468 matches
-
Chimiști. A schimbat multe meserii: topograf, proiectant, controlor tehnic de calitate, redactor de televiziune, metodist la o casă de cultură ș.a. Debutează în revista militară „Înainte” (1957), iar editorial în 1965, cu volumul de proză Între două trenuri. Urmează romanele Puștoaica (1966), Aventurile unui timid (1968), Enigma (1970), Aventurile unui cascador (1971), Impas (1979), Povestea unui debut (1986) și culegerile de proză scurtă Adam evadează (1967), Două povești de dragoste (1973), Întâmplări de necrezut (1975) ș.a. O. abordează și tematica polițistă
OMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288534_a_289863]
-
sau ambiguu, elementele argotice și notația rapidă, întretăiată de monologuri interioare contribuie la configurarea caracterelor. Așa se întâmplă în nuvela titulară a volumului Între două trenuri, povestea unui divorț într-un stil cinematografic, de realism psihologic, ca și în romanul Puștoaica, unde prezentul unei iubiri cu aer boem reactualizează amintiri sentimentale tragice, ori în jocul convenție/ invenție ce generează unele dintre povestirile din culegerea Adam evadează - trăiri expansive, furii nemotivate, existențe stereotipe, alienate, apoi în caruselul opresiunii exercitate de sistemul social
OMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288534_a_289863]
-
inutilă complicare a unei explozii erotice de la șaisprezece ani. Odată cu Impas, O. își derutează iarăși cititorul, și anume prin tradiționalism. Cuplul erotic devine acum unul dramatic maturizat, peste împlinirea lui plutește fatalitatea, altfel decât se întâmpla în jocul suav-cinic din Puștoaica, de pildă. Bogdan și Doina se reîntâlnesc după zece ani, fiecare divorțat, privat de bucuria de a trăi lângă propriul copil. Tema întoarcerii din rațiuni justițiare generează romanul Toți pentru unul, carte interesantă mai mult pentru varietatea tipologică, narațiune convingătoare
OMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288534_a_289863]
-
a trăi lângă propriul copil. Tema întoarcerii din rațiuni justițiare generează romanul Toți pentru unul, carte interesantă mai mult pentru varietatea tipologică, narațiune convingătoare în cele din urmă, în ciuda schematismului epic. SCRIERI: Între două trenuri, pref. Gabriel Dimisianu, București, 1965; Puștoaica, București, 1966; Adam evadează, București, 1967; Aventurile unui timid, București, 1968; Enigma, București, 1970; Aventurile unui cascador, București, 1971; Două povești de dragoste, București, 1973; Întâmplări de necrezut, București, 1975; Noaptea, printre mașini, București, 1977; Planeta fără memorie, București, 1978
OMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288534_a_289863]
-
București, 1982; Clopote sub apă, București, 1984; Povestea unui debut, București, 1986; Moștenirea, București, 1987; Munții nu cad, București, 1989. Repere bibliografice: Șerban Foarță, „Între două trenuri”, O, 1965, 26; Ion Caraion, „Între două trenuri”, GL, 1965, 32; Sânziana Pop, „Puștoaica”, LCF , 1967, 3; Laurențiu Ulici, „Adam evadează”, CNT, 1968, 1; Magdalena Popescu, „Aventurile unui timid”, RL, 1969, 8; Remus Luca, „Aventurile unui timid”, VR, 1969, 3; Dana Dumitriu, „Enigma”, RL, 1970, 23; Caraion, Duelul, 213-215; Virgil Nistor, „Noaptea, printre mașini
OMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288534_a_289863]
-
o zăludă: — Mi-a venit din nou ciclul! Printre râsete și chicoteli, Occia simte stinghereala bărbatului de lângă ea. O iubi el copilele astea ca pe ale sale și le îndeplinește toate capriciile, dar una e să iei în cârcă o puștoaică de șase ani, și alta să ți se agațe de gât o adolescentă de șaisprezece. Cornelia își face și ea în sfârșit apariția, gâfâind greoi: — N-am putut s-o țin, nebuna naibii, se scuză către Ves tala Mamă. Își
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
atunci tot imperiul se bucură de sănătate și prosperi tate, nu? — Da, încuviințează iute vestala, uimită de inteligența fetiței. Avertizează: — Și dacă ceva nu e în regulă, atunci întregul popor roman este în pericol. Ce se poate îmtâmpla? e curioasă puștoaica. Occia nu-i răspunde. N-are nici un rost s-o sperie. Dar ame nințarea nu privește numai cetatea, ci întregul Univers. Este un copil inteligent, se bucură. Neam de traistă ce-i drept, dar sentimentală și cu minte în cap
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
