoare, Pășesc în văzul lumii la cruntă vînătoare. Rămas însă de poteri, sub catarămi și zale, Cucernic, un călugăr grijește de-ale sale. Eu țin de al acelui Sfînt Hubert moale cin: Văd cerbul, plec genunchiul, las pușca și mă-nchin. Poetul percepe pădurea ca un templu, iar jugaștrii, paltinii și arinii ca pe niște frați ai săi: Poftesc la veacul dulce, nemăcinat de ornic, La somnu-vă nici moarte, nici viață și statornic Vegheat de luminoșii ochi mari
Epistolă către Odobescu (III) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8073_a_9398]
-
Bratu Iulian Gheorghe și Vasile stau pe prispa casei. După deal, la orizont, apare un deltaplan. Vasile îi zice lui Gheorghe: - Uite, mă, ce păsăroi pă cer. Ăsta ne mănâncă oile. - Lasă, zice Vasile, îl aranjez eu. Ia Vasile pușca și trage un foc. - Ai nimerit-o, mă? - Nu știu, zice Vasile, dar văd că la om i-a dat drumul ...
Bancul Zilei: Gheorghe și Vasile stau de vorbă, până când ... by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/62725_a_64050]
-
strămoșească: din câștig mic n-a murit încă nimeni. "- Dar eu cu cine votez?" Câte himere, reverii ciudate mă gântuie! Astrele tocmai se pronunță, iar eu mă simt, singuratic necunoscut, cam turmentat, acesta este cuvântul. Să fie vorba de Lola Pușcă?, de Cutreierătorul-de-mări? Luminează-mă, călătorule. "- Tataie, cum de te-ai strecurat aici în mijlocul nostru. Cine te-aduse? Ia vezi ce mai e pe acolo, jos!" Și-mi dădu un scurt brânci profesional, prin ușa care se deschise, aruncând înăuntru proaspeți
Printre coșmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12149_a_13474]
-
în buruienoasa Cadoul de Crăciun. Fără adaosuri filosofice, avem aici povestea simplă a unui soldat dezertor. Că și aici se pot face comentarii savante, că și aici există nuclee psihanalitice (fratele invalid căruia soldatul vrea să-i dăruiască de Crăciun pușca din dotare, virginitatea tînărului, mîinile murdare pentru care e trimis la arest, primul bărbierit, vise amestecate cu realitatea etc.), e adevărat, dar toate acestea sînt mult mai bine ascunse într-o poveste aparent simplă, simplistă chiar la suprafață. Subiectul pare
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
diplomat inscusit râzând înghesuit în barba-ți căruntă când, cu un cusur subțire, îți bătuși joc de agaoa turcească ce venea spre a te mazili și-l ocoliși, pe dealul Văcăreștilor, cu o guardie de onoare care, cu fitilul la puște, îl oprea să intre în București!” Și episoadele se înșiruie ca în O samă de cuvinte, antologie orală cvasifolclorică existentă în orice tradiție istorică: „Apoi te zăresc, domnitor cuvios și plin de dorul țării, izgonind, în mijlocul adunărei obștești din Târgoviște
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
ți-a displăcut? — L-am detestat pe Salvador Dali, ca om. Îl întâl nisem în Spania, la Figueras, lângă Cadaques, unde avea o vilă. Noi locuiam în apropiere. Se plimba cu barca pe mare împreună cu iubita lui, Gala, amândoi goi pușcă, erau bătrâni, slabi, cadaverici, ceva de speriat. La Figueras, la bar, stătea ca Papa de la Roma, cu mâna întinsă, să i-o sărute elevii. Care dintre specialiștii în pictura contemporană crezi că te-a înțeles cel mai bine? — Ionel Jianu
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
pat imens. Ca un prunc scos din baie. Complet goală, transpirată din pricina căldurii înăbușitoare din dormitor. Visa frumos, cu gura puțin deschisă, într-un zâmbet fericit. Mititica nu dormea singură. Gheorghe era îngrijorat fără rost. Dormea între doi haidamaci, goi pușcă și ei. Doi studenți, în ultimul an la drept, care-și meditau viitoarea colegă, rămăseseră să-i țină de urât tinerei doamne. Unul, blond, pletos, iar celălalt, cu părul creț și negru. Negru și la piele, căci se trăgea dintr
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