decența și cu smerenia. Domitia se simte încurajată și declară: — Preotesele statului îndeplinesc toate treburile pe care le fac femeile în casa lor. Înalță ochii către Occia. Nu? Bătrâna îi simte privirea întrebătoare și aprobă ușurel din cap. E dezghețată puștoaica și prinde repede. Bine că nu vrea să afle pe care femei le reprezintă de fapt vestalele, că ar pune-o în încurcătură. Se întoarce către celelalte ușor îngrijorată: — N-ați uitat de apa sfântă? Una dintre fete o liniștește
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Sammler, că anumite părți din natură cereau mai mult control ca altele. Femelele sunt În mod natural mai predispuse la scârboșenie, au mai multe mirosuri, au nevoie de mai mult spălat, tăiat, legat, aranjat, țesălat, parfumat și antrenat. Aceste biete puștoaice poate că se hotărâseră să pută Împreună ca sfidare la adresa unei tradiții corupte clădite pe nevroză și falsitate, dar domnul Sammler considera că un rezultat neprevăzut al modului lor de viață era pierderea feminității, a respectului de sine. În repulsia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
definitiv un Pan mi-a salvat viața. — Și Shula la mănăstire. — Da, și aia. Au ascuns-o călugărițele. — O țin minte pe Shula acum ani de zile În New Rochelle, cum cobora scările În cămașa de noapte, și nu era puștoaică, avea vreo douăzeci și șapte de ani sau cam așa ceva, Îngenuchease În hol În fața tuturor și se ruga. Vorbea În latină? În orice caz, cămașa aia de noapte tare era transparentă. Credeam că Încearcă să te calce pe nervi cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
fâșie verde peste coapse. Părul vopsit În șuvițe era strâns sever la spate; pielea era plină de calități femeiești (hormonii). Pe obraji se odihneau cercei mari de aur. O femeie voinică, bine făcută, Îmbrăcată copilărește, jucându-se erotic de-a puștoaica, nu exista posibilitatea să fie luată drept băiat. Așezat lângă ea, Sammler nu mirosea obișnuitul mosc arăbesc. În loc, emanația ei femeiască se simțea puternic, un miros sărat, asemănător lacrimilor sau apei mării, ceva ce izvora din interiorul ei. Cuvintele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
sinchisea de proprietatea privată. În tot acel timp de scaldă christianică, toate, dar toate proustianismele mele au fost nedureroase. Măcar acea istorie nu am ratat-o, nu mă uitam la ea ca țăranul la girafa de la zoo. Am fost o puștoaică al naibii de zbânțuită. Îmi răzuiam blugii cu cărămida, aveam plete care-mi atingeau fundul, umblam în pânze de la țară, învățasem ideologia marcouseiană, ca să zic așa, eram o hipiotă intelectualistă (struțo-cămilă), ca mulți alții din generația mea. Și eu fugeam în pădure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
banii și-i beau pe toți, la Vatra Dornei.” „Ina, cum e la Poienile de sub Munte?” Ina se încălzea în soarele primăvăratic de la terasa „Boema” și se uita drept în ochii mei. Își mai păstrase din facultate doar zâmbetul de puștoaică. „Măi, tu crezi în farfurii zburătoare?” „Ba!” „Ei vezi, atunci n-o să-ți spun nimic despre viața mea de la Poienile de sub Munte, că n-o să mă crezi.” La toate astea mă gândeam când așteptam seara autobuzul să mă aducă înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
halul acesta până acum. E mult mai bine așa, mai bine decât pacostea de Margaret, a zis mama, îndreptându-se spre ușa de la intrare spre a o întâmpina pe Claire, strigând: — Femeie în toată firea și te îmbraci ca o puștoaică! Bravo ție. Rânjind, Claire porni legănându-se pe alee, lăsând să i se vadă vreo douăzeci de centimetri din coapsă, doar cu o umbră de celulită, și se opri drept în brațele mamei. Arăți mai bine ca oricând, a exclamat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Hai să-ți spun un banc. Care e diferența dintre un penis și o primă? —Henk îți suge prima? —Te-ai prins. —Primești primă? —Eh... M-a bătut pe umăr și a căpătat un aer distant. O să fie în regulă, puștoaico. Va trebui să fie. Faptul că Franklin era extrem de amuzant și dispus să îmi vorbească de viața lui personală nu îl făcea prietenul meu. Era șeful meu. Mai exact era șeful șefei mele. (Lauryn trebuia să îi dea lui raportul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
toată ziua, lingându-și buzele și torcând, cu mustățile împroșcate de spermă și frișca. Nu, ele au cap de afacerist pe umeri de afacerist, sunt istețe și cu sexappeal, bronzate și proaspete, chiar dacă nu mai arată nici ele ca niște puștoaice. Selina când le iubește, când le urăște, așa cum face și cu Helle. O dată mi-a povestit, cu un glas plin de ură și dispreț, că Mandy și Debby o făceau pe însoțitoarele, afacerea fiind perfectată astfel: clientul plătea agenției cinșpe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
ăsta. Unde e vechiul spirit de turmă? Nu vă predați. Nu dezertați. Care-i problema? La urma urmei, nu sunt decât femei. Am comandat o altă băutură. Privind într-o parte, am văzut ceva curios, ceva anormal: o fată, o puștoaică durdulie, apropiindu-se timidă de mine, venind dinspre bar. Sărmana copilă nu putea să aibă mai mult de șaisprezece ani, în fusta ei scurtă și roz, și boleroul din material de blugi. Capete de curiști s-au întors curioase. S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
întrețin iluzia, mi-am cumpărat un espresso aproape decent și un croasant de la un băruleț italian. Ajungând din nou pe stradă, sub influența unui val de energie de la cafea, mestecând la croasant, am fost înconjurată deodată de vreo treizeci de puștoaice de bani gata, îmbrăcate scump și pline de accesorii pe măsură, care au apărut ca din pământ, trăncănind în franceză și lovindu-mă peste picioare cu rucsăcelele create de designeri, pe care mamele lor le-au asortat cu grijă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
ce-i în jur. N-au nici măcar ceai, spre a mă preface că, precum de demult, în fața unei cafele și a unui coniac, îmi începeam diminețile la „Colombo“. Scriu la o măsuță lipicioasă, lângă un geam murdar, urmărit de o puștoaică din spatele galantarului care tot trage de o mingiucă de cârpe colorate atârnată de tavan cu un elastic. Prinde mingiuca, o coboară până la buric, apoi îi dă drumul și ghemotocul acela de cârpe zvâcnește până în tavan, face poc și revine în dreptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
străfulgerarea clipei cât Ester a vârât capul pe ușă, căutând un loc liber. A spus doar „pardon“, cu o voce neutră, indiferentă, ca și cum se așteptase să nu găsească locul căutat. Iar pe mine să mă vadă cu B. Parcă pe puștoaica aceea, dormind pe genunchii mei, se așteptase să o vadă. Și pe mine holbându-mă la ea, de parcă dintr-odată trenul cu vagonul nostru, cu tot cu compartimentul acela plin, intrase în spațiul virtual al unei povestiri pe care tocmai mă pregăteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
intru în garsoniera ei de lângă piața Kogălniceanu și să-i spun ce? Pe la Chitila, Ester a plecat din ușa compartimentului. M-am despărțit posac de B. N-am vrut să o mai conduc. Aproape că am repezit-o, deși, știam, puștoaica nu avea absolut nici o vină. Decât că era nepăsătoare, îi plăcea muntele, mai ales Omul cu vârful lui, și prea puțin îi păsa cine o scotea la peisaj. Nu a înțeles atunci și nici n-a aflat vreodată ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
a făcut decât să-i dea mai multă libertate să stea În oraș până târziu. A cunoscut un grup nou de prieteni, așa că probabil e bine. Îți place de vreuna dintre iubitele lor? Ea pufni. —Care iubite? Toate sunt niște puștoaice de douăzeci și doi de ani, de-abia ieșite din școală. El se poartă de parcă ar fi Nașul, iar ceilalți sunt acoliții lui. E puțin cam neplăcut, dar cum aș putea să-i spun ceva? Ei bine, eram amândouă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
decât el. —... CI îN FUNCȚIE DE MĂSURA DE LA SUTIEN. Și dacă vreuna refuza să se culce cu el, o concedia. —Curvă mincinoasă! Dermot urla în același timp cu Chaquie. — Iar acum a decis că s-a îndrăgostit de una dintre ele, o puștoaică de nouăsprezece ani, pe care o cheamă Sharon. Fata a pus ochii pe potul cel mare. Chaquie se înroșise la față, iar ochii îi scânteiau de durere și mânie. A tras adânc aer în piept, după care a țipat: —Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
le cresc notele. Am mai văzut așa ceva. M-am învârtit destul prin colegii ca să mai pot fi prostită de cineva. — Sunt sigură că niciodată Henry n-ar... — Exact așa spun toate și până la urmă... hop! vine divorțul și sexul cu puștoaice și singurul lucru pe care îl mai aștepți pe viitor e menopauza și trasul cu ochiul prin jaluzele la bărbatul de vizavi și vizita Doamnei cu Coasa. Când spui tu ceva, faci ca toate să sune așa de îngrozitor! se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
mai reziste și o să dea pe dinafară. Dar n-o să scoată un cuvânt până n-o să fie ea gata. I-am urmat sfatul și, deocamdată, am lăsat deoparte ideea doctorului, dar asta nu însemna că am încredere în opinia lui. Puștoaica nu avea să fie gata niciodată. Era atât de dură, atât de căpoasă, atât de impenetrabilă, încât eram convins că poate s-o țină așa la nesfârșit. Am început să lucrez pentru Tom pe data de paisprezece, la trei zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]