la acțiune și cunoaștere. De rafturile bibliotecii fixează în cuie o colecție întreagă de table indicatoare, culese, tot ca reporter, de pe șantiere, din mine de cărbuni sau din cimitire: „Nu lucrați sub tensiune!”, „Folosiți mijloacele de protecție! ”, „Nu intra, se pușcă! ”, „Loc de veci” etc. Un decor destul de potrivit cu cărțile din rafturi: unele legate în piele, altele (cele mai multe) cu măgulitoare dedicații de la tot felul de scriitori și, mai la vedere, frumoase tartaje îmbrăcate în „pelior” și scrise cu aur pe cotor
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
Puști mitraliere AK 47, grenade și câteva sute de dolari, acesta a fost premiul pe care l-au primit copiii, clasați pe primele locuri la un concurs de recitare a Coranului în Somalia. Competiția a fost organizată cu ocazia Ramadanului de
Puşti şi grenade, premii pentru copiii somalezi, la un concurs de recitare a Coranului () [Corola-journal/Journalistic/59609_a_60934]
-
cremalierelor și crucilor de Malta. Privind uneori, visător, stelele, de la micul și ruginitul balcon al casei unde stătea în gazdă, doar în maieu și fredonând un cântecel din Banat: Păi m-aș duce cătană eu Hai tri-li-li-li-li De-ar fi pușca de tuleu Hai tri-li-li-li-li, Costel se gândea că și constelațiile sânt tot mașinării și încerca să observe pe suprafețele lor lucioase urme de unsoare și emulsie de strung. Lumea întreagă era un angrenaj în care rotirea celei mai minuscule grăunțe
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
stradă. Iarna, șuierul vântului printre crengile uscate, iar vara, sângele lui murdărind trotuarul și boturile lor Însetate de joacă... Tatăl mormăie În șoaptă: „Stau doar o zi. Mâine mă-ntorc, sau poimâine.” „Să ai grijă de tine să nu te puște”, Îi spuse nevasta, aranjându-i mantaua pe umeri, pe acolo e frig și o fi nins. Se duce În camera din față, lasă ușa deschisă, dincoace pătrunde lumina semaforului din intersecție, Încăperea devine galbenă, mantaua galbenă, se aude căutarea febrilă, fâșâie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
tată, no, Îi orfană, minunea lu Dumnezo’, ce să mai zici? Zic de Ion care s-a chinuit ca câinele când a fost prizonier până În 1949 În Dombas. Zic că era zăpadă mare În munții Tatra. Zic că se lipea pușca de mână din cauza gerului și zic că lupta a fost pentru pământ, că așa le-au spus că le mai dă pământ. Tu, băgat sub plapumă, belești la ei ochii cât cepele, caști urechile cât pâlniile și adormi În pândă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
bijutier. În 1944, pe Mindt l-a dus În Rusia pentru că ce o avut prizonieri ruși, și-i ducea la sapă și la scos de cartofi. Și mie mi-era frică de ei dar mi-era și milă, măcar că-l pușcaseră pe frate-meu Lixandru la Cotul Donului și Într-o noapte a venit un rus și le-a bătut la ușă și Marianne mi-a spus: „Știi ce? Tu du-te acasă”. Am plecat, am luat trenul, și m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
partea cealaltă, și nu mă apropiat de el și nu știam dacă e viu sau mort. Când am văzut că sângele nu se oprea, mi-am întors capul și m-am uitat înspre holul de jos de lângă bucătărie, unde era pușca, pe podea. Apoi mi-am întors privirea spre el. Sângele se oprise acum, și am simțit că îmi vine rău. Omorâsem pe cineva. Frigul din casă mă făcea să tremur, deși aveam paltonul pe mine. Am fugit pe holul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
de puțin timp pe front. Când se prezentase în fața căpitanului Apostol, acesta, după ce l-a măsurat din priviri cu îndoială, i s-a adresat ușor ironic: Păi bine, măi copilule, ce să fac cu tine, nu vezi că ești cât pușca din dotare? Mai bine te trimit undeva la bucătărie, poate acolo ai să mai prinzi ceva putere. Domnule căpitan, eu am venit să lupt, nu să fac mâncare, a răspuns el atunci cu voce subțire, dar hotărâtă ca a unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Făcea foc în curte și pe niște pirosteie mari, așeza cazanul în care se afla leșie, căci săpun nu se găsea pe atunci. Fierbea în cazan, câteva ore, toată îmbrăcămintea noastră și a lor. În timpul acesta stăteam în casă, goi pușcă, pentru că nu aveam haine de schimb. Dar păduchii apăreau după o zi, două din nou și noi am găsit o altă distracție: despăduchierea. Luam cămășuța sau pantalonașii, și căutam pe la cusături. Pregăteam însă din timp câte un capac de cutie
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
au dus imediat la frizerie. După ce ne-au tuns zero, am primit câte o bucățică de săpun - lăsasem hainele civile la magazie, haine pe care aveam să le mai vedem abia peste doi ani, la lăsarea la vatră - și goi pușcă, am intrat în baie. Ne-a lăsat să ne spălăm aproape cât am vrut, chiar începusem să ne bălăcim împroșcându-ne cu apă unul pe altul. Pe urmă am ajuns în fața unei uși unde nu te întreba nimeni ce talie
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
nopții către piață, Însă, mai presus de orice, de Rialto și de Frumoasele mele. Jerry avea cîteva numere dintr-o revistă pe nume Peep Show, prin care Îmi plăcea să mă uit, cu poze color ale unor Frumoase aproape goale pușcă, uneori așezate În patru labe, alteori nu. Adesea erau Întinse pe covor, Însă nu era la fel ca În filme. La Început am crezut că nu există nici o ieșire alternativă din cameră și că sînt destul de puține șanse să pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
cruce, unde stă de obicei capul Sfântului. Blajinul, caprele de târlă, vânzarea Într-o duminică, au venit niște capre de târlă până la bordei. Copiii strigau și caprele - nimic! “Nu v-am zis, mă, să nu mai veniți pe-aici că pușcăm stâncile să facem hidrocentrala? Vă omoară cu tot cu capre.” Moșu a tras două focuri, ca semn că se lucrează pe vale. Tatăl copiilor a venit la Căpățâneni, la șefu’ de post. Toți știau că cine trădează îi dau foc la casă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
pe mâncare și băutură ca să facă "ceramică de Cucuteni", la "Lăptăria lui Enache" de pe terasa Teatrului Național, s-a organizat o expoziție cu chef mare, cu primarul Băsescu și cu sute de invitați. Ca happening, un "episod scenic" ― fete goale pușcă, pictate din cap până în picioare "cucutenește", adică în falduri spiralate negre și maro. Din nou lăutari, băutură la discreție ― palincă și vin din podgoriile lui Dinescu ― și Dinescu însuși cântând cu foc, la microfon, romanțe. Amețit de ceea ce văzuse și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
se despleti toată de durere, suferea Îngrozitor; judecind după fața ei, ai fi zis că moare, murea și chiar ar fi murit, dar bateristul știa multe și, după ce aruncă mai Întîi o privire zîmbitoare fetelor care-și așteptau rîndul goale pușcă și ascunse, după ce aruncă o privire spre Vlăjgan, care se apropiase de ringul de dans, magul loviturilor tabu strigă: unu! și Începu să-i salveze viața prizonierei sale cu o serie nesfîrșită de lovituri vesele și foarte rapide. Parcă i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
sporească colecția Armelor. Colecționarul bun avea multe din astea și le aranja după marca de fabricație, după culoare, formă și Înălțime. Existau diviziuni pentru infanterie, pentru tuburile de mitralieră și de sten, pe urmă stegarii și cavaleriștii - pușcă cu baionetă, pușcă nouăzeci și unu (Garand-ul l-am cunoscut numai când cu americanii) - și aspirația supremă, marii maeștri ce dominau totul, Încărcătoarele de mitralieră. În timp ce ne dedam la aceste jocuri pașnice, Într-o seară Martinetti ne spuse că sosise momentul. Scrisoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]